Procesul de stabilire a viziunii împărtășite

A. Pregătirea pentru stabilirea viziunii comunității

Organizează o întâlnire cu părinții:

Scop
De a facilita deschiderea conversațiilor între părinți, elevi și profesori într-un process al viziunii
commune.

Pasul 1 - părinții
Întrebați părinții despre speranțele lor: Ce v-ar plăcea să învețe copiii voștri anul acesta la școală?
Cum v-ar plăcea să fie experiențele educaționale ale copiilor voștri? Notează pe o fișă o listă de
așteptări ale părinților.

Pasul 2 - elevii
(În prealabil chestionează elevii din clasele relevante: Ce v-ar plăcea să învățați la școală anul
acesta? Ce fel de lucruri ar putea face ca acest an să fie unul bun pentru voi?
Dezvăluiți fișele pe care ați notat dinainte așteptările elevilor. Acest moment poate fi distractiv și
tulburător. Părinții sunt adesea dezarmați, pentru că văd cum copiii lor au modele mentale despre
școală, diferite de a lor.

Pasul 3 - profesorii
(În prealabil chestionează profesorii: Ce v-ar plăcea să realizeze anul acesta clasele voastre?)
Dezvăluie a treia listă cu modelele mentale pe care le au profesorii și personalul școlii). Aici veți
vedea din nou un punct de vedere diferit.

Pasul 4 - Realizarea conexiunii

Afișează toate cele trei tipuri de modele mentale astfel încât să poată fi văzute simultan ca oamenii
să poată cugeta asupra diferențelor și similarităților dintre cele trei imagini ale învățării.) Discutați
diferențele și similaritățile. Din aceste discuții notează acele lucruri legate de nevoile școlii.)

B. Întrunirile pentru stabilirea viziunii comunității

Organizează o întâlnire cu 80-100 de părinți și lideri școlari, bine planificată dinainte:
Scop
Crearea de relații și faciclitarea atingerii unei viziuni împărtășite privind școala și comunitatea din
jurul ei.
Perspectivă – o întâlnire anuală de o zi sau două între membrii comunității școlare
Este posibil ca această etapă să necesite două intâlniri.
Participanți – 80/100 părinți alături de un grup de lideri școlari
Se formează grupuri de lucru de 4-8 persoane
Pasul 1
Fiecare grup de lucru se prezintă apoi discută despre fiecare problem concepție și preocupare pe
care o au referitor la școală și la copiii lor. Listele ar putea cuprinde între 20-30 de idei pentru
fiecare grup. Apoi membri fiecărui grup selectează 5 cele mai critice concepții scriindu-le pe o
coală mai mare.Apoi pe un set de cartonașe răspund la câte două întrebări pentru cele 5 idei
principale. Ex. Care ar trebui să fie rolul școlii în soluționarea acestei probleme? Care ar trebui să
fie rolul părinților?

Pasul 2
După 45 de minute de discuții invitați membrii echipelor să prezinte ideile în fața tuturor. Extrageți
cele 7/8 idei recurente după ce toate grupurile își prezintă ideile. Ideile pot să includă preocupări
legate de programa școlară, activități extracurriculare, poziția social, de siguranță, de temele
pentru acasă, de abordarea de predare, etc. Odată ce toate preocupările sunt afișate se pot căuta
interconexiunile dintre aceste idei care pot fi grupate pe tematici. Dacă mai multe grupuri vin cu o
team comună, acea preocupare are prioritate și se va insista asupra ei. Acum grupul ca întreg, are
o idee despre prioritățile date de unii altora legate de probleme, crize, preocupări. Liderul poate
introduce și alte idei care nu au apărut de la grupurile de lucru, dar au apărut în prima etapă a
procesului.

Pasul 3
Acum într-o altă sesiune întoarceți-vă cu aceeași membri ai întrunirii și tot pe echipe spuneți
grupurilor de lucru să-și imagineze că sunt cu trei ani în viitor și au creat sistemul școlar pe care și-l
doresc cel maim ult. Spuneți-le să se gândească la întrebările de mai jos:
Ce fel de lucruri se întâmplă într-o școală obișnuită.
Ce categorii de subiecte sunt predate?
Cum sunt predate acele subiecte?
Ce știu copiii la un anumit nivel de vârstă?
Ce cunoștințe au profesorii?
Ce fel de relații sunt între profesori și elevi?
Cum sunt implicați părinții?
Care ste relația între școală și comunitate?
Cum arată clădirea școlii?
Cum gestionează școala nevoile elevilor?
Cum sunt evaluate performanțele elevilor?
Cereți echipelor de la fiecare masa, din nou, să prioritizeze. Grupurile trebuie să selecteze
 cinci/până la 10 idei pe care și le-ar dori să le vadă în școala pe care și-o imaginează. Acestea
trebuie prezentate în fața tuturor de către fiecare grup. Oamenii trebuie să simtă că aspirațiile lor
au fost auzite. De aici scopul liderului școlar este de a aduce procesul viziunii la echipele și
comitetele școlare ai căror membri trebuie să le încorporeze în munca lor.

