CARDIOPATIA ISCHEMICA

Dr. Adrian Molnar

 DEFINITIE
● Ingustarea lumenului coronarelor datorita procesului de
ateroscleroza cu limitarea fluxului sanguin spre miocard →
pana la obstructie completa (Kirklin)
● suferinta cardiaca ce apare ca o consecinta a ischemiei
miocardice datorita dezechilibrului dintre aportul de O2 si
nevoile miocardice din momentul respectiv (R. Paun)

● Frecventa: - barbati 4 : 1 fata de femei

- ↑ colesterol > 200mg/100ml

● Decesul de cauza cardiaca creste o data cu varsta:

- 66 la 100.000 persoane - 35 - 44 ani
- 281 la 100.000 persoane - 45 - 54 ani
- 756 la 100.000 persoane - 55 - 64 ani
 ETIOLOGIE
● Ateroscleroza coronariana - boala metabolismului lipidic
de origine necunoscuta

Factori de risc
● cresc frecventa bolii coronariene

Majori Minori
- fumatul - varsta inaintata
- hipercolesterolemia - sexul masculin
- diabetul - antecedente familiale
- obezitatea
 ANATOMIA CORONARELOR

● Coronara stanga ● Coronara dreapta

 ANATOMIE PATOLOGICA
● Ateroscleroza coronariana este un proces difuz
● Terminologia uzuala:
Boala: uni-, bi- sau tri-vasculara, desemnand
numarul de vase principale afectate
 FIZIOPATOLOGIE
● Scaderea fluxului sanguin coronarian la nivelul unei
stenoze sau obstructii aterosclerotice conduce la
aparitia ischemiei miocardice - existand o discrepanta
intre necesar si oferta. Clinic ischemia miocardica se
manifesta prin aparitia anginei pectorale
● Infarctul miocardic apare cand ischemia este severa
si este asociata de cele mai multe ori cu tromboza
unui vas principal.
PROGNOSTIC
● 2 factori dominanti determina prognosticul
pacientului:
a) Numarul de artere afectate
b) Functia VS (exprimata prin FE)
 CONSIDERATII CLINICE
● Ischemia miocardica determina unul din cele
trei evenimente grave:

