BADEA NARCISA FLORENTINA

Specializarea: ASISTENTA SOCIALA

Anul II, Grupa 1

EXAMEN POLITICI SOCIALE

Teme examen
1. Faceți o comparație între sistemul de protecție socială prin testarea mijloacelor și cel
universalist, evidențiind meritele și limitele fiecăruia.
2. Îmbătrânirea populației este o problemă socială europeană. Alcătuiți un scurt eseu care să
evidențieze măsurile active de politică socială aplicate în România, în această problemă.

Raspuns Tema nr. 1

Sistemul de asistenta sociala este un sistem redistributiv noncontributoriu in sensul ca
bugetul este asigurat din taxele percepute de la populatie si nu din contributii individuale ca cele
de tip asiguratoriu, iar beneficiile nu sunt acordate in functie de contributie.
Ceea ce caracterizeaza asistenta sociala spre deosebire de formele universaliste de
protectie sociala (exemplu: alocatia de stat pentru copii) este ca ea nu se acorda automat unei
categorii de populatie, ci persoanelor sau familiilor, pe baza analizei situatiei financiare a
fiecareia.
Sistemul de asistenta bazat pe testarea mijloacelor se constituie ca o ultima retea de
securitate sociala. Functia sa este sa asigure celor mai saraci un venit minim de subzistenta.
Acest sistem presupune fixarea unui prag minim de saracie si deci a unui venit minim care sa
protejeze individul de saracia absoluta, nu de cea relativa.
Testarea mijloacelor este procedeul de stabilire a tuturor veniturilor individuale sau
familiale, obtinute ca urmare a prestarii unei activitati economice din rente, proprietati sau
asigurari sociale.
Testarea mijloacelor nu se face la initiativa organizatiilor responsabile de protectia
sociala, ci la cererea celui care considera a fi eligibil pentru ajutorul social.
a) Criterii de evaluare a sistemului
 costurile administrative
 probleme legate de verificarea cererilor
 transferul ajutorului catre structurile administrative locale si intreaga birocratie legata
de acesta
b) Gradul de acoperire
Sistemul este expus la doua tipuri de erori:
 eroarea de excluziune
 eroarea de supraincluziune
c) Efecte perverse ale sistemului
 demotivarea muncii
 descurajarea economisirii
 scaderea investitiilor in capitalul uman

1
  cresterea somajului si a insecuritatii sociale, ca efect al distorsiunii comportamentului
firmelor private pe piata muncii.
Raspuns Tema nr. 2
ESEU
Îmbătrânirea populației este o problemă socială europeană.
Măsurile active de politică socială aplicate în România.
Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen mondial. Conform datelor ONU, proporţia
populaţiei de vârsta a treia se va mări pe termen lung, chiar în regiunile unde natalitatea este
superioară ratei de reproducere. Fenomenul îmbătrânirii este prezent, în mod deosebit în Europa.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, se apreciază că, încă în primul deceniu al acestui
mileniu, cea mai mare parte a statelor membre va fi antrenată într-o tranziţie demografică rapidă.
Îmbătrânirea societăţilor rezultă, în primul rând, din scăderea ratei fertilităţii şi
creşterea speranţei de viaţă, ceea ce înseamnă mai puţini copii şi mai multe persoane vârstnice.
Conceptul de “îmbătrânire activă” proiectează o societate în care persoanele vârstnice
sunt încurajate şi au posibilitatea de a duce o viaţă pe cât posibil sănătoasă, productivă,
participativă şi independentă.
Îmbătrânirea populației este una dintre provocările esențiale cu care se confruntă
România.
În acest context, România a elaborat proiectul de strategie pentru promovarea îmbătrânirii
active și protecția persoanelor vârstnice, printr-un proces minuțios și incluziv care a presupus:
o analiză intersectorială extinsă a situației actuale și a problemelor preconizate în ceea ce
priveşte agenda îmbătrânirii active, realizată în cooperare cu Banca Mondială;
un proces larg de consultare privind obiectivele strategice naționale și drumul care trebuie
parcurs în vederea atingerii acestora;
crearea unui plan strategic de acțiuni 2015-2020.
Strategia de îmbătrânire activă a României se bazează pe principiile generale acceptate de
Organizaţia Națiunilor Unite și de Comisia Europeană, care includ autoîmplinirea, participarea,
independența, îngrijirea și demnitatea.
Pe baza principiilor de funcționare, a analizei de context și a procesului de consultare
extensivă au fost stabilite trei obiective strategice în domeniul îmbătrânirii active:
1. prelungirea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice.
2. promovarea participării sociale active și demne a persoanelor vârstnice.
3. obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele cu nevoi de
îngrijire de lungă durată.
Măsuri prioritare:
Asigurarea unui nivel al indemnizației sociale pentru pensionari, care să permită beneficiarilor
acestui drept satisfacerea nevoilor zilnice de viață.
Egalizarea vârstei standard de pensionare la 65 ani pentru femei și bărbați până în anul 2035
prin creșterea eșalonată a vârstei standard de pensionare.
Revizuirea condițiilor și procedurilor privind acordarea unor categorii de pensii (pensia de
invaliditate, pensia anticipată, pensia anticipată parțială).
Instituirea unui program de sprijin pentru populația vârstnică, în special din mediul rural, care
nu este acoperită de sistemele de asigurări sociale.