C. Clarificarea și implementarea viziunii

Fiecare școală are un comitet format din administrator, profesori, părinți, elevi care e responsabil cu
gestionarea școlii.

Membrii comitetului reflectează la comentariile din cele două exerciții anterioare, le interiorizează și
dezvoltă priorități strategice pentru școală.

Viziunea în sine trebuie să rămână puternică și să reprezinte aspirațiile autentice iar privirea asupra
realității curente trebuie să se păstreze clară și imparțială.

1. Viziunea: Pe baza proceselor anterioare, care sunt aspectele critice ale viziunii școlare
menționate de beneficiarii școlii? Dacă viziunea ar fi realizată, cum ar funcționa împreună cu
programa școlară, PDI, oferta școlară și toți ceilalți factori? Creați o descriere pe post de punct
de plecare pentru continuarea dialogului.

2. Realitatea curentă: Cum se schimbă nevoile elevilor? Comparați datele demografice, frecvența,
etnicitatea elevilor, distribuirea pe clase, competențe lingvistice, cu cele din anii anteriori. Ce
programe și procese funcționează cel mai bine în prezent pentru diferite grupuri de elevi în
privința învățării elevilor. Elevii, părinții și profesorii percep școala ca pe un mediu de învățare?
Ce observații fac ei despre școală și sălile de clasă? La final analizați atent formarea profesorilor,
obiectivele școlii, filosofia educațională și climatul școlar.

3. Prioritățile strategice: Care este lucrul pe care îl vom face în primul rând pentru a ne apropia de
realizarea viziunii noastre? Cum pot fi îmbunătățite personalul școlii și dezvoltarea programei
educaționale? Gândiți-vă la siguranță, la relațiile din comunitate, la facilități, la nevoile elevilor,
la locurile de parcare și la trafic. Ar putea părinții să-și aducă micuții de la școală, îngrijorându-se
mai puțin din cauza traficului? Ce resurse sunt disponibile?

4. Echipele responsabile: După ce a identificat prioritățile strategice comitetul școlii stabilește

echipele responsabile care să le dezvolte în proiecte.Aceste echipe nu implementează neapărat
politici educaționale ci mai degrabă dezvoltă o viziune pentru un anumit domeniu al școlii,
stabilește câteva obiective primare și încearcă să vadă cum pot fi atinse acele obiective. Ar pute
fi stabilit, de pildă, o echipă responsabilă cu noile tehnologii. Ar putea fi creat un comitet pentru
climatul școlar. Fiecare echipă allege două obiective măsurabile pentru fievare ciclu annual,
crează proiecte pilot pentru atingerea acestor obiective, evaluează acele proiecte și raportează
la sfârșitul anului rezultatele obținute.

5. Găsirea unui partener: Ideea de a adduce împreună educatorii în scopul perfecționării didactice
nu este deloc nouă. Cunoaștem profesori creative ale căror inovații nu au durat mult chiar și cu
încurajare din partea directorilor și a altor profesori. De ce? Pentru că nu au putut inventa de
unii singuri tot cee ace aveau nevoie și nu aveau cu cine să inventeze împreună. Ei au operat în
izolare. Găsirea unui partener poate fi unul din cele mai benefice lucruri pe care poate să-l facă
un profesor. Un innovator are nevoie de cineva cu care să vorbească pentru încurajare și
perspectivă. Cei doi inovatori vor crește împreună. Încearcă o activitate nouă cu cineva din
școală sau din comunitate. Începe ușor și cu grijă, până la urmă îi ceri cuiva să-și assume un
angajament pentru creșterea ta viitoare ca professor și ca persoană și îți asumi, la rându-ți, un
angajament față de acea persoană. Viitorul tău partener ar putea să fie sau să nu fie de acord la
nivel filosofic cu valorile sau cu opiniile tale profesionale, dar va fi pregătit să călătorească
împreună cu tine și să învețe de-a lungul drumului.