1. Angina pectorala:
a) stabila - durere la efort
b) instabila - durere prelungita dar
fara elemente de necroza
2. Infarctul miocardic
3. Moartea subita
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL AL ANGINEI
● Cauze posibile:- status anxios
- depresie
- psihoza cardiaca
● Cauze noncoronare: - pericardita acuta
- miocardita
- boli valvulare
- hipertensiune VD
- disectia de aorta
- embolie pulmonara
● Cauze gastrointestinale: - reflux esofagian sau hernie hiatala
- colecistita
- pancreatita acuta
● Cauze pulmonare: - emfizem mediastinal
- pneumotorax
● Cauze neuromusculare scheletice: - sindrom Tiestze
- herpes Zoster
- dureri toracice
 DIAGNOSTICUL de CARDIOPATIE
ISCHEMICA
● Examenul clinic al pacientului cu cardiopatie ischemica este
de cele mai multe ori normal
● Diagnosticul se bazeaza pe:
- antecedente de angina pectorala
- infarct in antecedente
Examinari de laborator
● Rg toracica - normala
● ECG - normal in repaus la > 70% din pacienti
● Testul de efort - detecteaza semne ECG de ischemie la
eforturi gradate
● Echocardiografia: - normala inainte de un infarct
- prezenta trombilor cavitari (VS, VD)
- modificari de cinetica segmentara
- anevrism VS
- calcularea FE
 DIAGNOSTICUL de CARDIOPATIE
ISCHEMICA
● Echocardiografia de stress - cu dobutamina permite
evidentierea miocardului viabil
● Scintigrafia nucleara:
- de stress - apreciaza cantitatea de miocard
viabil
- de repaus - contractilitatea miocardica,
calcularea FE
● Tomografia computerizata - detecteaza
calcifierile peretelui coronarian
- NU este un test ce poate fi aplicat de rutina
 CORONAROANGIOGRAFIA
● Ramane inca de baza pentru stabilirea atitudinii terapeutice
● Stabileste: - gradul de afectare aterosclerotica
- localizeaza stenozele si obstructiile
- apreciaza circulatia colaterala
- functia VS - cinetica VS - hipokinezia
- diskinezia
- akinezia
- prezenta anevrismului VS
 TEHNICI MODERNE DE IMAGISTICA
INTRACORONARIANA
● In ultimii ani au fost dezvoltate trei noi tehnici
de vizualizare a peretelui arterial si lumenului
vascular
1. Ultrasonografia intravasculara
2. Angioscopia coronariana
3. Doppler intracoronarian
PRINCIPII DE TRATAMENT MEDICAL
1. Reducerea factorilor de risc coronarian:
- abandonarea fumatului
- controlul HTA
- tratamentul dislipidemiei (scaderea
colesterolului <200mg%)
- exercitii fizice
- slabire in greutate
2. Tratament medicamentos
- Antiagregante - Aspirina
- Nitrati
- Betablocanti
- Inhibitori ai enzimei de conversie
- Blocanti ai canalelor de calciu
- statine - hipercolesterolemiante
 TERAPIA INTERVENTIONALA
● PTCA (Angioplastia Coronariana Transluminala Percutana)
● Gruentzig - 1978 - Elvetia - prima angioplastie
● Cateter cu balonas - care este umflat la nivelul stenozei
● Poate fi aplicat la pacientii cu boala uni- sau bi-vasculara
● Mortalitatea la acest procedeu ~ 1%
● Rata de infarct - 3 - 4 %
● Rata de restenoza - 25 - 30% la 6 - 12 luni
● STENTUL CORONAR
- in obstructia dupa PTCA
- recidiva stenozei dupa PTCA
● ATERECTOMIA
● ROTABLATIA
● ANGIOPLASTIA CU LASER
 TRATAMENT CHIRURGICAL

● Tehnica “clasica”
● Bypass-ul aorto-coronarian cu CEC

● Tehnici mai putin invazive

● Bypass-ul aorto-coronarian off pump
● Bypass-ul aorto-coronarian minim invaziv
(MIDCAB)
● Bypss-ul cu torace inchis, prin asistare video
(port acces CABG)

● Revascularizarea transmiocardica cu laser

 BYPASS-UL AORTO-CORONARIAN
istoric
● Primul bypass aorto-coronarian - 1967 - FAVALORO - Clevland
● 1969 - Johnson (Milwaukee) raporteaza 301 operati in 2 ani,
cu mortalitate 12%
● 1968 - la New York University, Green face prima anastomoza
de mamara interna pe LAD
● 1967 Kolesov in Rusia la Univ. Leningrad - face o anastomoza
de mamara pe LAD dar lucrarile acestui autor, devin cunoscute
abia dupa 1988
⇒ pana in 1967 au fost incercate mai multe metode de
imbunatatire a perfuziei miocardice - cea mai cunoscuta fiind
procedeul Vineberg
● In zilele noastre bypass-ul aorto-coronarian este cea mai
raspandita procedura chirurgicala - > 600.000 proceduri anual
in SUA
 INDICATIILE BYPASS-ULUI
AORTO-CORONARIAN
1. La pacientul asimptomatic sau cu angina usoara
a) stenoza semnificativa > 50% “left main”
b) Echivalent de “left main” - stenoza (>70%) de LAD
prox.
- stenoza (>70%) Cx
c) Boala trivasculara
2. Angina stabila
a) “left main” semnificativ
b) echivalent de “left main”
c) boala trivasculara
d) boala bivasculara cu stenoza proximala de LAD
e) angina suparatoare la tratament medical maximal
3. Angina instabila
a) “left main” semnificativ
b) echivalent de “left main”
c) ischemie in evolutie ce nu raspunde la tratament medical
maximal
(ACC/AHA Guidelines for Coronary Artery Bypass Graft Surgery - 1999)
 INDICATIILE BYPASS-ULUI
AORTO-CORONARIAN
● 4) Infarctul miocardic acut
● Utilizarea agentilor trombolitici ± angioplastia imediata
au redus foarte mult revascularizarile chirurgicale in
urgenta
● Indicatia chirurgicala:
- pacient cu soc cardiogen
- pacient cu dureri persistente sau recurente dupa
tromboliza

