Sunteți pe pagina 1din 69

Dreptul securitatii sociale

Lector dr. Luminita Dima

DREPTUL SECURITATII
SOCIALE
- suport de curs -

1
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

CUPRINS

Capitolul I - Politici si sisteme de securitate sociala

Capitolul II - Dreptul securitatii sociale

Capitolul III - Sistemul de asigurare pentru pensii

Capitolul IV – Asigurarile sociale de sanatate

Capitolul V - Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

Capitolul VI - Prestatiile pentru sustinerea familiei in vederea cresterii copilului

Capitolul VII - Sistemul asigurarilor pentru somaj

Capitolul VIII - Legea 416/2001 privind venitul minim garantat

Capitolul IX - Legea 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

Capitolul X - OUG 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de


sustinere pentru familia monoparentala

Capitolul XI - Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor


persoanelor cu handicap

Capitolul XII - Legea 210/1999 privind concediul paternal

Capitolul XIII- OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca

Capitolul XIV - Lege 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale

Capitolul XV - Legea 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea


familiei

2
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul I

POLITICI SI SISTEME DE SECURITATE SOCIALA

1. Notiunea de securitate sociala


Din punct de vedere conceptual, notiunea de securitate sociala reprezinta deopotriva
o optiune politica, concretizata in principii, norme constitutionale si ulterior in
legislatia subsecventa, cat si un sistem de drepturi pozitive concretizat in
reglementarile in vigoare traduse in drepturi si obligatii la un moment istoric dat.
Acest termen a fost utilizat pentru prima data in SUA, in 1935, insa comunitatea
internationala a statelor a consacrat acest concept ca realitate juridica abia in 1948
prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in cuprinsul careia s-a prevazut ca
fiecare individ, ca membru al societatii, are dreptul la securitate sociala.
Politica de securitate sociala reprezinta atitudinea statului la un moment dat in raport
cu riscurile sociale. Securitatea sociala se concretizeaza in mecanismele institutionale
prin care se urmareste repararea consecintelor pagubitoare produse individului de
anumite evenimente calificate drept riscuri sociale. Astfel, elementul principal al unei
politici de securitate sociala il reprezinta riscul social. Semnificative din acest punct
de vedere sunt prevederile Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) din
1952, care enumera principalele riscuri sociale dupa cum urmeaza:
• boala
• maternitatea
• invaliditatea
• batranetea
• accidentul de munca si boala profesionala
• decesul
• protectia juridica a urmasilor
• sarcinile familiale
• somajul

2. Continutul politicii de securitate sociala


Securitatea sociala s-a dezvoltat in 2 directii principale:
- extinderea obiectului interventiei de la un numar limitat de riscuri la orice
eveniment susceptibil de a afecta securitatea sociala a individului
(„extensiune pe orizontala”)
- cresterea masurilor de protectie, de la cele cu caracter reparator sau
indemnizator (prestatiile dupa producerea riscului) la cele preventive, de
prevenire a producerii riscurilor („extensiune pe verticala”).
3. Trasaturile sistemeleor de securitate sociala
Un sistem de securitate sociala reprezinta ansamblul normelor juridice din domeniul
securitatii sociale.
Sistemele de securitate sociala au trasaturi comune:
- urmaresc garantarea unei anumite securitati economice a persoanelor
protejate

3
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
- dpdv al punerii in aplicare, presupun o redistribuire de ordin financiar a unor
fonduri constituie fie din prelevari bugetare, fie din contributia beneficiarilor
acestei prestatii.

4
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

4. Aparitia si evolutia sistemelor de securitate sociala

a) Primul sistem de securitate sociala


A fost implementat in Germania de catre cancelarul Otto von Bismarck si s-a
concentrat initial, asupra masurilor de asigurare a muncitorilor impotriva
accidentelor de munca. Nu intamplator, demersul constitutirii unui sistem legislativ in
acest domeniu apare in Germania, fiind intr-o stransa legatura cu noua conceptie
legata de rolul statului in acest domeniu.
Aceasta concetie a fost ilustrata pe plan legislativ prin 3 legi privind:
(i) asigurarile de boala
(ii) asigurarile pentru accidente de munca
(iii)asigurarile pentru invaliditate si batranete
Caracteristicile sistemului lui Bismarck:
- singura categorie protejata: muncitorii industriasi cu un venit profesional sub
plafonul stabilit de lege
- indemnizatiile acordate erau proportionale cu veniturile profesionale,
deoarece aveau rolul de a substitui acest venit
- participarea la acest sistem era obligatorie
- finantarea sistemului se facea si prin asigurarea unei subventii de la bugetul
de stat.

b) Legea americana a securitatii sociale (Social Security Act) din 1935


A aparut odata cu legea redresarii industriei, dupa criza economica din anii 1929-
1933 (perioada de somaj devastator) si a reglementat un sistem de indemnizatii
pentru someri. Legea reglementa, totodata, si politici de asistenta sociala a
persoanelor marginalizate si asigurari de batranete si deces pentru familiile
salariatilor.
Aceasta lege a constituit un promotor al programelor moderne de securitate sociala,
imbogatind demersurile teoretice ulterioare legate de sistemul securitatii sociale.

c) Legea securitatii sociale din Noua Zeelanda (1938)


Principalul element de noutate al acestei legi a fost intentia de a inlatura complet
starea de nevoie a persoanelor lipsite de mijloace materiale necesare sustinerii
traiului, devenind astfel prima forma a consacrarii dreptului oricarui cetatean la
securitate sociala.
Beneficiarii acestui sistem erau toti membrii societatii care realizau venituri sub
nivelul minim prevazut de lege, iar cuantumul prestatiilor era fix si uniform, avand
drept scop asigurarea unui nivel vital si nu asigurarea unui venit de substituire a
venitului profesional.
Finantarea acestui sistem se realiza prin aplicarea unui impozit pe venit.

d) Raportului lordului Beveridge


Este un studiu intocmit de lordul Beveridge in 1942 referitor la situatia economico-
sociala din Anglia, si avea drept scop extinderea politicii de securitate sociala la
nivelul intregii populatii, promovand astfel ideea unui drept la securitate sociala.
Numarul riscurilor la care facea referire era foarte mare, iar prestatiile oferite de
sistem erau uniforme.

5
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Ca urmare acestor demersuri, societate internationala a concretizat ideea de drept al
fiecarui cetatean la securitate sociala prin declaratii politice si analize.

6
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul II

DREPTUL SECURITATII SOCIALE

1. Trasaturi
Dreptul securitatii sociale s-a desprins ca ramura distincta de drept prin evolutia sa
de la o forma de protejare a salariatilor impotriva unor riscuri sociale determinate, la
o forma de protejare impotriva a unor categorii din ce in ce mai largi de riscuri ale
societatii si de garantare a unui nivel economic minim pentru toti membrii societatii.
Trasaturi:
(i) Izvor juridic
Normele de securitate sociala emana de la puterea publica, fiind cuprinse in acte
normative. Doar in mod exceptional, normele de securitate sociala pot fi si rezultatul
acordului partilor, fiind cuprinse in contractele colective de munca.
(ii) Domeniu de aplicare
Dreptul securitatii sociale are caracter teritorial, normele sale aplicandu-se numai in
limitele teritoriului national, atat asupra cetatenilor romani cat si asupra cetatenilor
rezidenti (aplicare in spatiu).
Fiind norme de oridine publica, normele dreptului securitatii sociale sunt de imediata
aplicare, astfel ca ele se aplica si pentru acele situatii care s-au nascut sub imperiul
legii vechi, dar care continua sa-si produca efectele in prezent (aplicare in timp).
(iii) Ramura de drept public
Sistemele de securitate sociala sunt concepute pe ideea realizarii unui serviciu public
si functioneaza ca un serviciu public. Tehnicile juridice folisite sunt cele specifice
ramurii de drept public (ex: caracterul obligatoriu al platii contributiei, modalitatile de
urmarire a contributiilor datorate). Actele juridice prin care se stabilesc drepturile de
securitate sociala au caracter administrativ.

2. Obiectul de reglementare
Obiectul de reglementare al dreptului securitatii sociale este format din ansamblul
raporturilor juridice de: (i) asigurare sociala si (ii) asistenta sociala.

(i) Raporturile de asigurare sociala


Raporturile de asigurare sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica, se
sting in legatura cu acoperirea unor riscuri sociale expres prevazute de lege.
a) Subiectele raportului de asigurare:
- asiguratul : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asigurari: va fi, de regula, statul (prin organele competente)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic de tip comutativ):
- dreptul asiguratilor la indemnizatia de asigurari sociale si obligatia corelativa
a institutiei de asigurari de a plati aceste indemnizatii
- obligatia asiguratilor de a plati contributia de asigurari sociale si dreptul
corelativ al institutiilor de asigurare de a pretinde plata acestor contributii
c) Raportul de asigurare se naste, de regula, ex lege. Exista totusi si anumite
categorii de persoane pentru care asigurarea nu este obligatorie, dar care se

7
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
pot asigura pe baza de contract (ex: persoane fizice autorizate se pot asigura
pentru accidente de munca, somaj, etc).
d) Obiectul raportului de asigurare consta in furnizarea unor prestatii ce
reprezinta venit de inlocuire a castigului profesional si care au la baza
contributia asiguratilor.
Exemple: sistemul asigurarilor pentru pensii, sistemul asigurarilor pentru somaj,
sistemul asigurarilor pentru sanatate, sistemul asigurarilor pentru accidente de
munca si boli profesionale.

(ii) Raporturile de asistenta sociala


Raporturile de asistenta sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica si se
sting in legatura cu dreptul cetatenilor de a avea un minim necesar sustinerii traiului,
daca se afla in imposibilitatea de a-si procura in mod licit sursele materiale pentru a
trai si cu obligatia statului de a garanta acest venit persoanelor aflate in nevoie.
a) Subiectele raportului de asistenta:
- beneficiar : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asistenta: va fi intotdeauna statul (prin organele specializate)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic unilateral):
- dreptul persoanelor asistate social de a solicita pretatiile in bani sau in natura,
stabilite de lege si obligatia corelativa a statului de a acorda aceste prestatii
c) Raportul de asistenta se naste, exclusiv, in temeiul legii.
d) Obiectul raportului de asistenta consta in acordarea unor prestatii
suplimentare non-contributive in bani sau in natura care nu servesc
inlocuirii castigului profesional, ci asigura un venit minim garantat necesar
sustinerii traiului. Cuantumul prestatiilor acordate este fix si uniform si nu
presupune in mod obligatoriu prestatii succesive.
Exemple: ajutorul social, alocatia pentru copiii nou-nascuti, alocatia de stat pentru
copii, alocatia familia complementara, alocatia de sustinere pentru familia
monoparentala, acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei.

8
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul III

SISTEMUL DE ASIGURARE PENTRU PENSII


In prezent, in Romania, functioneaza 3 sisteme de asigurare pentru pensii („cei 3
piloni”):

1) Sistemul public de pensii (Pilonul I) – Legea 19/2000


Presupune asigurarea publica obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de
o institutie publica: Casa Nationala de Pensii.
Acest sistem functioneaza pe principiul redistribuirii, in sensul ca toate fondurile
stranse din plata contributiilor se redistribuire sub forma platii prestatiilor.

2) Sistemul de pensii administrat privat (Pilonul II) - Legea 411/2004


In cadrul acestui sistem, asigurarea este obligatorie, iar fondurile colectate sunt
administrate de institutii private („administratori”)si anume societati de pensii
private.
Acest sistem functioneaza pe principiul capitalizarii, in sensul ca fondurile adunate nu
se redistribuie, ci se investesc. Sistemul nu este garantat direct de la bugetul
statului.
 Participanti: contribuabili asigurati in sistemul public de pensii (Legea 19/2000);
obligatoriu pentru toti asiguratii in varsta de pana la 35 ani si facultativ pentru
asiguratii cu varste cuprinse intre 36 si 45 ani
 Contributii: parte din contributia individuala a asiguratilor la sistemul public de
pensii va fi redirectionata catre pilonul II (in prezent, cota este de 2,5% din
salariul brut, urmand sa creasca in urmatorii ani pana 6%)
 Participantii pot alege doar un singur fond de pensii. O persoana devine
participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din
proprie initiativa sau in urma repartizarii sale de catre institutia de evidenta.
 Functia de control, reglementare, supraveghere si informare privind pensiile
private este exercitata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private, autoritate administrativa independenta, aflata sub controlul
Parlamentului Romaniei.
Banii se investesc de administratori in: Instrumente ale pietei monetare (conturi,
depozite, etc.), titluri de stat, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritati
publice locale din Romania, din state membre UE sau apartinand SEE, etc.

3) Sistemul de pensii facultative (Pilonul III) - Legea 204/2006


Ca organizare si functionare, seamana cu sistemul de pensii administrat privat, insa
aderarea la un fond de pensii facultative nu este obligatorie, ci este o optiune
individuala.
 Participanti: orice persoana care realizeaza un venit din activitati profesionale
poate adera la un fond de pensii facultative, contribuind singur sau impreuna cu
angajatorul, dupa caz.
 Contributii: nu pot fi mai mari de 15% din venitul salarial brut sau din venitul
asimilat acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii facultative

9
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
 Contributiile sunt deductibile de la plata impozitului pe venit pentru fiecare
participant in limita echivalentului a 200 EURO anual. Daca angajatorul
contribuie si el, se bucura de deductibilitatea acestor contributii in limita
echivalentului a 200 EURO anual la calculul profitului impozabil
 Pentru obtinerea unei pensii facultative, participantul trebuie sa: (i)implineasca
varsta de 60 de ani, indiferent ca este barbat sau femeie si (ii) sa fi platit
minimum 90 de contributii lunare. Legea prevede anumite exceptii de la
aceasta regula.

10
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Sistemul public de pensii

I. Sediul materiei: Legea 19/2000


De la adoptarea legii si pana in prezent, au avut loc numeroase modificari care au
vizat:
- sfera de aplicare. Conform vechii reglementari (Legea 3/1977) persoanele
asigurate erau numai salariatii. In prezent, se adauga si alte persoane care au
fie raporturi asimilate salriatilor, fie sunt persoane care desfasoara activitati
independente.
- perioadele lucrate in alte tari. Noua reglementare prevede luarea in
considerare pentru calculul dreptului la pensie si a perioadelor lucrate in alte
tari
- plata contributiei. In vechea lege, contributia era platita in intregime de
angajator. In plus, se mai platea o cota de contributie pentru asa-numita
„pensie suplimentara”. In prezent, cota de contributie este unica, dar nu se
mai datoreaza in intregime de angajator
- baza de calcul a pensiei. Pentru calcularea pensiei s-au luat in considerare
toate veniturilor salariale din intreaga perioada de contributie proportional cu
cuantumul acestora, spre deosebire de reglementarea anterioara cand se luau
in considerare la alegere 5 ani din ultimii 10
- varsta de pensionare (a crescut varsta de pensionare pentru barbati de la 62
la 65 de ani, iar pentru femei de la 57 la 60 de ani)
- alte drepturi de asigurari sociale. Noua lege a pensiilor a reglementat pe langa
dreptul la pensie si alte drepturi de asigurari sociale (ex: concediu si
indemnizatie de maternitate, concediu si indemnizatie pentru incapacitate
temporara de munca), care functionau in baza principiului contributivitatii.
Cea mai mare parte a acestor prestatii au fost trecute ulterior in sistemul de
asigurari sociale de sanatate.
- principiul gestionarii autonome. Legea 19 aduce principiul gestionarii
autonome a unui sistem de asigurari sociale si infiinteaza Casa Nationala de
Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS).