CONTRAINDICATIILE BYPASS-ULUI
AORTO-CORONARIAN
● Insuficienta cardiaca severa
● HTP cu presiuni in atriul drept > 15mmHg si
hepatomegalie

● (ACC/AHA Guidelines for Coronary Artery Bypass Graft Surgery - 1999)

 BYPASS-UL AORTO-CORONARIAN

● OBIECTIVELE INTERVENTIEI CHIRURGICALE

1. Revascularizarea completa
2. Prevenirea infarctului miocardic

● Pregatirea preoperatorie
- antiagregantele plachetare - Aspirina oprita cu 7 - 10 zile
preoperator
- asanarea focarelor de infectie
- inspectia capitalului venos
- angina instabila - adm. de NTG si Heparina i.v.
- HTA severa - nitroprusiat de Na i.v.

- Persistenta anginei cu instabilitate hemodinamica ⇒

Balon contrapulsatie intraaortica
 ANESTEZIA

● Se urmareste monitorizarea parametrilor

hemodinamici si evitarea unor noi episoade de
ischemie miocardica.
- sedarea corespunzatoare preoperator
- TA + frecventa cardiaca
- presiunea din artera pulmonara
- debitul cardiac
- diureza
- ECG: - modificari ischemice
- aritmii
 CIRCULATIA EXTRACORPOREALA

● Incanulare standard:
- canula arteriala in aorta ascendenta
- o canula venoasa in AD si VCI
● Oxigenator cu membrana
● 2 canule de cardioplegie in aorta
ascendenta si sinusul coronarian
● Clamparea aortei
● Administrarea cardioplegiei
pana la oprirea cordului
 PROTECTIA MIOCARDICA

● Se realizeaza prin:
- hipotermie moderata - 28 - 320C
- cardioplegie sanguina rece, bogata in
potasiu, adm. antero- si retrograd
- racire locala a suprafetei miocardului cu ser
fiziologic la 4-60C pentru mentinerea unei
temperaturi de suprafata de 150C (tehnica
Schumway modificata)
● Se urmareste oprirea cordului in diastola,
reducerea necesarului energetic si a
metabolismului celulei miocardice.
 GREFELE UTILIZATE

1. Artera mamara interna stanga - in situ sau free graft

- pentru LAD sau diagonala
2. Artera mamara interna dreapta - pentru CD, Cx si LAD
3. Vena safena interna - cel mai utilizat grefon. Diametru 3,5-6mm
4. Vena safena externa
5. Venele membrului superior cand nu este disponibila VSI
6. Artera radiala - permeabilitate buna la distanta
7. Artera gastroepiploica - rezultate immediate bune. Nu se cunosc
rezultatele la distanta
8. Artera epigastrica inferioara
9. Artera subscapulara experienta redusa
 REVASCULARIZAREA
CORONARIANA
CHIRURGICALA

● Bypass-ul coronarian clasic, ON PUMP

● Chirurgia coronariana minim invaziva
- OFF PUMP
- MIDCABG
● Chirurgia robotica
 TENDINTE ACTUALE
In perioada 1998-99,
un raport al Society of
Thoracic Surgeons
(USA) indica o
proportie de 10% off
pump din totalul de
CABG izolate, cu o
crestere in 2001 la
25%, urmind ulterior
sa se stabilizeze la
20% din total.
 REVASCULARIZAREA
CONVENTIONALA
• artera mamara
interna – AMI

• Multiple grefe
venoasa (separate
sau secventiale)

• 74 % din CABG in
Europa
 REVASCULARIZAREA
MIOCARDICA CONVENTIONALA
Grefele venoase dau rezultate bune in primii 7-8 ani apoi
intervine ateroscleroza grafturilor care este de altfel cea mai
frecventa cauza de esec la distanta. (Fitzgibbon)

Patenta 80% 1 an
74% 5 ani
50% 10 ani
 ARTERIALIZAREA
COMPLETA
Permeabilitate la
5 ani pentru
artera
gastroepiploica
84-92%,

iar pentru arterele

mamare 98%

(dupa Suma. Dion)

 TEHNICA BYPASS-ULUI
AORTO-CORONARIAN
● Utilizarea obligatorie a lupelor ce maresc campul operator
de 3,5 - 4 ori
● Disectia atenta a coronarelor in segmentele identificate ca
fiind permeabile.
● Arteriotomie longitudinala de 5-7mm sub stenoza si
anastomoza grefei cu prolen 7-0
● Anastomozele distale sunt efectuate prima data, pe cordul
oprit. Ultima anastomoza distala este cea a mamarei pe LAD
● Declamparea aortei, clampare laterala si efectuarea
anastomozelor proximale ale grefelor.

● ENDARTERECTOMIA coronariana - este rara utilizata si

numai in asociere cu bypass-ul aorto-coronarian
RECOLTAREA VENEI SAFENE INTERNE
EFECTUAREA ANASTOMOZEI PE CORONARA
AVANTAJELE OFF PUMP
● Rata de AVC perioperator mai mica
(1.2% versus 1.5%)
● Rata de complicatii respiratorii mai mica
(3.7 vs 4,2)
● Rata mai mica de FiA postoperator
(studiu pe 14.000 de off pump si 36.000 on pump)

(Hannan, EL si colab. Off-pump vs on-pump coronary artery bypass graft surgery:differences

in short-term outcomes and in long-term mortality and need for subsequent
revascularization. Circulation 2007;116:1145
DIFERENTE INTRE OFF- SI
ON-PUMP
• Mortalitatea intraspitaliceasca (2.4 VS 3.2%).
• Mortalitatea la 3 ani (89,4 vs 90,1%)
• Rata de infarct miocardic postoperator(0.5 vs
0.5%)
• Angina recurenta
• Insuficienta renala postoperator
• Calitatea vietii
• Costul operatiei doar usor redus la off pump
(Hannan, EL si colab. Off-pump vs on-pump coronary artery bypass graft surgery:differences
in short-term outcomes and in long-term mortality and need for subsequent
revascularization. Circulation 2007;116:1145
 DEZAVANTAJELE
OFF-PUMP
● Numar semnificativ mai mare de
reinterventii (10.1% vs 6.4%).
● La 3 luni permeabilitatea by-pass-urilor
mai mica la off-pump (88% vs 98%)
● Rata de revascularizare incompleta mai
mare la off pump

(Hannan, EL si colab. Off-pump vs on-pump coronary artery bypass graft

surgery:differences in short-term outcomes and in long-term mortality and need for
subsequent revascularization. Circulation 2007;116:1145
REVASCULARIZAREA MIOCARDICA
OFF PUMP
● AVANTAJE
- scurtarea perioadei de spitalizare
- Scurtarea perioadei de ventilatie mecanica
- necesar redus de unitati de sange pentru transfuzie
- reducerea raspunsului inflamator sistemic
- reducerea cazurilor de sindrom de debit cardiac scazut
- reducerea complicatiilor neurologice si a aritmiilor
postoperator
- reducerea costului operatiilor

● DEZAVANTAJE
- rata mai mare de erori tehnice la anastomoza
 INDICATII SI CONTRAINDICATII
PENTRU REVASCULARIZARILE OFF PUMP
● INDICATII
- Tori pacientii candidati la chirugia on pump
- Ideal - pacienti cu afectiuni asociate:
- boli obstructive pulmonare
- diabet
- insuficienta renala sau hepatica
- AVC in antecedente
- tulburari de coagulare
- calcifieri aortice sau femurale