II. Principiile sistemului public de pensii


Aceste principii sunt esentiale in interpretarea unor reglementari neclare.
Sistemul public este organizat si functioneaza avand ca principii de baza:
a) principiul unicitatii - potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul
public bazat pe aceleasi norme de drept. Sistemul unic de acum a unificat si alte
sisteme deasigurari care functionau separat (ex: magistrati).
b) principiul egalitatii - care asigura tuturor participantilor la sistemul public,
contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste
drepturile si obligatiile prevazute de lege.
c) principiul solidaritatii sociale - conform caruia participantii la sistemul public isi
asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau
inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege. Spre exemplu, exista anumite
categorii (asimilate) care nu contribuie la sistem, dar care sunt considerate ca avand
stagiu de cotizare.
d) principiul obligativitatii - potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform
legii, obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale

11
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor. Destintarii reglemntati sunt:
asiguratii si contribuabilii angajatori.
e) principiul contributivitatii - conform caruia fondurile de asigurari sociale se
constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante
la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul
contributiilor de asigurari sociale datorate si/sau platite;
f) principiul repartitiei - pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata
obligatiilor ce revin sistemului public in acel moment, conform legii;
g) principiul autonomiei - bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului
public, conform legii. Spre deosebire de reglementarea anterioara cand sistemul era
administrat de Guvern, in prezent, sistemul functioneaza independent de orice alte
institutii si este administrat de o institutie specializata: Casa Nationala de Pensii.

III. Categorii de persoana asigurate


In sistemul public de pensii sunt asigurate doar persoanele fizice care au, potrivit
legii, domiciliul sau resedinta in Romania. Astfel, spre deosebire de reglementarea
anterioara cand erau asigurati doar cetatenii romani si apatrizii, in prezent se pot
asigura si cetatenii straini cat timp domiciliaza sau au resedinta in Romania.
Potrivit legii, exista 2 categorii de persoane asigurate: (i) persoanele asigurate
obligatoriu, prin efectul legii si (ii) persoanele care se asigura facultativ

1) Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii


a) salariatii si persoanele asimilate acestora
- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract
individual de munca
- functionarii publici
- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau
care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori
judecatoresti, pe durata mandatului
- membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei
mestesugaresti
b) persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se suporta
din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumite in
continuare someri:
- persoane care beneficiaza de indemnizatia de somaj
- persoane care beneficiaza de plati compensatorii (de regula, la
societatile care se reorganizeaza sau trec prin concedieri colective;
in acest caz, se suspenda plata indemnizatiei de somaj)
c) persoanele care desfasoara o activitate in mod independent – nu se
afla intr-un raport de angajare, dar se afla intr-una din situatiile
urmatoare:
- asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
- administratori sau manageri care au incheiat contract de
administrare sau de management;
- membri ai asociatiei familiale;
- persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
- persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt
asiguratii acestora;
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale
(exista profesii liberale care nu au sistem de asigurare autonom,
cum ar fi: medici, arhitecti,etc.)

12
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
- persoane care detin mai multe calitati din cele enumerate.

2) Persoane asigurate facultativ


In prezent, orice persoana fizica se poate asigura pe baza de contract cu Casa
Nationala de Pensii in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, iar
raporturile de asigurare vor fi reglementate de contractul respectiv. Astfel se pot
asigura:
- persoanele care nu realizeaza venituri intr-una din formele
mentionate pentru persoanele asigurate obligatoriu (ex: sotia care
nu lucreaza)
- persoanele care realizeaza venituri intr-una din formele de mai sus,
dar care doresc sa-si completeze venitul asigurat.
Contractul de asigurare poate fi reziliat la initiativa oricareia dintre parti, conform
clauzelor prevazute in cuprinsul acestuia. In acest caz, contributiile de asigurari
sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifica la
stabilirea dreptului de pensie1.

IV. Stagiul de cotizare

 Definitie
Sistemul public de pensii are la baza principiul contributivitatii. Astfel, dreptul la
pensie poate fi accesat doar daca se indeplineste conditia contributiei la un sistem de
asigurari sociale pentru o anumita perioada de timp, perioada care reprezinta stagiu
de cotizare.
Constituie stagiu de cotizare perioadele in care persoanele au platit contributii de
asigurari sociale in sistemul public din Romania, precum si in alte tari, in conditiile
stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.
 Transferul drepturilor si prestatiilor de asigurari sociale
Legea actuala consacra notiunea de transfer al drepturilor de asigurari sociale si al
prestatiilor aferente ce au luat nastere sub incidenta unui sistem de asigurari sociale
diferit fata de cel aplicabil in tara in care aceste drepturi si prestatii vor fi acordate
efectiv asiguratului.
Astfel, drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public din Romania se pot
transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile
reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte, in
moneda tarilor respective sau intr-o alta moneda asupra careia s-a convenit.
 Calcularea stagiului de cotizare
In ceea ce priveste regulile de calcul cu privire la realizarea stagiului de cotizare,
acestea au evoluat de la adoptarea primei versiuni a legii pensiilor si pana in prezent.
In prezent, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor, pentru care:
- fie s-a datorat contributie la bugetul asigurarilor sociale (indiferent
daca s-a platit sau nu contributie); acest sistem de calcul se aplica
in cazul salariatilor si persoanele asimilate acestora;
- fie s-a datorat si platit aceasta contributie (conditii cumulative);
acest sistem de calcul se aplica in cazul celorlalte categorii de
asigurati decat salariatii si persoanele asimilate acestora (somerii,
asiguratii independenti si cei care se asigura facultativ).
1
A se vedea decizia nr. 1603 din 25 mai 2007, Curtea de Apel Bucureşti.

13
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Legea prevede si anumite situatii cand, desi nu se platesc contributii, respectivele


perioade se iau in considerare la calculul stagiului de cotizare („perioade
asimilate”):

1) perioada in care asiguratii au beneficiat/beneficiaza de drepturi de asigurari


sociale
in prezent, legea limiteaza aceasta prevedere la un singur caz, si anume pensia de
invaliditate, excluzand in mod expres celelalte categorii de prestatii ce se acorda in
acest sistem (pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata, pensia anticipata
partiala si pensia de urmas).
Reglementarea anterioara viza concediile si indemnizatia de maternitate, concediile
si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca precum si concediile si
indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului bolnav. In prezent, aceste
prestatii sunt reglementate distinct prin OUG 158/2005si sunt platite din fondul de
salarii.

2) perioada in care asiguratii au urmat cursurile de zi ale invatamantului


universitar organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu
conditia absolvirii acestora
Intra in categoria invatamantului universitar atat invatamantul public cat si cel
particular, buget sau taxa, luandu-se in considerare atat masterul si doctoratul 2, spre
deosebire de sistemul anterior, cand masterul si doctoratul erau considerate studii
postuniversitare si nu studii universitare normale.
In cazul absolvirii mai multor institutii universitare, se asimileaza ca stagiu de
cotizare o singura perioada de studii, la alegerea asiguratului.

3) perioada in care asiguratii au satisfacut serviciul militar, ca militar in termen


sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat , prizonierat
Nota:
• Perioadele asimilate pot fi valorificate pentru obţinerea prestaţiilor de
asigurări sociale prevăzute lege daca in acest timp, persoanele in cauza nu au
realizat stagii de cotizare prin plata de contributii (sau datorarea lor).
• Perioadele asimilate de la pct. 2 si 3 nu pot fi luate in calcul pentru obtinerea
pensiei anticipate sau a pensiei anticipate partiale. De asemenea, pentru
obtinerea acestor pensii, nu poate fi luata in considerare perioada in care
asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

 Evidenta stagiului de cotizare


Evidenta drepturilor si obligatiilor, inclusiv a stagiului de cotizare, se realizeaza pe
baza codului personal de asigurari sociale, care este codul numeric personal.
Stagiul de cotizare se certifica asiguratilor anual, din oficiu, de catre CNPAS, prin
casele teritoriale de pensii. Stagiul de cotizare se certifica si la cererea asiguratilor,
contra cost, oricand in timpul anului.

2
A se vedea Legea nr. 288/2004 privind organizarea invatamantului universitar, care in art. 1 prevede: „Prezenta lege
reglementează organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenţă, studii
universitare de masterat şi studii universitare de doctorat”. A se vedea si Decizia civila nr. 2847 din 30 noiembrie 2005,
Curtea de Apel Bucuresti.

14
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

V. Contribuabilii
In sistemul public de asigurari sociale, au calitatea de contribuabili urmatoarele
categorii:
a) asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;
b) angajatorii;
c) persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea persoanele asimilate
salariatilor;
d) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca care administreaza bugetul
asigurarilor pentru somaj;
e) persoanele care incheie contract de asigurare sociala.

VI. Contributia de asigurari sociale

 Modalitatea de stabilire a contributiei de asigurari sociale


Cotele de contributie se stabilesc diferentiat in functie de conditiile de munca:
(i) conditii normale
(ii) conditii deosebite
(iii)conditii speciale

Conditii deosebite
Locurile de munca in conditii deosebite sunt acele locuri de munca care, in mod
permament, in anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca din cauza
gradului mare de expunere la risc.
Nu exista o lista a conditiilor deosebite, insa exista o metodologie si anumite criterii
de incadrare stabilite prin hotarare a Guvernului3, pe baza propunerii comune a
Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si a Ministerului Sanatatii Publice,
iar in baza acestora, locurile de munca se stabilesc: (i) in contractele colective de
munca sau (ii) prin decizia organului de conducere a societatii respective, in lipsa
contractului colectiv de munca.
La stabilirea condtiilor deosebite de munca este necesar avizul ITM.
Conditiile deosebite dau dreptul la:
- sporuri la salariu (conform Contractului Colectiv de Munca Unic la
nivel National pentru anii 2007-2010, sporul pentru conditii de
munca deosebite este de cel putin 10% din salariul de baza)
- echipamente de protectie
- pensie anticipata pentru limita de varsta

Conditii speciale
Legea enumera expres categoriile de locuri de munca in conditii speciale, astfel ca
partile nu au libertatea de a stabili alte categorii:
• in unitatile miniere – pentru personalul care isi desfasoara activitatea
in subteran cel putin 50% din timpul normal de lucru in luna respectiva
• activitati de cercetare, explorare, exploatare, prelucrare a materiilor
prime nucleare in zonele I si II de expunere la radiatii
3
In prezent, incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite se face potrivit HG 24/2007 privind
metodologia de reinnoire a avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite

15
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
• aviatia civila – pentru personalul navigant prevazut in Anexa la Lege
(piloti, instructori de zbor, insotitori de zbor, etc.)
• activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in Anexa la lege
– clovni si acrobati, cantaretii de opera si opereta, cei care sufla in
cadrul orchestrei, etc.
Alte locuri de munca in conditii speciale decat cele de mai sus pot fi stabilite numai
prin lege speciala.
Metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in conditii
speciale se vor stabili prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerii comune a
Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si a Ministerului Sanatatii si Familiei,
in urma consultarii CNPAS.

 Cotele de contributie
Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului
asigurarilor sociale de stat.

Pentru anul 2010 cotele de contribuţie care se aplica asupra salariului brut sau
asupra veniturilor brute lunare ale asiguratilor au fost stabilite după cum urmează4:

- pentru conditii normale: 31,3%


- pentru conditii deosebite: 36,3%
- pentru conditii speciale: 41,3%

 Sarcina suportarii contributiei de asigurari sociale


In cazul salariatilor si al persoanelor asimilate acestora, sarcina contributiei se
imparte intre angajator si salariat, dupa cum urmeaza :
- contributia de asigurari sociale individuala reprezinta
contributia datorata de salariat si asimilatii acestora
In cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclusa si
cota de 2,5% aferenta fondurilor de pensii administrate
privat, prevazuta de Legea 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat, cu modificari.
- contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator
reprezinta diferenţa dintre nivelul cotelor de contribuţii de asigurări
sociale stabilite diferenţiat, în funcţie de condiţiile de muncă, prin
legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, şi nivelul cotei
contribuţiei individuale de asigurări sociale.
In cazul somerilor contributia se datoreaza si se plateste de catre instituţia care
administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj.
In cazul persoanelor care isi desfasoara activitatea in mod independent si al
persoanelor asigurate pe baza de contract de asigurare, contributia se datoreaza si
se plateste de catre asigurat.

Categoria de Conditii normale Conditii deosebite Conditii speciale


asigurati

4
Legea nr. 12/2010 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010.

16
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
I (salariati si 31,3%, din care: 36,3%, din care: 41,3%, din care:
persoane
Contributia inviduala: Contributia inviduala: Contributia
asimilate)
10,5% se retine din 10,5% se retine din inviduala: 10,5% se
veniturile salariatului veniturile salariatului retine din veniturile
(din care 2,5% este (din care 2,5% este salariatului (din care
directionat la directionat la 2,5% este
asigurarile private) asigurarile private) directionat la
asigurarile private)
Contributia datorata Contributia datorata
de angajator: de angajator: Contributia datorata
de angajator:
20,8% se retine din 25,8% se retine din
fondul de salarii platit fondul de salarii platit 30,8% se retine din
de angajator de angajator fondul de salarii
platit de angajator
Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de
asiguraţii din aceasta categorie şi de angajatorii acestora se fac
lunar de către angajatori. Angajatorul calculeaza si vireaza lunar, la
casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul acestuia,
contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului
asigurarilor sociale de stat impreuna cu contributiile individuale
retinute de la asigurati.
II (someri) Regula: cota unica: 31,3%,

Exceptia: plati compensatorii care se suporta din bugetul


asigurarilor pentru somaj: 10,5%
plăţi compensatorii şi venituri de completare acordate salariaţilor
din industria de apărare, în perioada de reducere temporară a
activităţii: cota unica: 0,5%.

Calculul si plata se efectueaza lunar de catre instituţia care


administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj (ANOFM).
III 31,3% 36,3% 41,3%
(independenti
Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc aceste cote, care se vor
)
aplica asupra venitului lunar declarat / asigurat.
IV (persoane 31,3% 36,3% 41,3%
asigurate
Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc aceste cote, care se vor
facultativ)
aplica asupra venitului lunar asigurat si inscris prin contractul de
asigurare.

Nota: Contribuţia de asigurări sociale datorată de contribuabili nu se


impozitează.