● CONTRAINDICATII
- Asocierea chirurgiei valvulare
- Aritmii semnificative
- Insuficienta cardiaca decompensata
 On-pump vs off pump in
Clinica de Chirurgie
Cardiovasculara Cluj-Napoca
● In perioada 1992-2007 am efectuat 2868 revascularizari
coronariene, 2573 izolate si 296 combinate
Cardiovasculara Cluj-Napoca
2
 Clinica de Chirurgie
Cardiovasculara Cluj-Napoca
3
Numarul grafturilor
 pump (ianuarie
2000-decembrie 2001)

604 pacienti – cu revascularizare coronariana

342 - on pump 262 - off pump

CABG CABG
 Indicatia operatorie

● Angina pectorala stabila – 34%

● Angina pectorala instabila –
66%

● Nu au fost incluse interventiile efectuate in urgenta

● Nu au fost incluse interventiile combinate,
(reascularizari coronariene plus carotidiene, protezari
valvulare, anevrisme VS, DSV, etc.)
 Caracteristicile de baza ale
pacientilor
On pump Off pump p

Sexul F 89 (26%) 65 (24%) NS

253 (74%) 197 (75,2%) NS

M

virsta 55.6 +/- 4.1 ani 59.4 +/- 3.5 ani NS

intre 30-82 ani intre 26-76 ani

Fractia de ejectie (medie) 44.5% 37,8% < 0.05

intre 25-57% intre 19-60%

Left Main 52 pacienti 28 pacienti < 0.05

Balon de contrapulsatie 12 pacienti (3.5%) 3 pacienti (1.1%) P<0.05

 Prevalenta factorilor de risc
preoperatori
On pump Off pump p
(No. pacienti) (No. pacienti)

Diabetul zaharat 89 65 ns
Obezitatea 107 79 ns
Dislipidemia 214 152 ns
HTA 165 116 ns
Arteriopatia cronica obliteranta 97 149 < 0.05
Infarct miocardic in antecedente 189 108 < 0.05
Tulburari de ritm 18 11 ns
Stenoze carotidiene 16 39 < 0.05
AVC 4 9 < 0.05
Fumatul 305 210 ns
Angioplastie coronariana preoperator 5 7 ns
Creatinina serica > 2.0 6 4 ns
 NUMARUL
ANASTOMOZELOR DISTALE
No. On pump Off pump p
astomozelor (no. pacienti) (no. pacienti)
distale
1 9 54 < 0.05
2 93 70 < 0.05
3 168 104 < 0.05
4 58 32 < 0.05
5 14 2 < 0.05
medie 2.92 +/- 0.84 2.37 +/- 0.97 < 0.001
 CARACTERISTICI DE EVOLUTIE
POSTOPERATORIE
parametrii On pump Off pump P
Hemoragia (ml), ziua 1-2, medie 735(600-1050) 512(400-820) < 0.05

Transfuzie (no. unitati de singe) 280 60 < 0.05

Suport inotrop – ziua 1, (no. pac.) 84 27 < 0.05

Reinterventii pt hemoragie 26 8 < 0.05

Tulb. de ritm ziua 1-2 54 38 < 0.05

Nivelul CPK, ziua 1 (medie) 1346 600,8 < 0.05

Nivelul CPK-MB 37.6 44.9 NS

Acidoza metabolica(no. pacienti) 35 31 NS

Ventilatia mecanica (media ore) 7,3 6 NS

AVC major 3 0 < 0.05

Infarct miocardic, ziua 1-2 9 7 NS

Infectii sternale minore 7 6 NS

Mediastinita 4 3 NS

Zile de spitalizare 9 7,6 NS

 MORTALITATEA PRECOCE
On pump Off pump p

Mortalitate 3,2% 1,52% < 0.05

precoce
 MORTALITATEA
INTRASPITALICEASCA
 PRETUL INTERVENTIEI
CHIRURGICALE

ON PUMP OFF PUMP

3000 – 4000 1000 – 1500

EUR EUR
BYPASS-UL AORTO-CORONARIAN OFF PUMP
● Rolul activ al anastezistului - care devine primul asistent
al chirurgului
● Expunerea coronarelor se face cu ajutorul unor fire
fixate profund pe pericard, care prin tractionare
rastoarna cordul astfel incat disectia coronarelor si
anastomozele sunt efectuate usor
BYPASS-UL AORTO-CORONARIAN OFF PUMP
● Utilizarea stabilizatorului cardiac
- prin suctiune - Octopus
- prin compresiune - CTS
● Utilizarea unui sistem “blower” cu CO2 + ser fiziologic
pentru indepartarea sangelui din campul operator
 COMPLICATII POSTOPERATORII
COMPLICATII MAJORE :

1. AVC - prin embolii din placi de aterom

- la pacienti cu stenoze carotidiene
2. Infarctul miocardic - rar infarct masiv cu instabilitate
hemodinamica
3. Insuficienta renala acuta
4. Infectia plagii - 1%
- diabetici
- obezii
- recoltare mamara bilateral
 ALTE TEHNICI CHIRURGICALE
● Revascularizari coronariene minim invazive (MIDCAB)
Incizii de abordare:
- ministernotomie inferioara
- parasternal stang - pentru LAD
drept - pentru CD
- minitoracotomie transversala anterioara - sp IV ic stang - pentru
LAD
- xifoidian - abordul a gastroepiploice si a descendentei posterioare
- toracotomie postero-laterala - sp VI i.c. stang pentru teritoriul
lateral
 INDICATII pentru MIDCAB

● Pacienti tineri - perioada scurta de refacere

● pacienti in varsta - cu afectiuni asociate - ce prezinta un
grad ridicat de risc pentru procedeul clasic
● 1-2 coronare accesibile
● Restenoza dupa PTCA (stent)
● Aorta calcifica
● Combinatie cu proceduri prin cateter pe alte vase
(revascularizare “hibrid”)

CONTRAINDICATII
● coronare inaccesibile
● grefa inutilizabila
● insuficienta cardiaca decompensata
● aritmie semnificativa
 CHIRURGIA CORONARIANA CU
ASISTARE VIDEO (Port acces CABG)
- recoltarea mamarei interne
prin 3 puncte de toracotomie-
sub vizualizare directa prin
toracoscop
- anastomoza se face pe cordul
oprit - se utilizeaza CEC cu
incanulare de a si v. femurale.
Anastomozele se efectueaza
prin mai multe puncte de
toracotomie, sub asiatare
video.

- chirurgia cu ajutorul
robotului (Zeus) - asistare
video si manipulare controlata
prin computer
 REVASCULARIZAREA
TRANSMIOCARDICA CU LASSER
INDICATII
● pacientii cu angina severa, refractara la tratamentul
medical, care nu pot benefici de revascularizare
chirurgicala, PTCA sau transplant cardiac

● dispozitivul lasser (cu CO2) este aplicat pe suprafata

cordului si se realizeaza aproximativ 20 - 40 de canale
transmiocardice, la 1 cm distanta unul de altul - in zona
de miocard viabil
● mecanism de actiune neprecizat
● ameliorarea este mai mult simptomatica
 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
● Diagnostic clinic - durere retrosternala intensa refractara
la NTG
- ECG - modificari tipice de infarct
- supradenivelare ST
- unda Q patologica
- Enzime - Troponina T - singurul marker
specific - evidentiabil la 3,5 ore dupa
infarct
- CK, CK-MB - incepe sa creasca la
4-8 ore dupa infarct