VII. Baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale

 Contributia individuala
Este diferentiata in functie de categoria de persoane asigurate:
Categoria I Categoria II Categoria III Categoria IV

17
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
(salariati si (someri) (independenti) (persoane
persoane asigurate
facultativ)
asimiliate)
Cota de contributie de Cota de contributie Cota de contributie Cota de
calculeaza asupra de calculeaza de calculeaza contributie de
veniturilor brute asupra drepturilor asupra veniturilor calculeaza asupra
lunare. banesti lunare ca se lunare declarate de veniturilor lunare
suporta din bugetul asigurat si declarate de
Fondului pentru prevazute in asigurat si inscrise
Legea prevede ca, in plata ajutorului de declaratia de in contractul de
cazul in care asiguratii somaj asigurare. asigurare.
beneficiaza de
Sunt incluse aici:
indemnizatii de
indemnizatia de
asigurari sociale de
somaj, platile
sanatate
compensatorii si
(reglementate in
veniturile de
prezent de OUG
completare).
158/2005), baza de
calcul va fi raportata
la salariul de baza
minim brut pe tara
garantat in plata,
corespunzator
numarului zilelor
lucratoare din
concediul medical, cu
exceptia cazurilor de
accident de munca
sau boala
profesionala.

 Contributia datorata de angajator


Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorate de către angajator o
constituie suma veniturilor care constituie baza de calcul a contribuţiei individuale de
asigurări sociale.

Legea prevede, totodata, si anumite sume pentru care nu se datoreaza contributii:


• prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele
acordate pentru accidente de munca si boli profesionale (ajutoare de deces,
toate tipurile de pensii)
• diurne de deplasare si delegare; indemnizatii de delgare, detasare si transfer,
drepturi de autor, precum şi venituri primite în baza unor convenţii civile sau
contracte de colaborare
• participarea salariatilor la profit
• indemnizaţia de şedinţă pentru consilierii locali şi judeţeni.
Per a contrario, orice alta suma care nu este prevazute de lege, va intra in baza de
calcul (ex: premii, al 13-lea salariu).
VIII. Plata contributiilor de asigurari sociale
Contribuţia individuală de asigurări sociale se reţine integral din veniturile care
constituie bază de calcul.

18
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Angajatorul calculează şi virează lunar, la casa teritorială de pensii în raza căreia se
află sediul acestuia, contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează bugetului
asigurărilor sociale de stat împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la
asiguraţi.
Nereţinerea şi nevărsarea de către angajatori a contribuţiei individuale de asigurări
sociale constituie stopaj la sursă şi generează plata unor penalităţi, potrivit
reglementărilor legale în vigoare.
Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraţie sau contract de
asigurare nu au achitat contribuţia de asigurări sociale datorată nu se valorifică la
stabilirea pensiilor până la achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor
aferente.

IX. Prestatiile ce se acorda in sistemul public de pensii


In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venituri de inlocuire
pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor asigurate, ca urmare a batranetii,
invaliditatii sau decesului.
Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de pensii, ajutoare si alte tipuri de
prestatii prevazute de lege, si anume :
a) pensia pentru limita de varsta
b) pensia anticipata
c) pensia anticipata partiala
d) pensia de urmas
e) pensia de invaliditate
f) ajutorul de deces

Reglementarea anterioara mai includea in categoria drepturilor de asigurari sociale


concediile si indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile pentru
incapacitate temporara de munca precum si concediile si indemnizatiile pentru
cresterea si ingrijirea copilului bolnav. In prezent, aceste prestatii sunt reglementate
distinct prin OUG 158/2005 privind asigurarile sociale de sanatate si care sunt
suportate din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

1. Pensia pentru limita de varsta

 Conditii standard de acordare


• Varsta standard de pensionare
Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani
pentru barbati. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza in
termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii (2013), prin cresterea
varstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la
62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute in anexa la lege.
• Stagiul minim de cotizare
Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de
15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va
realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii (2013),
conform esalonarii prevazute in anexa la lege.
 Stagiul complet de cotizare
Legea reglementeaza si stagiul complet de cotizare care da dreptul asiguratului la
reducerea varstei standard de pensionare, in anumite conditii prevazute de lege.

19
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru
barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza in termen de 13 ani de
la data intrarii in vigoare a legii (2013), prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25
de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute in
anexa la lege.
 Reducerea varstei standard de pensionare
Pensia pentru limita de varsta poate fi obtinuta si in alte conditii decat cele prevazute
mai sus referitor la varsta standard de pensionare, in urmatoarele situatii:
a) asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat
activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie
pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare,
conform esalonarii prevazute de lege. Cu toate acestea, varstele de
pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani
pentru barbati.
b) asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca in conditii
speciale din unitatile miniere si care au realizat un stagiu de cotizare de cel
putin 20 ani in aceste conditii speciale beneficiaza de pensie pentru limita de
varsta incepand cu varsta de 45 ani
c) salariatii care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale in activitati
artistice/aviatia civila si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 25
ani, beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu o reducere de 15 ani a
varstelor standard de pensionare
d) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in activitatile de
cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare si
care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona I de expunere
la radiatii sau de 17 ani in zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie
pentru limita de varsta, indiferent de varsta.
e) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de
handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului,
beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de
pensionare, astfel:
- cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat
cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu
handicap grav;
- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat
cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu
handicap accentuat;
- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat
stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
f) asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent
de varsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet
de cotizare prevazut de lege.
g) femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin
3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea
varstei standard de pensionare dupa cum urmeaza: cu un an - pentru 3 copii;
cu doi ani - pentru 4 sau mai multi copii.
h) alte situatii prevazute de lege.
Nota: Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare atât în condiţii deosebite, cât şi în
condiţii speciale de muncă beneficiază, cumulativ, de reducerea vârstelor standard
de pensionare, corespunzătoare fiecărei situaţii, fără ca această reducere să
depăşească 12 ani.

20
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
 Cumulul pensiei cu alte venituri din activitati profesionale
Potrivit legii, asiguratii care beneficiaza de pensie pentru limita de varsta pot cumula
pensia cu veniturile obtinute din activitati profesionale.
 Continuarea activitatii
Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea unei pensii
pentru limită de vârstă, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale,
îşi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

2. Pensia anticipata
 Beneficiari
Se poate acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin
10 ani si care au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in
vedere perioadele asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale
invatamantului universitar sau in care au satisfacut serviciul militar, precum si
perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
 Cuantum
Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleeasi conditii ca pensia pentru
limita de varsta.
 Trecerea la pensia pentru limita de varsta
Începând cu data de 1 ianuarie 2011, la împlinirea vârstelor standard de pensionare
prevăzute de lege, pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă şi se
recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare
realizate în perioada de anticipare.

3. Pensia anticipata partiala

 Beneficiari
Se poate acora asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare precum si
celor care au depasit stagiul complet cu pana la 10 ani, daca mai au cel mult 5 ani
pana la implinirea varstei standard de pensionare.
Legea prevede, totodata, ca pot beneficia de pensie anticipata partiala si asiguratii
care au desfasurat activitati in conditii deosebite sau in conditii speciale de munca,
dar care nu se pot pensiona cu reducerea varstei de pensionare pe aceasta baza. In
aceste cazuri reducerea varstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5
ani.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in
vedere perioadele asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale
invatamantului universitar sau in care au satisfacut serviciul militar, precum si
perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
 Cuantum
Cuantumul pensiei anticipate partiale se calculeaza prin raportare la cuantumul
pensiei pentru limita de varsta si se stabileste prin diminuarea acestuia in raport cu
stagiul de cotizare realizat si cu de numarul de luni cu care s-a redus varsta standard
de pensionare, astfel cum este prevazut expres in legea pensiilor.
Pentru asiguratii care au lucrat in conditii deosebite sau speciale, diminuarea pensiei
nu se aplica pentru numarul de luni cu care se reduce varsta standard de pensionare
datorita activitatii desfasurate in conditii deosebite si/sau speciale de munca.

21
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

 Trecerea la pensia pentru limita de varsta


Începând cu data de 1 ianuarie 2011, la împlinirea vârstelor de pensionare prevăzute
de prezenta lege pensia anticipată parţială devine pensie pentru limită de vârstă şi se
recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute de lege şi prin adăugarea
perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de
anticipare.

4. Pensia de urmas
 Beneficiari
Beneficiaza de pensia de urmas copiii si sotul supravietuitor ai defunctului, daca
acesta a beneficiat sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
a) Copiii au dreptul la acesta pensie in urmatoarele conditii:
- pana la varsta de 16 ani
- daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant potrivit legii
pana la terminarea lor, fara a depasi varsta de 26 ani
- pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca s-a ivit in perioada
in care acestia se aflau intr-una din situatiile de mai sus.
b) Sotul supravietuitor beneficiaza de pensie in urmatoarele conditii:
- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare,
daca durata casatoriei a fost cel putin de 15 ani.
- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare,
daca durata casatoriei a fost intre 10-15 ani; cuantumul se
diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna de casatorie in minus.
- indiferent de varsta, pe perioada in care e invalid de gradul I/II,
daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.
- indiferent de varsta si durata casatoriei daca decesul sotului
sustinator a fost urmarea unui accident de munca/boli
profesionale/tuberculoza si daca sotul supravietuitor nu realizeaza
venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care
asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime
din salariul mediu brut pe economie.
- sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile de mai sus
beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data
decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare
dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul
mediu brut pe economie.
- sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului
sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani
beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre
ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza
venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care
asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime
din salariul mediu brut pe economie.
 Baza de calculul a pensiei
Pensia se calculeaza din pensia persoanei decedate astfel:

22
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
- din pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi
avut dreptul sustinatorul decedat;
- din pensia de invaliditate de gr. I in cazul in care decesul a survenit
inainte de indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru
limita de varsta si era in plata cu o alta pensie sau ar avut dreptul
la o alta pensie.
- din pensia de serviciu in plata sau la care ar fi avut dreptul cel
decedat, daca e mai avantajoasa decat cea pentru limita de varsta
In situatia in care cel decedat nu primea o pensie si nu avea nici dreptul la ea,
urmasii au dreptul doar la ajutorul de deces.

 Cuantumul pensiei
Cuantumul pensiei se stabileste din aceste sume prin aplicarea unui procent asupra
punctajului mediu anual al sustinatorului, astfel:
- pentru 1 singur urmas – 50%
- pentru 2 urmasi – 75%
- pentru 3 sau mai multi urmasi – 100%
 Dreptul de optiune al sotului supravietuitor
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile
prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta
pentru cea mai avantajoasă pensie.

5. Pensia de invaliditate
 Beneficiari
Sunt indreptatiti sa primeasca aceasta pensie asiguratii care si-au pierdut in
totalitate sau jumatate din capacitatea de munca ca urmare a:
- accidentelor de munca,
- bolilor profesionale si tuberculozei,
- bolilor obisnuite
- accidentelor care nu au legatura cu munca.
Persoanele care au implinit varsta standard de pensionare nu mai pot solicita
inscrierea la pensia de invaliditate.
 Gradul de invaliditate
Pensia de invaliditate se acorda in raport de gradul de invaliditate. In raport cu
cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca,
invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a
capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul
necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu
posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta
spatial, fara ajutorul altei persoane;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de
munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

23
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de
invaliditate se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Muncii,
Familiei si Egalitatii de Sanse impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice, la propunerea
CNPAS.
Decizia de incadrare in grad se elibereaza de medicul specialist, pe baza expertizei
medicale. Împotriva deciziei de incadrare se poate face contestaţie la casa teritorială
de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare. Decizia casei teritoriale de pensii
poate fi la randul ei atacata la instanta judecatoreasca în termen de 30 de zile de la
comunicarea acesteia.

 Stagiul de cotizare
Asiguratii au dreptul la pensie de invaliditate in raport cu stagiul de cotizare, astfel:
- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unui
accident de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei,
neoplaziilor, SIDA, precum şi în situaţia în care invaliditatea s-a ivit
în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare beneficiaza de
pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.
- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unei
boli obisnuite sau accident in afara muncii, beneficiaza de pensie
de invaliditate daca indeplinesc un anumit stagiu de cotizare
(„stagiu necesar”) prevazut expres in raport cu varsta.
Legea prevede totusi posibilitatea ca si asiguratii care au realizat
pana la ivirea invaliditatii cel putin jumatate din stagiul de cotizare
necesar sa poata accesa o pensie de invaliditate, astfel cum acesta
este prevazut expres de legea pensiilor.

 Stabilirea pensiei – stagiul potential


In vederea stabilirii cuantumului pensiei de invaliditate, asiguraţilor care nu
indeplinesc stagiul de cotizare li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca
diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până
la data încadrării într-un grad de invaliditate. Pentru cei care au realizat cel putin
jumatate din stagiu necesar, stagiul de cotizare se determina ca diferenta intre
stagiul complet si stagiul necesar.
Cu toate acestea, stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de
cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii pana la
implinirea varstei standard de pensionare, varsta la care, in conditiile prezentei legi,
poate solicita o pensie pentru limita de varsta.
 Indemnizatie de insotitor
Pensionarii cu invaliditate de gradul I au dreptul, pe langa pensie si la o indemnizatie
de insotitor in cuantum fix (80% din valoarea unui punct de pensie, stabilita anual
prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat).
 Evaluarea medicala
Legea instituie regula potrivit careia pensionarii de invaliditate sunt supusi la
evaluari medicale intr-un interval de 6-12 luni pana la implinirea varstei de
pensionare. Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul
casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz:
a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate;
b) incadrarea in alt grad de invaliditate;
c) incetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii
capacitatii de munca.

24
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage
suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta
revizuirea medicala.
Prin exceptie, nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate
care:
a) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;
b) au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea
pensiei pentru limita de varsta;
c) au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de
pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, conform
prezentei legi.

 Dreptul de optiune si de cumul


La implinirea varstei standard sau a varstei standard reduse conform legii pentru
obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate
opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.
In plus, legea prevede expres posibilitatea pensionarului pentru invaliditate de gradul
III de a cumula pensia cu veniturile din activitati profesionale.

6. Ajutorul de deces

Ajutorul de deces reglementat de Legea pensiilor este o prestatie distincta de


ajutorul de deces acordat potrivit Contractului Colectiv de Munca la nivel national si
de despagubirea de deces acordata potrivit Legii 346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de munca si boli profesionale.
Dreptul asiguraţilor la ajutor de deces nu este condiţionat de îndeplinirea unui stagiu
de cotizare.

 Beneficiari ai ajutorului de deces


In functie de calitatea decedatului, urmatoarele categorii de persoane pot beneficia
de ajutor de deces :
1. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor
de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile
ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul,
părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun,
sau, în lipsa acesteia, oricare persoană care face această dovadă.
2. în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau
pensionarului aflat în întreţinerea acestuia şi care nu are un drept propriu
de asigurări sociale, asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de
deces
Se consideră membru de familie al asiguratului, în sensul legii:
a) soţul;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei
încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau,
dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de
26 de ani;

25
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
c) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei
încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau,
dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de
26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-
au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;
d) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.

 Cuantumul ajutorului de deces


Cuantumul ajutorului de deces este:
-in cazul asiguratului sau pensionarului, ajutorul de deces este de 1836 lei
-in cazul unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, cuantumul
ajutorul de deces este de 918 lei

X. Calculul pensiilor
Cuantumul pensiei se calculeaza prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de
asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie5 (se stabileste
anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat).
Ca regula, punctajul mediu anual se calculeaza dupa urmatoarea procedura:
a) Pentru perioada in care s-au realizat venituri dintr-o activitate
profesionala
1. Numarul de puncte realizate de asigurat intr-o luna se calculeaza prin
raportarea salariului brut lunar al salariatului, inclusiv sporuri si adaosuri,
sau, dupa caz, a veniturilor salariale lunare brute ale persoanei asimilate
salariatului ori a venitului lunar asigurat, la salariul mediu brut lunar din
luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii
Economice6.
2. Punctajul anual al asiguratului se calculeaza prin raportarea punctajului din acel an
(suma numarului de puncte realizate lunar) la 12 luni.
3. Punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare se calculeaza prin
impartirea sumei punctajelor anuale realizate in perioada de cotizare la numarul de
ani corespunzator stagiului complet de cotizare.
b) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al
asiguratului se utilizeaza, dupa caz:
- cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurari
sociale obtinute in perioadele respective, cand asiguratul a
beneficiat sau beneficiaza de drepturi de asigurari sociale. In cazul
persoanelor care beneficiaza de aceste perioadele asimilate si care
in aceeasi perioada obtin venituri pentru care se datoreaza
contributia de asigurari sociale, la calculul punctajului anual al
asiguratului se iau in considerare, prin cumulare, veniturile
asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.
- 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele
respective, cand asiguratul a urmat cursurile de zi ale
invatamantului universitar sau cand a satisfacut serviciul militar

5
Pentru anul 2010, valoarea unui puct de pensie este de 732.8 Ron.
6
Pentru anul 2010, salariul mediu este de 1836 Ron.

26
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
c) Pentru someri - Numarul de puncte realizat de someri se calculeaza prin
raportarea cuantumului drepturilor banesti lunare acordate la salariul mediu
brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

In mod exceptional, lege prevede expres ca, pentru stagiul potenţial acordat
asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului
este de:
- 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu
handicap grav;
- 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu
handicap accentuat;
- 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu
handicap mediu.

CNPAS comunica asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual si


punctajul cumulat pentru perioada de cotizare

XI. Acordarea pensiei


Acordarea pensiei se face la cererea: (i) persoanei in cauza, (ii) mandatarului
acesteia prin mandat special, (iii), tutorelui, (iv) curatorului.
Cererea impreuna cu actele doveditoare se depun la Casa Terioriala de Pensii in a
carei raza domiciliaza asiguratul, iar Casa Teritoriala De Pensii emite o decizie in 30
zile de la primirea cererii prin care admite sau respinge motivat cererea.
Decizia comunicata poate fi contestata la judecatoria competenta in a carei raza
teritoriala isi are domiciliul asiguratul in 45 zile de la comunicare.

XII. Plata pensiei

a) Modul de plata
Plata pensiei se face lunar.
Pensia se plateste personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura
speciala sau reprezentantului legal al acestuia, in functie de optiune, prin mandat
postal, cont curent sau cont de card.

b) Incetarea platii pensiei


Plata pensiei va inceta intr-una din urmatoarele situatii:
1) decesul beneficiarului
2) cand beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in temeiul
carora i s-a recunoscut dreptul la pensie (Ex: copilul care beneficiaza de
pensie de urmas)
3) urmasul beneficiar al unei pensii de urmas e condamnat prin hotarare
definitiva pentru omor/tentativa de omor comisa asupra sustinatorului
(Instanta are obligatia sa transmita Casei Teritoriale de Pensii astfel de
hotarari in termen de 10 zile de la ramanerea definitiva)

c) Suspendarea platii pensiei

27
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:
a) pensionarul isi stabileste domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a
incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca
pensia se plateste de catre celalalt stat;
b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale devine
salariat sau asimilat, cu excepţia persoanelor care exercită funcţia de consilier
local sau consilier judeţean;
c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicala
periodica;
d) beneficiarul unei pensii de urmas realizeaza dintr-o activitate profesionala
venituri brute lunare mai mari de o patrime din salariul mediu brut pe
economie
e) copilul urmas nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege
f) sotul supravietuitor, beneficiarul unei pensii de urmas, se recasatoreste
g) beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul I sau II devine
salariat/asimilat sau se afla intr-una din urmatoarele situatii expres prevazute
de lege : este administrator sau manager care a incheiat contract de
administrare sau de management; este membru ai asociatiei familiale; este
persoana autorizate sa desfasoare activitati independente; este persoana
angajata in institutii internationale, daca nu este asiguratul acestora; este
persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale.

XIII. Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala


Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate salariala este posibil doar in cazurile
expres prevazute de lege.
Astfel, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala:
(1) indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmasi, orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii, pana la varstele
prevazute la 16 sau 26 ani, dupa caz;
b) nevazatorii;
c) pensionarii pentru limita de varsta
d) pensionarii de invaliditate de gradul III;
e) beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale care
exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean;
f) pensionarii de invaliditate care exercită funcţia de consilier local sau consilier
judeţean.

(2) Beneficiarii pensiei de urmas - daca veniturile brute lunare realizate nu depasesc
o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie.

28
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul IV

ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE

I. Cadrul legal
Lege 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
II. Categoriile de asigurati
Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara,
precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului
de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la
fond, in conditiile legii. Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza
odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau de sedere in Romania.
Astfel, sunt asigurate obligatoriu in sistemul de asigurari sociale de sanatate
urmatoarele categorii de persoane:
1. persoanele care platesc contributia prevazute de lege (si pentru care
se plateste cota de contributie prevazuta de angajator), precum si
anumite categorii de persoane pentru care contributia se plateste din
alte surse, si anume :
a) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in
urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale;
b) se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de
2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a
varstei de 3 ani;
c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv;
d) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;
e) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si
se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii;
f) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social;
g) pensionarii, pentru veniturile din pensii pana la limita supusa impozitului
pe venit;
h) persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a
executarii pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri.
i) personalul monahal al cultelor recunoscute, daca nu realizeaza venituri din
munca, pensie sau din alte surse, pe baza listelor nominale comunicate
trimestrial Casei Nationale de Asigurari de Sanatate de catre Ministerul
Culturii si Cultelor, la propunerea unitatilor centrale de cult.
2. persoane care si pentru care nu se datoreaza si plateste cota de
contributie :
- toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26
de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea
anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca
nu realizeaza venituri din munca;
- tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie
a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de
ajutor social
- sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei
persoane asigurate;
- persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale (persoane
persecutate din motive politice, etc.)
- persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau
alte surse ;

29
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
- bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite
de Ministerul Sanatatii Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni,
daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse;
- femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub
salariul de baza minim brut pe tara.

Categoriile de persoane care nu sunt prevazute expres de lege au obligatia


sa se asigure in acest sistem si sa plateasca contributia la asigurarile
sociale de sanatate in conditiile legii (ex : cazul avocatilor).
Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de
persoane:
a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
b) cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară, fără a
solicita viză de lungă şedere;
c) cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar
în ţară.

III. Cota de contributie


Dreptul la asigurari sociale de sanatate este conditionat de plata contributiei de
asigurari sociale de sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui
sistem.
Contributia se datoreaza diferit, astfel:
1. persoana asigurata datoreaza o contributie lunara de 5,5%, care se aplica
asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati
independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul
asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea
calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;
c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din
silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se
incadreaza la lit. b);
d) indemnizatiilor de somaj;
e) veniturilor din pensiile care depasesc limita supusa impozitului pe venit;
f) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobânzi,
veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual
si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe
venit
In situatia in care o persoana realizeaza venituri care sunt neimpozabile, contributia
se calculeaza asupra veniturilor realizate.
În cazul persoanelor care realizează în acelaşi timp venituri de natura celor prevăzute
la lit. a) - e), si in alte cazuri prevazute de lege, contribuţia se calculează asupra
tuturor acestor venituri.
În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. c) sub
nivelul salariului de bază minim brut pe ţară şi care nu fac parte din familiile
beneficiare de ajutor social, contribuţia lunară se calculează asupra sumei
reprezentând o treime din salariul de bază minim brut pe ţară. In acest caz,
contributia se achita trimestrial.

30
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra sumelor acordate
în momentul disponibilizării, venitului lunar de completare sau plăţilor compensatorii,
potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii, precum şi asupra
indemnizaţiilor reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005
privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările
ulterioare.
Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaţia să îşi asigure sănătatea potrivit
prevederilor legii, sunt obligate să comunice direct casei de asigurări alese veniturile,
pe baza contractului de asigurare, în vederea stabilirii şi achitării contribuţiei de
5,5%.

2. Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au


obligatia sa calculeze si sa vireze la fond o contributie de 5,2%.

31
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul V

CONCEDIILE SI INDEMNIZATIILE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

IV. Cadrul legal


OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate
V. Categoriile de asigurati
1) Salariatii si asimilatii acestora :
- persoane ce desfasoara activitatea in baza contractului de munca
- persoane care au raporturi de serviciu (functionari publici)
- persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective
- persoane numite in cadrul autoritatilor legislative, executive, judecatoresti
- membrii cooperatori din cooperativa mestesugareasca
2) Persoane care beneficiaza de drepturi care se platesc din bugetul asigurarilor
pentru somaj
3) Persoane care nu se afla in categoriile 1 si 2, dar care sunt: asociati, comanditari
sau actionari; administratori sau manageri, in baza unui contract de administrare sau
de management; membrii unei asociatii familiale; persoane autorizate sa desfasoare
activitati independente si alte persoane care se pot asigura pe baza de contract.
Persoanele din aceasta categorie care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate
conform ordonantei, cu exceptia pensionarilor de invaliditate gradul III si a
pensionarilor nevazatori, care se afla in anumite situatii (membri ai asociatiei
familiale sau in calitate de persoane autorizate sa desfasoare activitati
independente).

VI. Cota de contributie


Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute de ordonanta este conditionat de
plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii prestatiilor din
cadrul acestui sistem.
Cota de contributie este de 0,85%, aplicata la fondul de salarii sau, dupa caz, la
drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, asupra veniturilor supuse impozitului
pe venit ori asupra veniturilor cuprinse in contractul de asigurari sociale si se achita
la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

VII. Contribuabilii
Cota de contributie se datoreaza si se achita, dupa caz, de catre:
a) angajatori, pentru asiguratii prevazuti in categoria 1)
b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor, pentru somaj pentru asiguratii
prevazuti in categoria 2)
c) persoanele prevazute in categoria 3).

VIII. Baza de calcul


Baza de calcul se aplica tuturor prestatiilor si reprezinta media veniturilor lunare din
ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita

32
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia
pentru concedii si indemnizatii.
În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a
indemnizaţiilor se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare veniturile ce se
iau în considerare sunt fie cuantumul indemnizaţiilor, fie salariul de bază minim brut
pe ţară, din perioadele respective, pentru situaţiile expres prevăzute de lege.

IX. Stagiile de cotizare


Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de asigurari sociale de
sanatate este de 1 luna realizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se
acorda concediul medical.
Stagiul de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate se constituie din
insumarea perioadelor:
a) pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre
angajator sau, dupa caz, de catre asigurat, respectiv de catre fondul de
asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sau bugetul
asigurarilor pentru somaj;
b) pentru care plata contributiei de asigurari sociale de sanatate se suporta din
alte surse
c) pentru care, pana la data intrarii in vigoare a actualei ordonante, plata
contributiei de asigurari sociale de sanatate s-a facut din alte surse
Se asimileaza stagiului de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate, numai
daca in aceste perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare in intelesul
prevederilor ordonantei:
a) perioadele in care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile
prevazute de aceasta ordonanta de urgenta.
b) perioadele in care asiguratul:
- a beneficiat de pensie de invaliditate;
- a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii,
pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora.
Aceste perioade se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste
perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare în înţelesul prevederilor
legii.
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de
munca, fara conditii de stagiu de cotizare, in cazul urgentelor medico-chirurgicale,
tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA. Lista
cuprinzand urgentele medico-chirurgicale, precum si bolile infectocontagioase din
grupa A este stabilita prin hotarare a Guvernului.

X. Temeiul acordarii prestatiilor


Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical
eliberat in conditiile legii, care constituie document justificativ pentru plata.
Certificatul de concediu medical se prezinta platitorului pana cel mai tarziu la data de
5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul.

XI. Categorii de prestatii


Asiguratii in acest sistem beneficiza de urmatoarele concedii si indemnizatii :

33
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca,
cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;
b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si
recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca
urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;
c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;
d) concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.
Perioadele in care asiguratul beneficiaza de prestatii in cadrul acestui sistem
constituie stagiu de cotizare in cadrul sistemul public de pensii (nu sunt perioade
asimilate deoarece pentru aceste indemnizatii se datoreaza cota de contributie
individuala).

1) Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca


cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii

 Fondul din care se suporta


Plata indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se suporta diferit pe
categorii de asigurati:
a) Pentru salariati si persoane asimilate lor, angajatorul suporta si plateste
indemnizatia din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de
munca, iar bugetul asigurarilor de sanatate incepand cu a sasea zi.
b) Pentru restul categoriilor, indemnizatia se suporta de bugetul asigurarilor de
sanatate din prima zi de incapacitate. In acest caz, plateste Casa de Asigurari
de Sanatate, adica instituita care administreaza bugetul asigurarilor de
sanatate.
 Durata de acordare
Durata de acordare este de maximum 183 zile in interval de 1 an, calculat din prima
zi de imbolnavire.
Conform legii, incepand cu ziua 91, prelungirea se poate acorda numai cu aprobarea
medicului specialist, medicului expert al asigurarilor sociale.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul poate propune
prelungirea concediului medical peste 183 de zile, in scopul evitarii pensionarii de
invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. Prelungirea concediului medical
peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de
Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, denumita in continuare
CNPAS, impreuna cu CNAS, in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de
recuperare.
In cazul unor boli speciale prevazute de lege, durata de acordare a concediului şi a
indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare.
Asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul concediului
de odihna sau al concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru
incapacitate temporara de munca, concediul de odihna sau fara plata fiind intrerupt,
urmand ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
 Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se
determina prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.

34
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca,
determinata de tuberculoza, SIDA, neoplazii, precum si de o boala infectocontagioasa
din grupa A si de urgente medico-chirurgicale, este de 100% din baza de calcul.