- TGO
- LDH diagnostic tardiv
 TRATAMENT
● Transport de urgenta la spital ⇒ ATI
● Terapie cu: - nitrati I.v.
- Heparina I.v.
- Aspirina
- Lidocaina I.v.
- Betablocanti
- Antagonisti de calciu
- Inhibitori ai enzimei de conversie
● Fibrinoliza - streptokinaza, urokinaza, rtPA
● PTCA - primar
- dupa fibrinoliza
● Bypass aorto-coronarian - in caz de esec al fibrinolizei + PTCA
sau soc cardiogen / complicatii IM
● Asistare ventriculara - pina la interventia de revascularizare sau
transplant cardiac
 COMPLICATII TARDIVE dupa IMA

PTCA
1. Angina post IM - coronarografie
Bypass
2. Trombi ventriculari - anticoagulant
3. Sindrom Dressler - antinflamatorii
4. Ruptura peretelui VS - tamponada - soc - chirurgie
Ruptura sept interventricular
DSV mare - soc - operatie urgenta
5. Ruptura muschi papilar - insuficienta mitrala acuta - operatie
de urgenta
6. Anevrism VS - rezectie anevrism - remodelare VS +
revascularizare
 REZULTATE PRECOCE
● Mortalitatea perioperatorie - 2-3%
- angina stabila cronica - 0,5%
- complicatii ale PTCA sau angiografie - 15%
- infarct miocardic cu soc cardiogen - 30%

● Factori de risc crescut ai mortalitatii:

- varsta avansata
- revascularizare incompleta
- FE scazuta
- diabet decompensat
- HTA
 REZULTATE LA DISTANTA
● Permeabilitatea grefelor

- rata de permeabilitate - la 1 luna 93-95%

- la 1 an 90%

- cauze de ocluzie: - hiperplazia intimala (la 12-18 luni)

- stenoza la nivelul anastomozei
(defect de tehnica)
- stenoza pe graftul venos
(traumatism la recoltare)
- modificari aterosclerotice pe vena
(apar la > 3 ani dupa operatie)
- progresia aterosclerozei pe
coronare
 RECURENTA ANGINEI

● Angina reapare in - 10-15% din cazuri la 5 ani postop.

● - 40% la 10 ani postop.
obstructia unui graft
● Indica
aparitia unor obstructii in alte teritorii
PTCA
⇒ coronarografie
reinterventie

Interval liber de infarct miocardic

● 96% liberi de infarct in primii 5 ani postoperator
● 64% liberi in primii 15 ani postoperator
 CALITATEA VIETII
dupa bypass-ul aorto-coronarian
● Calitatea vietii este un indicator al eficacitatii tratamentului
medical sau chirurgical
● Se realizeaza pe baza unor chestionare ce cuprind intrebari
asupra statusului fizic, psihic, perceptia personala a sanatatii,
interactiunea sociala
● Studiu efectuat in clinica noastra pe 100 pacienti la > 1 an de la
operatia de bypass aorto-coronarian.

REZULTATE
● 25% angajati cu norma intreaga
● 85% desfasoara activitati fizice medii
● 93% sunt multumiti cu starea de sanatate
● 70% considera starea lor ca foarte buna
 CONCLUZII

● Chirurgia coronariana de ravascularizare

miocardica reprezinta o optiune terapeutica viabila
ce ofera pacientilor noi sanse de prelungire a vietii
oferind totodata sansa reintegrarii
socio-profesionale.

● Dezvoltarea tehnologiei, a materialelor medicale

precum si castigarea unei experiente din ce in ce
mai mari fac ca aceasta chirurgie sa fie la ora
actuala cea mai raspandita tehnica in intreaga
lume.
 CONCLUZII
● Oricare dintre cele doua proceduri ofera
rezultate foarte bune, iar evolutia
individuala a pacientilor depinde in mare
parte de alti factori, si nu de tipul
revascularizarii.
● Revascularizarea off pump este asociata
cu pierderi mai mici sanguine, enzime
miocardice mai reduse, disfunctii
neurologice reduse, mai putine cazuri
 CONCLUZII 2
● Exista tendinta de a efectua mai
putine grafturi in revascularizarile
off pump.

● Mortalitatea intraspitaliceasca,
zilele de spitalizare si evolutia pe
termen lung tind sa fie similare la
cele doua grupuri.