2) Concediile si indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si


recuperarea capacitatii de munca
a) Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca - se acorda in cazul
reducerii timpului de munca cu ¼, daca asiguratii care sunt salariati sau asimilati
salariatilor, din motive de sanatate nu mai pot realiza durata totala de munca.
Durata de acordare este de cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei
zile de concediu , iar cuantumul il reprezinta diferenta dintre media veniturilor
asigurate pe ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat in urma reducerii
timpului de munca, fara a depasi 25% din media veniturilor asigurate pe ultimele 6
luni.
b) Concediu si indemnizatie pentru carantina – se acorda in cazul in care
asiguratului i se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase.
Durata de acordare este cea stabilita in certificatul eliberat de Directia de
Sanatate Publica, iar cuantumul este de 75% din media veniturilor asigurate pe
ultimele 6 luni.
c) Tratament balnear - Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe
o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi
de recuperare a capacităţii de muncă, pe baza biletului de trimitere,

3) Concediul si indemnizatia de maternitate

 Continutul prestatiei
Concediul de maternitate cuprinde concediile pentru sarcina si lauzie, pe o perioada
de 126 de zile calendaristice, perioada in care asiguratele beneficiaza de
indemnizatie de maternitate.
 Beneficiari
Benficiaza de concediul si indemnizatia de materniate, in primul rand, asiguratele in
sistemul prevazut de actuala ordonanta de urgenta.
De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care nu mai au, din motive neimputabile
lor, calitatea de salariat sau persoana asimilata acestora, daca nasc in termen de 9
luni de la data pierderii calitatii de asigurat. Faptul ca pierderea calitatii de asigurat
nu s-a produs din motive imputabile persoanei in cauza se dovedeste cu acte oficiale
eliberate de catre angajatori sau asimilatii acestora.
 Durata
Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar
concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru
sarcina si lauzie se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si
de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incat durata minima obligatorie a
concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina,
incepand cu luna a 6-a de sarcina.
In situatia copilului nascut mort sau in situatia in care acesta moare in perioada
concediului de lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata
acestuia.
 Cuantum

35
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul.
In cazul mamelor care si-au pierdut calitatea de salariat din motive neimputabile lor,
baza de calcul a indemnizatiei de maternitate se constituie din media veniturilor
lunare pe baza carora s-a calculat contributia pentru concedii si indemnizatii, din
ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calitatii de asigurat.
 Fondul din care se suporta
Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate. Cu toate acestea, conform CCMUN, angajatorul este
obligat ca minimum 6 saptamani sa plateasca angajatei diferenta dintre veniturile ei
si indemnizatia platita de la bugetul asigurarilor de sanatate.

4) Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav

 Continutul prestatiei
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in
varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile
intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.

 Benficiari
Beneficiaza de indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre
parinti, daca solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare. Beneficiaza de
aceleasi drepturi, daca indeplineste conditiile cerute de ordonanta pentru acordarea
acestora, si asiguratul care, in conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i
s-au incredintat copii in vederea adoptiei sau i-au fost dati in plasament.
 Durata de acordare
Durata de acordare a indemnizatiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an
pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli
infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor
interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de
medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de zile, de catre medicul
specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.
 Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85%
din baza de calcul.
 Fondul din care se suporta
Indemnizatia se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate.

5) Concediul si indemnizatia de risc maternal


Dreptul la concediul de risc maternal se acorda in conditiile prevazute de Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de
munca, cu modificari.
Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de
cotizare.
Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul.

36
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Pe durata concediului de risc maternal se acorda o indemnizatie de risc maternal
care se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate.

XII. Plata indemnizatiilor


Plata indemnizatiilor se face lunar de catre:
a) angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna
respectiva, pentru salariati si persoanele asimilate acestora. Pentru persoana
asigurata care se afla in doua sau mai multe categorii de asigurati si care
desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind asigurata
conform prezentei ordonante de urgenta, indemnizatiile se calculeaza si se
platesc, dupa caz, de fiecare angajator;
b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul
somerilor;
c) casa de asigurari de sanatate, pentru celelalte categorii de persoane.
Sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit
prevederilor prezentei ordonante de urgenta, se suporta din bugetul Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate, se retin de catre platitor din
contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva.
Sumele care depasesc cuantumul contributiilor datorate de acestia in luna
respectiva, se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din
bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare
prevazute cu aceasta destinatie.
Indemnizatiile care se acorda in acest sistem, se platesc direct titularului (sau
beneficiarului) sau reprezentantului legal sau mandatarului desemnat de acesta prin
procura. Indemnizatiile cuvenite si neachitate asiguratului decedat se platesc sotului
supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, persoanei care dovedeste ca
l-a ingrijit pana la data decesului.
Plata indemnizatiilor inceteaza incepand cu ziua urmatoare celei in care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea
indemnizatiilor;
c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu
are incheiata conventie de asigurari sociale;
d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a
incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca
indemnizatiile se platesc de catre celalalt stat.

37
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul VI

PRESTATIILE PENTRU SUSTINEREA FAMILIEI

IN VEDEREA CRESTERII COPILULUI

I. Cadrul legal
OUG 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului

II. Categorii de prestatii


Legea reglementeaza doua tipuri de prestatii:
1) Concediul pentru cresterea copilului de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul copiilor cu
hadicap, pe parcursul careia beneficiarul va primi si o indemnizatie lunara in
cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor
realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.
Cuantumul indemnizaţiei se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o
sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-
o astfel de naştere.
2) Stimulentul acordat pentru cresterea copilului de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul
copiilor cu hadicap. Acest stimult este, in prezent, in cuantum de 100 RON lunar.
Indemnizatia si stimulentul se acorda diferit si nu se pot cumula. Astfel:
- indemnizatia de acorda atunci cand solicitantul isi ia concediu si nu mai
obtine venit
- stimulentul se acorda atunci cand solicitantul nu isi ia concediu, desfasoara
activitati si obtine venit
Prestatiile se cuvin pentru fiecare trei nasteri sau, dupa caz, pentru primii 3 copii ai
persoanei care au dreptul la aceste prestatii.
Daca se suprapun doua sau trei situatii de natura sa genereze dreptul la acordarea
indemnizatiei sau stimulentului, durata de acordare a concediului se prelungeste. In
aceasta situatie se va acorda o singura indemnizatie sau un singur stimulent.
Dupa primele trei nasteri sau 3 copii, persoanele in cauza au dreptul la concediu fara
plata indemnizatiei. Durata concediului este de 3 luni si se acorda integral, o singura
data, fiecaruia dintre parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, altor persoane
indreptatite, in perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv
a varstei de 3 ani in cazul copilului cu handicap.

III. Natura prestatiilor


Aceasta categorie de prestatii sunt prestatiile de asistenta sociala, avand la baza
principiul ingrijirii copilului, astfel ca nu se acorda dintr-un fond constituit din
contributii ale beneficiarilor, spre deosebire de sistemul de pensii sau cel al
asigurarilor sociale de sanatate. Prin urmare, stimulentul si indemnizatia se platesc
din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii.

IV. Posibilitatea cumulului cu alocatia de stat pentru copii


Ordonanta prevede expres ca indemnizatia sau stimulentul, dupa caz, poate fi
cumulata cu alocatia de stat pentru copii prevazute de Legea nr. 61/1993 privind
alocatia de stat pentru copii. In prezentul, cuantumul acestei alocatii este de 200 lei
(RON) lunar, in situatia copiilor in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul

38
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
copiilor cu handicap sau cel acordat conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993,
republicata, in situatia copiilor in varsta de peste 2 ani, respectiv 3 ani in cazul
copiilor cu handicap.

V. Beneficiairi
Beneficiaza, in primul rand, de aceste prestatii, optional, oricare dintre parinti.
Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul,
careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament
ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist,
precum si persoana care a fost numita tutore.

VI. Conditii de acordare


Ambele prestatii se acorda cu conditia ca in ultimul an anterior datei nasterii
copilului, solictantul sa fi realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse
impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului fiscal, si anume: venituri din salarii,
venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, asa cum sunt
definite de aceasta lege. In cele 12 luni intra si perioadele asimilate pe care legea le
prevede expres (situatiile in care se beneficiaza de indemnizatie de somaj, pensie de
invaliditate, etc.)
Cererea pentru acordarea concediului fara indemnizatie, se depune la angajator.
Indemnizatia sau stimulentul se acorda daca solicitantul indeplineste cumulativ
conditiile:
a) este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;
c) locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa
de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.
Cererile privind acordarea acestor prestatii si documente din care rezulta indeplinirea
conditiilor de acordare se depun la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv
sectoarelor municipiului Bucuresti, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul
sau resedinta.
Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu fara plata indemnizatiei pentru
cresterea copilului constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea
stabilirii drepturilor prevazute de legea pensiilor, legea asigurarilor pentru somaj si
ordonanta privind concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate.

39
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul VII

SISTEMUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ

I. Cadru legal
Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei
de munca
Reglementarea asigurarilor pentru somaj a evoluat fata de versiunea initiala cand se
punea accent doar pe compensarea lipsei locurilor de munca prin acordarea
ajutorului de somaj. Noua reglementare pune mai mult accent pe masurile de
preventie a somajului si cuprinde totodata regulile generale dupa care se realizeaza
protectia somerilor, si anume:
- includerea in categoria somerilor pe langa salariati si a altor
persoane
- acordarea indemnizatiei de somaj conditionata de conduita
beneficiarului
- conditionarea platii indemnizatiei de somaj de indeplinirea de ctare
benficiar a obligatiilor de calificare si recalificare profesionala
- largirea continutului protectiei sociale, prin recunoasterea unor
drepturi suplimentare pe langa indemnizatia de somaj

II. Beneficiari asigurarilor de somaj


Beneficiarii prestatiilor de asigurari pentru somaj sunt persoanele aflate in cautarea
unui loc de munca si care se regasesc intr-una din urmatoarele situatii:
1) au devenit someri
Potrivit legii, somerul este persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele
conditii:
- este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si
pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;
- starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru
prestarea unei munci;
- nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului
social de referinta7 al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii
fortei de munca in vigoare;
- este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca
s-ar gasi un loc de munca.
2) nu au putut putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de
invatamant sau satisfacerea stagiului militar
3) ocupa un loc de munca si din diferite motive, doresc schimbarea acestuia
4) au obtinut statutul de refugiat/alta forma de protectie interna
5) cetatenii straini/apatrizii incadrati in munca sau care au realizat venituri in
Romania

7
In prezent, valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii
fortei de munca in vigoare este de 500 lei.

40
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
6) persoanele care nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau eliberarea
din detentie

III. Sistemul asigurarilor de somaj

1. Asiguratii
In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate persoanele fizice, denumite
asigurati. Asiguratii pot fi:
a) cetatenii romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in
Romania, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de
pensionari;
b) cetateni romani care lucreaza in strainatate, in conditiile legii;
c) cetateni straini sau apatrizi care, pe perioada in care au domiciliul sau
resedinta in Romania, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri, in
conditiile legii.
Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au
dreptul sa beneficieze de indemnizatie de somaj, conform prezentei legi.
Legea acorda protectie sociala prin intermediul asigurarilor de somaj atat salariatilor
cat si altor categorii de persoane asimilate acestora, reglementand astfel doua
categorii de asigurati:

 Persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii


- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca
sau pe baza de contract de munca temporara, in conditiile legii, cu exceptia
persoanelor care au calitatea de pensionari;
- functionarii publici si alte persoane care-si desfasoara activitatea in baza
actului de numire
- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau sunt numite in
cadrul autoritatilor legislative, executive, judecatoresti, pe durata mandatului.
- soldatii si gradatii voluntari;
- persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator

 Persoanele care se pot asigura in baza contractului de asigurare


pentru somaj
-asociatii si actionarii
-administratori care au încheiat contracte potrivit legii
- persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente
-membrii asociatiilor fmiliale
-cetatenii romani care lucreaza in strainatate
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit
legii si care nu se regasesc intr-una din situatiile de mai sus.
Persoanele prevăzute in aceasta categorie pot încheia contract de asigurare pentru
şomaj cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au
domiciliul sau, după caz, reşedinţa, cu respectare urmatoarelor conditii cumulative:
a) sa aiba cel puţin vârsta de 18 ani
b) sa fie asigurate în sistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor
sociale de sănătate.

41
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
c) venitul lunar asigurat nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim
brut pe tara garantat in plata.

2. Contributia la bugetul asigurarilor de somaj


In vederea beneficierii de masurile de asigurari pentru somaj, asiguratii au obligatia
sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj.
Aceasta contributie este diferita in functie de sistemul de asigurare :
 Sistemul persoanelor asigurate obligatoriu
Pentru aceste persoane, sarcina contributiei se imparte angajator si asigurat.
Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie de 0,5% din fondul total de
salarii brute lunare realizate de persoanele asigurate, care constituie baza de calcul a
contributiei individuale.
Pentru contributia individuala datorata de fiecare salariat, tot angajatorii au obligatia
de a retine si de a vira contributia lunara in cota de 0,5%, aplicata asupra venitului
brut lunar realizat de asigurat.
 Sistemul persoanelor asigurate facultativ in baza contractului de
asigurare pentru somaj
Aceste persoane au obligatia de a plati lunar o contributie de 1% din venitul lunar
declarat si prevazut in contractul de asigurare pentru somaj.

IV. Categorii de prestatii

1. Indemnizatia de somaj
Principala prestatie reglementata de Legea asigurarilor de somaj este indemnizatia
de somaj.

 Beneficiari
a) Somerii
In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii trebuie sa se afle
intr-una din urmatoarele situatii:
- le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor;
- le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
- le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au
fost incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din
cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului;
- a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau
li s-a desfacut contractul din motive neimputabile lor;
- le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive
neimputabile lor;
- au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau
realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat
valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
- au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care,
ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in
munca;

42
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
- le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor,
in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;
- reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai
este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza
incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul
acestora;
- le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile.

b) Persoane asimilate somerilor


Sunt asimilate somerilor persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani,
care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze
in munca potrivit pregatirii profesionale;
- sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de
minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii
profesionale;
- sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost
incadrate in munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la
vatra nu s-au putut incadra in munca.

 Conditii de acordare
Pentru a beneficia de aceasta indemnizatie, somerii trebuie sa indeplinesca
cumulativ anumite conditii prevazute expres de lege:
a) sa aiba un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 luni
anterioare datei de inregistrare a cererii
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii,
venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare
c) sa nu indeplinesca conditiile de pensionare
d) sa fie inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/resedinta
daca au avut ultimul loc de munca/au realizat venituri in acea localitate
Persoanele asimilate somerilor trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:
a) sunt inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii,
venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
c) nu indeplinesc conditiile de pensionare (orice fel de pensie)

Nu vor beneficia de indemnizatie de somaj:


- persoanele care, la data solicitarii dreptului, refuza un loc de
munca potrivit pregatirii sau nivelului studiilor, situat la o distanta
de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuza
participarea la servicii pentru stimularea ocuparii si de formare
profesionala oferite de agentiile pentru ocuparea fortei de munca.
- absolventii care, la data solicitarii dreptului, urmeaza o forma de
invatamant.

 Durata de acordare

43
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
a) Somerii
Pentru aceste persoane, indemnizatia se acorda diferentiat in functie de stagiul de
cotizare:
- 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
- 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
- 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
b) Persoanele asimilate somerilor
In toate cazurile, se acorda timp de 6 luni.

 Cuantum
Indemnizatia reprezinta suma ce se acorda lunar, diferentiat in functie de stagiul de
cotizare:
a) Someri
Cuantumul indemnizatiei de somaj este de:
 75% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la
data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin
un an;
 la suma de mai sus se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei
salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei
cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare, dupa cum
urmeaza:
- 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani;
- 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
- 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani;
- 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.

b) Persoanele asimilate somerilor


Pentru aceste persoane, indemnizatia fixa este de 50% din salariul minim brut pe
tara.

 Momentul nasterii dreptului la indemnizatia de somaj


Dreptul la indemnizatia de somaj devine exigibil la momente diferite in functie de
situatia beneficiarului. Astfel, dreptul la indemnizatia de somaj se naste la data :
a. incetarii raporturilor de munca;
b. incetarii raporturilor de serviciu;
c. incetarii mandatului pentru care au fost numite sau alese;
d. expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza
de contract.
e. incetarii calitatii de membru cooperator;
f. incetarii contractului de asigurare pentru somaj;
g. incetarii motivului pentru care au fost pensionate;
h. incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca
sau de serviciu;
i. ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;
j. incetarii activitatii desfasurate exclusiv pe baza conventiei civile;
k. expirarii perioadei de 60 de zile in care absolventii institutiilor de
invatamant in varsta de minimum 16 ani nu au resusit sa se incadreze
in munca potrivit pregatirii profesionale

44
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
l. absolvirii, pentru cazurile absolventilor scolilor speciale pentru
persoane cu handicap care nu au reusit sa se incadreze in munca
m. expirarii perioadei de 30 de zile de la data lasarii la vatra.

 Plata
Indemnizatia de somaj se plateste la cererea persoanei indreptatite, de la momentul
nasterii dreptului.
Cu toate acestea, indemnizatia de somaj se acorda de la momentul la care s-a nascut
acest drept, numai in masura in care cererea este inregistrata la agentia pentru
ocuparea fortei de munca, in termen de 30 de zile de la aceasta data.
Daca cererea este inregistrata dupa expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai
tarziu de 12 luni de la data la care s-a nascut dreptul, indemnizatia de somaj se
acorda incepand cu data inregistrarii cererii.Acest termen de 12 luni este unul de
decadere.
Indemnizatia de somaj se plateste titularului ori mandatarului acestuia stabilit prin
procura speciala.
Cererile pentru acordarea indemnizatiei de somaj, precum si toate actele procedurale
in legatura cu stabilirea acestui drept sunt scutite de orice fel de taxa de timbru.

 Obligatii ale beneficiarilor indemnizatiei de somaj


- sa se prezinte lunar in baza programarii sau ori de cate ori sunt
solicitati la ANOFM la care sunt inregistrati pentru a primi sprijin
in vederea incadrarii in munca
- sa comunice in termen de 3 zile agentiei la care sunt inregistrati
orice modificare a conditiilor care au dus la acordarea
drepturilor
- sa participe la serviciul pentru stimularea ocuparii si de formare
profesionala la agentia la care sunt inregistrati
- sa caute activ un loc de munca

 Obligatii ale angajatorilor care au incadrat in munca beneficiari ai


indemnizatiei de somaj
- sa comunice ANOFM in a carei raza teritoriala isi au
domiciliul/sediul toate locurile vacante de munca la momentul
vacantarii lor
- daca incadreaza in munca persoane din cele ce primesc
indemnizatii de somaj, sa anunte in termen de 3 zile ANOFM la
care acestia sunt inregistrati

Nu beneficiaza de indemnizatie persoanele care la data solicitarii acestui drept:


- refuza un loc de munca potrivit pregatirii/nivelului studiilor, situat la o distanta de
cel mult 50 km de localitatea de domiciliu
- refuza participarea la serviciul pentru stimularea ocuparii si de formare
profesionala oferit de ANOFM

2. Alte prestatii

45
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Sistemul asigurarilor de somaj si de protectie a persoanelor aflate in cautarea unui
loc de munca ofera in plus fata de plata unor indemnizatii de somaj si alte tipuri de
prestatii:
2.1. Masuri de prevenire a somajului
a) Bugetul asigurarilor pentru somaj il ajuta pe angajator sa-si realizeze
programele de formare profesionala
In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si
diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca,
angajatorilor care organizeaza, in baza planului anual de formare profesionala,
programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizori de
servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se acorda, din bugetul
asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de
formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul
angajat.
Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale
persoanelor participante la programul de pregatire profesionala, pentru care s-a
acordat aceasta suma, cel putin un an de la data acordarii sumei.

b) Servicii de preconcediere
Persoanele amenintate de riscul de a deveni someri beneficiaza de servicii de
preconcediere, care presupun, in principal, urmatoarele activitati:
- informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor si
acordarea serviciilor de ocupare si de formare profesionala;
- plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local si instruirea
in modalitati de cautare a unui loc de munca;
- reorientarea profesionala in cadrul unitatii sau prin cursuri de formare de
scurta durata;
- sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la masurile de
combatere a somajului.

2.2. Masuri pentru stimularea ocuparii


Masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca se adreseaza atat persoanelor in
cautarea unui loc de munca, cat si angajatorilor si sunt realizate prin servicii
specializate, furnizate de agentiile pentru ocuparea fortei de munca ori de alti
furnizori de servicii din sectorul public sau privat.
1) Masuri care vizeaza persoanele in cautarea unui loc de munca si
care vizeaza cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca.
Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se
realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in principal,
prin:
a) informarea si consilierea profesionala - se realizeaza prin furnizarea de informatii
privind piata muncii si evolutia ocupatiilor;
b) medirea muncii - reprezinta activitatea prin care se realizeaza punerea in
legatura a angajatorilor cu persoanele in cautarea unui loc de munca, in vederea
stabilirii de raporturi de munca sau de serviciu;
c) formarea profesionala - realizata prin intermediul organelor specializate, prin
cursuri, stagii de practica si specializare, precum si alte forme;

46
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
d) consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru
initierea unei afaceri - se acorda, la cerere, persoanelor in cautarea unui loc de
munca, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici
eficiente de management si alte servicii de consultanta.
e) completarea veniturilor salariale ale angajatilor
Persoanele carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj potrivit legii si care
se angajeaza pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale in
vigoare, si, ca urmare a angajarii, le inceteaza plata indemnizatiei de somaj
beneficiaza, din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care erau
indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj, de o suma lunara, acordata din
bugetul asigurarilor pentru somaj, reprezentand 30% din cuantumul indemnizatiei de
somaj si, dupa caz, reactualizata conform legii. In schimb, nu beneficiaza de aceasta
indemnizatie persoanele care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi
de munca sau de serviciu in ultimii 2 ani.
Absolventii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si se angajeaza in
perioada de acordare a indemnizatiei, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru
somaj, de o suma egala cu indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul, in
conditiile legii, pana la expirarea perioadei de acordare a acesteia, daca nu s-ar fi
angajat. Aceste se acorda absolventilor care isi mentin raporturile de munca sau de
serviciu pentru o perioada de cel putin 12 luni de la data angajarii.
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, avut in vedere la calculul
indemnizatiei de somaj la care aceste persoane ar fi avut dreptul, in conditiile legii,
daca nu s-ar fi angajat, este salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in
vigoare la data angajarii.
Nu beneficiaza, insa, de aceste prevederi:
- absolventii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de munca
sau de serviciu;
- absolventii care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi
de munca sau de serviciu in ultimii 2 ani;
- absolventii care la data solicitarii dreptului urmeaza o forma de
invatamant;
- absolventii institutiilor de invatamant fata de care angajatorii au
obligatia, potrivit legii, de a-i incadra in munca;
- absolventii pentru care plata indemnizatiei de somaj a fost suspendata
ca urmare a incheierii unui contract de munca pe o durata de cel mult
12 luni, iar ulterior, ca urmare a schimbarii duratei contractului
individual de munca pentru o durata mai mare de 12 luni, plata
indemnizatiei de somaj inceteaza.
f) stimularea mobilitatii fortei de munca
Persoanele care in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se
incadreaza, potrivit legii, intr-o alta localitate si, ca urmare a acestui fapt, isi schimba
domiciliul primesc o prima de instalare.

2) Masuri care ii vizeaza pe angajatori


Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor se realizeaza prin:
a) subventionarea locurilor de munca, prin plata unei subventii catre angajator
pentru fiecare persoana incadrata cu contract individual de munca din randul
somerilor, persoanelor cu handicap sau absolventi ai unor institutii de invatamant.
Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi ai unor
instituţii de învăţământ sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei

47
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă absolvenţilor încadraţi, şi
primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent:
a) o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data
încadrării în muncă, pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor
de arte şi meserii;
b) o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare
la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ secundar
superior sau învăţământ postliceal;
c) o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare
la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ superior.

b) acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de


munca
Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de
locuri de munca ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult 3 ani, pentru investitii,
inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an pentru asigurarea
productiei, cu o dobanda de 50% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a
Romaniei.
Beneficiaza de credite, in conditiile legii, cu aceeasi dobanda si persoanele in varsta
de pana la 30 de ani, care au statut de student pentru prima data si urmeaza studiile
la cursuri de zi la o institutie de invatamant superior de stat sau particular, autorizata
sau acreditata, in conditiile legii. Aceste credite se acorda studentilor care infiinteaza
sau dezvolta, individual sau impreuna cu alti studenti care indeplinesc conditiile
prevazute de lege, intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale
sau care desfasoara in mod independent o activitate economica in calitate de
persoana fizica autorizata.
Beneficiarii de credite acordate in conditiile de mai sus trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi
de munca sau de serviciu;
- activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism;
- pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create prin
infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii ori de unitati
cooperatiste sa fie incadrat personal provenind din randul somerilor
inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca;
- personalul incadrat sa fie mentinut in activitate cel putin 3 ani;
- locurile de munca avute in vedere la acordarea de credite sa nu fie
locurile de munca vacante, rezultate in urma incetarii raporturilor de
munca a unor angajati in ultimele 12 luni premergatoare incheierii
contractului de creditare.

c) acordarea unor facilitati


Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor, pe care le
mentin in activitate pe o perioada de cel putin 6 luni de la data angajarii, beneficiaza
de reducerea sumei reprezentand contributia de 2,5% datorata bugetului asigurarilor
pentru somaj.

48
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul VIII

Legea 416/2001 privind venitul minim garantat

Prin aceasta lege sunt reglementate mai multe tipuri de prestatii, dintre care cele
mai importante sunt:
- ajutorul social
- alocatia pentru copii nou-nascuti

I. AJUTORUL SOCIAL

1. Beneficiari
Au dreptul la un venit minim garantat, ca forma de asistenta sociala, cetatenii
romani, cetateni ai altor state sau apatrizi, care au resedinta sau, dupa caz, domiciliul
in România si care se afla intr-una din urmatoarele situatii:
- persoanele singure
Prin termenul persoana singura se intelege persoana care a implinit vârsta de 18 ani,
locuieste si se gospodareste singura.
- familia
In intelesul legii, notiunea de familie desemneaza:
a) sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor necasatoriti, care au domiciliul ori
resedinta comuna prevazuta in actele de identitate si gospodaresc impreuna.
b) persoana care locuieste impreuna cu copiii aflati in intretinerea sa si se afla
intr-una dintre urmatoarele situatii : este necasatorita; vaduva; divortata; al
carei sot/sotie este declarat/declarata disparut/ disparuta prin hotarâre
judecatoreasca; nu a implinit vârsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile
de mai sus.
c) fratii fara copii, care gospodaresc impreuna si care nu au domiciliul sau
resedinta comuna cu parintii
d) barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, care
locuiesc si gospodaresc impreuna
Prin termenul copil se intelege copilul provenit din casatoria sotilor, copilul unuia
dintre soti, copilul adoptat, precum si copilul dat in plasament familiei sau persoanei
ori pentru care s-a instituit tutela sau curatela, potrivit legii.
- sotii despartiti in fapt, daca ancheta sociala atesta situatia existenta si
justifica acordarea acestuia.
- persoanele fara domiciliu sau resedinta si fara locuinta, aflate in situatie de
nevoie, pe baza declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitat ajutorul
social de la alte primarii. Aceste persoane beneficiaza de ajutor social numai
pe perioada in care se afla in evidenta serviciilor publice de asistenta sociala
din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale in care traiesc.

2. Conditii de acordare
Beneficiairii trebuie sa aiba venituri sub nivelul minim prevazut de lege.

49
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Nivelul venitului minim garantat se indexeaza anual prin hotarâre a Guvernului, in
raport cu evolutia preturilor de consum.

In prezent, nivelul lunar al venitului minim garantat este de:


a. 125 lei pentru persoana singura;
b. 225 lei pentru familiile formate din 2 persoane;
c. 313 lei pentru familiile formate din 3 persoane;
d. 390 lei pentru familiile formate din 4 persoane;
e. 462 lei pentru familiile formate din 5 persoane;
f. câte 31 lei pentru fiecare alta persoana peste numarul de 5 persoane,
care face parte din familii.
La stabilirea venitului net lunar al familiei si, dupa caz, al persoanei singure se iau in
considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizeaza, inclusiv cele care
provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, obligatii legale de
intretinere, indemnizatii, alocatii si ajutoare cu caracter permanent si alte creante
legale, cu exceptia burselor de studiu si a burselor sociale.

3. Cuantum
Prestatia reglementata este una de ajutor social si consta in diferenta intre venitul
minim lunar garantat de lege si veniturile nete lunare ale beneficiarilor
Daca din calcul rezulta un ajutor social mai mic de 10 lei, se acorda 10 lei.
Legea incurajeaza incadrarea in munca stabilind ca familiile si persoanele singure cu
venituri nete lunare pâna la nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o
majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie, in cazul in care cel putin
un membru al familiei face dovada ca lucreaza pe baza de contract individual de
munca, are statut de functionar public sau presteaza o activitate, realizând venituri
cu caracter salarial.

4. Acordarea ajutorului social


Ajutorul social, in conditiile prezentei legi, se acorda pe baza de cerere si declaratie
pe propria raspundere, insotite de actele doveditoare privind componenta familiei si
veniturile membrilor acesteia.
Cererea si declaratia pe propria raspundere se semneaza si se inainteaza de catre
reprezentantul familiei. Reprezentantul familiei poate fi, dupa caz, unul dintre
membrii familiei care are capacitate deplina de exercitiu ori, in cazurile prevazute de
lege, tutorele sau curatorul persoanei indreptatite.
Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarul ajutorului social
este familia.
Stabilirea dreptului la ajutorul social si a cuantumului acestuia se face prin dispozitie
scrisa a primarului. In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de
acordare a ajutorului social, primarul dispune in mod obligatoriu efectuarea anchetei
sociale, in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii.
Dreptul la ajutorul social se acorda incepând cu luna urmatoare inregistrarii cererii.
Creanta beneficiarilor de ajutor social este o creanta privilegiata.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetele locale, in
principal din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

5. Obligatii ale beneficiarilor

50
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
a) Pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de
munca din familia beneficiara are obligatia de a presta lunar, la solicitarea
primarului, actiuni sau lucrari de interes local, fara a se putea depasi regimul
normal de lucru si cu respectarea normelor de securitate si igiena a muncii.
Primarul are obligatia sa afiseze lista cuprinzând beneficiarii de ajutor social,
precum si persoanele care urmeaza sa efectueze actiuni sau lucrari de interes
local.
b) Persoanele apte de munca, ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte
activitati, se iau in considerare la stabilirea numarului membrilor de familie
pentru determinarea nivelului de venit pe familie numai daca fac dovada
faptului ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de
munca, pentru incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori
participarea la serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de
formare profesionala oferite de aceste agentii.
c) Titularul ajutorului social are obligatia sa comunice primarului, in scris, orice
modificare cu privire la domiciliu, venituri si la numarul membrilor familiei, in
termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea. Sumele incasate
necuvenit, cu titlu de ajutor social, se recupereaza de la titularul dreptului
ajutorului in termenul de prescriptie stabilit de lege pentru creantele
bugetare.

II. ALOCATIA PENTRU COPIII NOU-NASCUTI

Beneficiari
Are dreptul la aceasta alocatie orice mama, pentru fiecare dintre primii 4 copii
nascuti vii.

Cuantum
Cuantumul alocatiei este de 230 lei.
Alocatia se acorda o singura data pentru fiecare copil nascut viu, in termen de
maximum 12 luni de la nasterea copilului.

Conditii de acordare
Acordarea dreptului si plata alocatiei pentru copiii nou-nascuti se realizeaza pe baza
de cerere si acte doveditoare, prin dispozitie a primarului localitatii in a carei raza
domiciliaza mama sau, dupa caz, unde a fost inregistrata nasterea copilului.
Alocatia se poate acorda reprezentantului legal al copilului atunci când mama nu este
in situatia de a beneficia de acest drept.
Fondurile necesare pentru plata alocatiilor pentru copiii nou-nascuti se suporta din
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

51
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul IX

Legea 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii

Legea instituie alocatia de stat pentru copii ca forma de ocrotire a statului acordata
tuturor copiilor, fara discriminare.

Beneficiari
Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii :
1) toti copiii in vârsta de pâna la 18 ani
2) tinerii care au implinit vârsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamântului
liceal sau profesional, organizate in conditiile legii, pâna la terminarea
acestora. Nu beneficiaza de alocatie de stat tinerii care repeta anul scolar, cu
exceptia celor care repeta din motive de sanatate, dovedite cu certificat
medical.
3) copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti, in conditiile
legii, in România, daca locuiesc impreuna cu parintii.

Plata alocatiei
Titular al dreptului la alocatie de stat pentru copii este copilul sau tanarul, dupa caz,
insa plata alocatiei nu se face in toate cazurile direct titular ci difera, dupa cum
urmeaza :
- unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe
baza deciziei autoritatii tutelare ori a hotarârii judecatoresti, parintelui caruia i
s-a incredintat copilul spre crestere si educare.
- tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial
copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat
copilul in vederea adoptiei, in conditiile legii.
- dupa implinirea vârstei de 14 ani, plata alocatiei de stat pentru copii se poate
face direct titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal.
- pentru tinerii care au implinit varsta de 18 ani, plata alocatiei de stat se face
direct acestora, pe baza de cerere. Procedura de plata se stabileste prin
normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
- pentru copiii pentru care s-a stabilit masura de protectie speciala prevazuta
de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului,
alocatia de stat pentru copii se plateste numai in cont personal.In cazul
decesului, sumele cu titlu de alocatie de stat se fac venit la bugetul de stat.

Conditii de acordare
Stabilirea dreptului la alocatie de stat pentru copii se face pe baza cererii si a actelor
din care rezulta indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept.
Cererea se face, in numele copilului, de catre reprezentantul legal al copilului, iar
dupa implinirea vârstei de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu
incuviintarea reprezentantului sau.

52
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Dreptul la alocatia de stat pentru copii se stabileste incepând cu luna urmatoare celei
in care s-a nascut copilul, iar plata drepturilor se face incepând cu luna urmatoare
depunerii cererii.
In cazul in care cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata
alocatiei de stat pentru copii se poate face si pentru perioadele anterioare, dar nu
mai mult de 12 luni.

Cuantum
Cuantumul alocatiei de stat pentru copii este de 40 lei lunar si se majoreaza anual,
prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de
Sanse. Începând cu luna ianuarie 2009, cuantumul lunar al alocaţiei de stat pentru
copii se stabileşte la 42 lei, cu excepţia alocaţiei de stat acordate copiilor în vârstă de
până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, al cărei cuantum este cel
prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea
familiei în vederea creşterii copilului.
Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit decât in
vederea recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu.
Fondurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii, precum si pentru cheltuielile cu
administrarea si transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

Obligatiile benenficiarilor
1. Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate
sa comunice imprejurarile care au determinat incetarea conditiilor de
acordare, in termen de 15 zile de la aparitia acestora.
2. Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se
recupereaza pe baza deciziei emise de persoana juridica care a efectuat plata
alocatiei de stat pentru copii sau prin angajamentul de plata scris al persoanei
care le-a incasat in mod necuvenit.

53
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul X

OUG 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de


sustinere pentru familia monoparentala

1. Categorii de prestatii reglementate de lege

a) Alocatia familiala complemetara


Beneficiaza de alocatia familiala complementara, in conditiile prezentei ordonante de
urgenta, familiile formate din sot, sotie si copiii in vârsta de pana la 18 ani aflati in
intretinerea acestora, care locuiesc impreuna.
Cuantumul alocatiei familiale complementare este de:
a) 50 lei pentru familia cu un copil;
b) 60 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 65 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 70 lei pentru familia cu 4 sau mai multi copii.
Pentru familiile beneficiare de ajutor social in baza Legii nr. 416/2001 privind venitul
minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, cuantumul alocatiei
familiale se majoreaza cu 25%.

b) Alocatia de sustinere
Beneficiaza de alocatie de sustinere familiilor monoparentale (familiile formate din
persoana singura si copiii in vârsta de pana la 18 ani aflati in intretinere si care
locuiesc impreuna cu aceasta).
In sensul ordonantei, prin persoana singura se intelege persoana care se afla in una
dintre urmatoarele situatii:
a. este necasatorita;
b. este vaduva;
c. este divortata;
d. al carei sot/sotie este declarat/declarata disparut/disparuta prin
hotarâre judecatoreasca;
e. al carei sot/sotie este arestat/arestata preventiv pe o perioada mai
mare de 30 de zile sau executa o pedeapsa privativa de libertate si nu
participa la intretinerea copiilor;
f. nu a implinit vârsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile
prevazute la lit. a)-e);
g. a fost numita tutore sau i s-au incredintat ori dat in plasament unul sau
mai multi copii si se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-c), cu
exceptia asistentului maternal profesionist.
In notiunea de copii sunt inclusi atat copiii naturali cat si cei adoptati, incredintati sau
aflati in plasament familial ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii.

2. Conditii de acordare
a) Beneficiaza de aceste prestatii familiile ai caror membri sunt cetateni
romani care locuiesc in România, precum si cetateni ai altor state ori

54
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
apatrizi care au domiciliul sau, dupa caz, resedinta in România, in
conditiile legislatiei romane.
b) Alocatiile se acorda lunar familiei, daca aceasta realizeaza venituri
nete lunare pe membru de familie de până la 470 lei.
La stabilirea veniturilor pe baza carora se acorda alocatia familiala complementara si
alocatia de sustinere se iau in considerare toate veniturile pe care membrii familiei la
realizeaza, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari
pentru somaj, obligatii legale de intretinere, indemnizatii cu caracter permanent,
precum si alte creante legale. Daca familia are in proprietate terenuri, cladiri, spatii
locative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la stabilirea venitului net lunar se iau in
considerare arenda, chiriile, alte fructe civile, naturale sau industriale, produse de
acestea.
c) In masura in care familiile au in intretinere copii de vârsta scolara,
acestea vor beneficia de alocatie de sustinere in conditiile in care copiii
urmeaza o forma de invatamânt organizata potrivit legii.

3. Plata alocatiilor
Titularul alocatiei familiale complementare sau al alocatiei de sustinere este
reprezentantul familiei, iar beneficiarul este familia.
Alocatiile se acorda pe baza de cerere insotita de actele doveditoare privind
componenta familiei si veniturile acesteia.
In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a alocatiei
familiale complementare sau a alocatiei de sustinere, primarul dispune, in mod
obligatoriu, efectuarea anchetei sociale in termen de 15 zile de la data inregistrarii
cererii.
Stabilirea dreptului la alocatia familiala complementara sau la alocatia de sustinere si
a cuantumului acestora se face prin dispozitie scrisa a primarului.
In vederea urmaririi respectarii conditiilor de acordare a dreptului la alocatia familiala
complementara sau la alocatia de sustinere, primarii dispun efectuarea de anchete
sociale la interval de 6 luni.

4. Obligatiile beneficiarilor
a) In cazul in care intervin modificari cu privire la componenta familiei si/sau a
veniturilor realizate de membrii acesteia, titularul alocatiei familiale
complementare sau al alocatiei de sustinere are obligatia ca, in termen de
maximum 5 zile, sa comunice in scris primarului modificarile intervenite.
b) Familiile care beneficiaza de alocatie familiala complementara sau de alocatie
de sustinere au obligatia ca, pentru copiii de vârsta scolara, sa prezinte
primarului, din 3 in 3 luni, dovada frecventarii cursurilor.
c) Familiile care beneficiaza de alocatie familiala complementara sau de alocatie
de sustinere au obligatia sa restituie sumele incasate cu titlu necuvenit.

55
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul XI

Legea 448/2006 privind protectia si promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap

Beneficiari
De dispozitiile acestei legi beneficiaza copiii si adultii cu handicap, cetateni români,
cetateni ai altor state sau apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul ori
resedinta in România.
Persoanele cu handicap, in intelesul legii, sunt acele persoane carora, datorita unor
afectiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitatile de a desfasura in mod
normal activitati cotidiene, necesitând masuri de protectie in sprijinul recuperarii,
integrarii si incluziunii sociale.
Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturile prevazute de lege pe baza
incadrarii in grad de handicap, in raport cu gradul de handicap. Gradele de handicap
sunt: usor, mediu, accentuat si grav. Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv,
surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
Drepturile persoanelor cu handicap
Potrivit legii, persoanele cu handicap au dreptul la:
a) ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare;
b) educatie si formare profesionala;
c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;
d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;
e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la
mediul fizic, informational si comunicational;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;
g) asistenta juridica;
h) facilitati fiscale;
i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile
de catre membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.

Accesibilitati
Potrivit legii, conceptul de accesibilitate defineste ansamblul de masuri si lucrari de
adaptare a mediului fizic, precum si a mediului informational si comunicational
conform nevoilor persoanelor cu handicap.
Astfel, in vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic,
informational si comunicational, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri specific
in vederea promovarii si implementarii conceptului Acces pentru toti, pentru a
impiedica crearea de noi bariere si aparitia unor noi surse de discriminare;
In acest sens, cladirile de utilitate publica, caile de acces, cladirile de locuit construite
din fonduri publice, mijloacele de transport in comun si statiile acestora, taxiurile,
vagoanele de transport feroviar pentru calatori si peroanele principalelor statii,
spatiile de parcare, strazile si drumurile publice, telefoanele publice, mediul
informational si comunicational vor fi adaptate conform prevederilor legale in
domeniu, astfel incât sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap.

56
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Asistenta persoanei cu handicap

4.1. Asistentul personal


Persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un
asistent personal, angajat pe baza de contract de munca.
Contractul individual de munca al asistentului personal se incheie cu primaria
localitatii de domiciliu sau resedinta a persoanei cu handicap grav, dupa caz, in
termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii cererii. Contractul individual de
munca al asistentului personal inceteaza de drept in cazul decesului persoanei cu
handicap grav.
Pe perioada ingrijirii si protectiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului
individual de munca, asistentul personal dreptul la
a. salariu de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea
asistentului social cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din
sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum si spor de vechime
si alte sporuri aferente acordate in conditiile legii;
b. program de lucru care sa nu depaseasca in medie 8 ore pe zi si 40 de
ore pe saptamâna;
c. concediu anual de odihna, potrivit dispozitiilor legale aplicabile
personalului incadrat in institutii publice;
d. transport urban gratuit ;
e. transport interurban, in conditiile legii.
Asistentul personal are urmatoarele obligatii principale:
a. sa participe, o data la 2 ani, la instruirea organizata de angajator;
b. sa semneze un angajament, ca act aditional la contractul individual de
munca, prin care isi asuma raspunderea de a realiza integral planul de
recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv planul individual
de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
c. sa presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitatile si
serviciile prevazute in contractul individual de munca, in fisa postului si
in planul de recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv in
planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
d. sa trateze cu respect, buna-credinta si intelegere persoana cu handicap
grav si sa nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e. sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului
judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in
termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare
survenita in starea fizica, psihica sau sociala a persoanei cu handicap
grav si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor
prevazute de lege.
Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre asistentul personal a
obligatiilor prevazute de dispozitiile legale in sarcina lui, precum si a celor
prevazute in contractul individual de munca atrage raspunderea disciplinara,
civila sau, dupa caz, penala a acestuia, in conditiile legii.

4.2. Indemnizatia de insotitor

57
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Adultul cu handicap vizual grav precum si persoana cu handicap grav care are
calitatea de pensionari de invaliditate de gradul I poate opta pentru asistent personal
sau indemnizatie de insotitor.
Indemnizatia se acorda lunar si este in cuantum egal cu salariul net al asistentului
social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar,
altele decât cele cu paturi.
Nu pot beneficia de indemnizatia lunara:
a) parintii sau reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav care se afla in
internate ori in centre de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de
invatamânt special;
b) adultii cu handicap grav sau reprezentantii lor legali pe perioada in care
adultii cu handicap grav se afla in centre rezidentiale publice, cu exceptia
centrului de tip respiro, ori in alte tipuri de institutii publice cu caracter social in
care se asigura intretinere completa din partea autoritatii administratiei publice;
c) persoanele cu handicap grav care sunt retinute, arestate sau condamnate
definitiv la o pedeapsa privativa de libertate, pe perioada retinerii, arestarii ori a
detentiei.

4.3. Asistentul personal profesionist


Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spatiu de locuit, nu
realizeaza venituri ori realizeaza venituri de pâna la nivelul salariului mediu pe
economie poate beneficia de ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist.
Contractul de munca al asistentului personal profesionist se incheie de catre directiile
generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, sau de catre furnizorii de servicii sociale privati,
acreditati in conditiile legii.
Pe perioada ingrijirii si protectiei adultilor cu handicap grav sau accentuat, asistentul
personal profesionist beneficiaza suplimentar fata de salariul de baza stabilit potrivit
dispozitiilor legale privind salarizarea asistentului social cu studii medii din unitatile
de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, precum si spor
de vechime si alte sporuri aferente acordate in conditiile legii. Asistentul personal
profesionist beneficiaza si de alte drepturi (consiliere si sprijin din partea
specialistilor, decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare si masa, etc. )
Asistentul personal profesionist are, la randul sau, anumite obligatii a caror
meindeplinire sau indeplinire necorespunzatoare atrage raspunderea disciplinara,
civila, ori, dupa caz, penala a asistentului personal profesionist, in conditiile legii.

5. Incadrarea in munca a persoanei cu handicap


Persoanele cu handicap au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si
exercita profesia, meseria sau ocupatia, pentru a dobândi si mentine un loc de
munca, precum si pentru a promova profesional.
Orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in
munca are acces gratuit la evaluare si orientare profesionala, indiferent de vârsta,
tipul si gradul de handicap.
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale
si capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap,
emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului
Bucuresti.
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel
putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent
de cel putin 4% din numarul total de angajati. In masura in care aceste institutii nu

58
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
angajeaza persoane cu handicap, acestea pot opta pentru indeplinirea uneia dintre
urmatoarele obligatii:
a. sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentând 50% din
salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de
munca in care nu au angajat persoane cu handicap;
b. sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a
persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe
baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul
de stat.
Persoanele cu handicap aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca
beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a. cursuri de formare profesionala;
b. adaptare rezonabila la locul de munca;
c. consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii,
precum si in perioada de proba, din partea unui consilier specializat in
medierea muncii;
d. o perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile
lucratoare;
e. un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la
desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului
pentru motive neimputabile acestuia;
f. posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in
cazul in care beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in
acest sens;
g. scutirea de plata impozitului pe salariu.
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a. deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii
locurilor de munca protejate si achizitionarii utilajelor si
echipamentelor utilizate in procesul de productie de catre persoana cu
handicap;
b. deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul
persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a
cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si
de la domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la
domiciliu;
c. decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor
specifice de pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare
in munca a persoanelor cu handicap;
d. o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei
de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.

6. Sanctiuni
Nerespectarea anumitor prevederi ale legii privind protectia si promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu
amenda de catre personalul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.
Pe de alta parte, raspunderea contraventionala se poate cumula cu alta forma a
raspunderii si anume raspunderea civila in masura in care prin actiunile sau
inactiunile au fost intreprinse cu caracter discriminatoriu.

59
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul XII

Legea 210/1999 privind concediul paternal

1. Beneficiari : tatal copilului nou-nascut

2. Prestatia reglementata : Legea reglementeaza dreptul tatalui copilului


nou-nascut de a benenficia de concediu paternal sau de
permisie, dupa caz.

3. Conditii de acordare
Are dreptul la concediu paternal platit tatal asigurat in cadrul sistemului asigurarilor
sociale de stat.
Are dreptul la permisie, la nasterea propriului copil, tatal care satisface serviciul
militar obligatoriu8. Aceasta permisie se acorda si tatalui care satisface serviciul
militar obligatoriu, in vederea recunoasterii paternitatii, in conditiile legii.
Concediul paternal sau permisia, dupa caz, se acorda la cerere, in primele 8
saptamâni de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din
care rezulta calitatea de tata a petitionarului, respectiv cu declaratia de recunoastere
a paternitatii, intocmita in conditiile legii.

4. Durata concediului
Durata normala acordare a concediului paternal platit este de 5 zile lucratoare, insa
in cazul in care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului
de puericultura, durata concediului paternal se majoreaza cu 10 zile lucratoare (in
total, 15 zile lucratoare).Tatal poate beneficia de aceasta prevedere numai o singura
data.
Pentru militarii care satisfac serviciul militar obligatoriu, durata permisiei este de 7
zile lucratoare.

5. Cuantumul indemnizatiei pentru concediu paternal


In cazul tatalui beneficiar al concediului paternal platit, indemnizatia pentru concediul
paternal este egala cu salariul corespunzator perioadei de concediu.
Intrucat nu este o prestatie de asistenta sociala, aceasta indemnizatie se plateste din
fondul de salarii al unitatii si nu din bugetul de stat.

6. Imposibilitatea de a cumula concediul paternal cu cel de maternitate


In cazul decesului mamei copilului in timpul nasterii sau in perioada concediului de
lauzie, tatal copilului beneficiaza de restul concediului neefectuat de catre mama.
Pe perioada concediului acordat in aceste conditii, tatal copilului beneficiaza de o
indemnizatie egala cu ajutorul pentru sarcina si lauzie cuvenit mamei sau de o
indemnizatie calculata dupa salariul de baza si vechimea in munca ale acestuia,
acordata de unitatea la care tatal isi desfasoara activitatea, la alegere.

8
Deşi serviciul militar obligatoriu a fost desfiinţat prin Legea nr. 395/2005, există totuşi posibilitatea încadrării in
funcţii militare pe bază de contract ca militar profesionist, în termen, voluntary sau reservist.

60
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul XIII

OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca

Beneficiari
Vor beneficia de protectia maternitatii la locul de munca femeile de cetatenie romana
sau a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic European
precum si de cetatenia altor state sau apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau
resedinta in România si care indeplinesc urmatoarele conditii cumulative :
a) sunt salariate
b) sunt gravide, mame care au nascut recent (lauze) sau care alapteaza
c) au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator

Conditii de acordare
Pentru a se prevala de prevederile ordonantei, beneficiarul prestatiilor are obligatia
de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care
sa le ateste starea si de a informa angajtorul despre aceasta.

Continutul protectiei
Ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala privind protectia
maternitatii, avand drept scop protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor
gravide si/sau mame la locurile lor de munca.
Masurile de protectie a maternitatii se concretizeaza in anumite obligatii ale
angajatorului :

A. Obligatii generale

1) Obligatia de prevenire a riscurilor


Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel incât sa previna
expunerea salariatelor respective la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea.
2) Obligatia de evaluare anuala a locului de munca
Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la
agenti, procedee si conditii de munca, a caror lista este prevazuta in anexa la
ordonanta, angajatorul este obligat sa evalueze anual, precum si la orice modificare a
conditiilor de munca natura, gradul si durata expunerii salariatelor respective, in
scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau sanatatea lor si oricarei
repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii.Evaluarile se efectueaza de catre angajator,
cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se
consemneaza in rapoarte scrise.
3) Obligatia de informare
Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind
riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor
care decurg din ordonanta de urgenta.
In termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat in scris
de catre o salariata ca se afla intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta,
acesta are obligatia sa instiinteze medicul de medicina muncii, precum si

61
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea. De la data
primirii instiintarii, medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca
vor verifica conditiile de munca ale salariatei la termenele si in conditiile stabilite prin
normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.

4) Obligatiile angajatorului privind programul de lucru


In cazul in care o salariata intr-una dintre situatiile prevazute ordonanta desfasoara la
locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa
ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice
in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca.
In masura in care modificarea conditiilor/programului de lucru nu este posibila,
angajatorul are obligatia sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri
pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina
muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.
5) Obligatia anagajatorului de a acorda concediul de risc maternal
In cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa
modifice conditiile/programul de lucru si nici sa repartizeze salariata la alt loc de
munca, salariatele respective au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum
urmeaza:
a) inainte de data solicitarii concediului de maternitate, stabilit potrivit
reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale, pentru salariatele gravide
b) dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, pentru salariatele care
au nascut recent si cele care alapteaza, in cazul in care nu solicita concediul si
indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea vârstei de 2 ani
sau, in cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o
perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul
specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat
simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si
alte drepturi de asigurari sociale.
6) Imposibilitatea angajatorului de a obliga salariatele sa presteze
munca de noapte sau in conditii grele ori vatamatoare
In cazul in care sanatatea salariatelor este afectata de munca de noapte sau in
conditii grele ori vatamatoare, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a
salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza
brut lunar.
In cazul in care, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil,
salariata va beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal.
7) Obligatii privind regulamentul intern
Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a salariatelor gravide si/sau mame,
lauze sau care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina
masuri privind igiena, protectia sanatatii si securitatea in munca a acestora, in
conformitate cu prevederile ordonantei de urgenta si ale celorlalte acte normative in
vigoare.

B. Obligatii specifice pentru salariatele gravide

1) Obligatia de a pastra confidentialitatea

62
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a
salariatei si nu va anunta alti angajati decât cu acordul scris al acesteia si doar in
interesul bunei desfasurari a procesului de munca, când starea de graviditate nu este
vizibila.
Obligatia de a reduce timpul de lucru
In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini
durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul
la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor
salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit
reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale.

Obligatia de a acorda dispensa de maternitate


Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii
prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, in conditiile prevazute la art. 2 lit. f), in
cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul programului de lucru, fara
diminuarea drepturilor salariale.

C. Obligatii specifice pentru salariatele care au nascut recent sau care alapteaza

1) Obligatia de a modifica locul de munca


Pentru salariatele care se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c) si d) si
isi desfasoara activitatea numai in pozitia ortostatica sau in pozitia asezat, angajatorii
au obligatia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel incât sa li se asigure, la
intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus in pozitie sezanda sau,
respectiv, pentru miscare.
Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din
punct de vedere tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine
intemeiate, angajatorul va lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al
salariatei respective.
2) Obligatia de a modifica programul de lucru
Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului
de lucru, doua pauze pentru alaptare de câte o ora fiecare, pana la implinirea vârstei
de un an a copilului. In aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors
de la locul in care se gaseste copilul. La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor
fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare,
se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate
integral din fondul de salarii al angajatorului.
In cazul in care angajatorul asigura in cadrul unitatii incaperi speciale pentru alaptat,
acestea vor indeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare in
vigoare.

Incetarea contractului de munca

Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu


in cazul:
a. salariatei gravide, lauze sau care alapteaza, din motive care au legatura
directa cu starea sa;

63
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
b. salariatei care se afla in concediu de risc maternal;
c. salariatei care se afla in concediu de maternitate;
d. salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana
la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani;
e. salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de
pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.
Interdictia de a concedia salariata care se afla inconcediu de risc maternal se
extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea salariatei in unitate.
Aceste interdictii nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare
a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
Salariatele ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au incetat din
motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste
decizia angajatorului la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile
de la data comunicarii acesteia, conform legii. In cazul in care o salariata contesta o
decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna
dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Angajatorul care a incetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata gravida,
lauza sau care alapteaza are obligatia ca, in termen de 7 zile de la data comunicarii
acestei decizii in scris catre salariata, sa transmita o copie a acestui document
sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate, precum si inspectoratului
teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea angajatorul
sau, dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, in termen de 7 zile de la
data primirii deciziei, are obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei
constatate, pe care il va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum si
sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate.

64
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul XIV

Lege 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca

si boli profesionale

1. Asiguratii
Au calitatea de asigurat cetatenii romani si cetatenii straini sau apatrizii care
presteaza munca pentru angajatori romani, pe perioada in care au, potrivit legii,
domiciliul sau resedinta in România.
Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Casa Nationala de Pensii si Alte
Drepturi de Asigurari Sociale, denumita in continuare CNPAS.
Legea reglementeaza doua categorii de asigurati :

(1) Persoane asigurate obligatoriu


Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:
a. persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de
munca, indiferent de durata acestuia, precum si functionarii publici;
b. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt
numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata
mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei
mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile
prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. a);
c. somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor
organizate potrivit legii;
d. ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.
Vor beneficia de prestatiile acestei legi si salariatii romani care presteaza munca in
strainatate din dispozitia angajatorilor romani, in conditiile legii.
In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, raporturile de asigurare se stabilesc intre
angajatori si asigurator.

(2) Persoane asigurate facultativ


Se pot asigura in conditiile prezentei legi, pe baza de contract individual de asigurare,
persoanele care se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a. asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
b. comanditati, administratori sau manageri;
c. membri ai asociatiei familiale;
d. persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
e. persoane angajate in institutii internationale;
f. proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;
g. persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale
sau activitati private in domeniul forestier;
h. membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;
i. alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi
juridice decât cele mentionate anterior.
In cazul acestor persoane, raporturile de asigurare se stabilesc intre asigurati si
asigurator.

65
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

2. Categorii de prestatii
Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au
dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:
a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;
b) reabilitare si reconversie profesionala;
c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;
d) indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie
pentru reducerea timpului de munca;
e) compensatii pentru atingerea integritatii;
f) despagubiri in caz de deces;
g) rambursari de cheltuieli.

2.1 Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca


cauzata de accidente de munca sau boli profesionale
Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate
temporara de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80%
din media veniturilor salariale brute sau veniturilor lunare asigurate, care au fost
realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul
urgentelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din
ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de
munca sau al bolii profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre
angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contributia de asigurare pentru
accidente de munca si boli profesionale.
Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de
180 de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a
asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180
de zile. Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90
de zile, in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare, in
baza recomandarii medicului curant.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de
munca si bolilor profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat
conform dispozitiilor legale.

6.2. Despagubiri in caz de deces


In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli
profesionale, beneficiaza de despagubire in caz de deces o singura persoana, care
poate fi, dupa caz: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul,
mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care
dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de
Institutul National de Statistica.

66
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul
asiguratorului, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului, potrivit
prezentei legi.

3. Conditii de acordare
Drepturile de asigurare prevazute de prezenta lege se acorda astfel:
a) pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a
accidentului de munca, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta;
b) pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii
profesionale, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.
Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare, asiguratorul
are acces si recurge la procesul-verbal de cercetare, intocmit, potrivit legii, de
autoritatea competenta care efectueaza cercetarea accidentelor soldate cu
incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces.
Asiguratorul verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si decide asupra
caracterului de munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca.
In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate
temporara de munca, asiguratorul poate coordona direct cercetarea accidentului,
poate efectua o ancheta proprie sau poate evalua dosarul de cercetare intocmit de
comisia angajatorului, dupa caz.
Pana la stabilirea caracterului de munca al accidentului sau caracterului profesional
al bolii, conform documentelor prevazute la art. 54, contravaloarea serviciilor
medicale acordate va fi suportata din bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate, urmând ca decontarea sa se realizeze ulterior din contributiile de
asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, dupa caz.

4. Contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale


Datoreaza contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale:
a. angajatorii, pentru asiguratii obligatoriu cu exceptia ucenicilor, elevilor
si studentilor pe durata efectuarii practicii profesionale
b. asiguratii, in cazul in care se asigura facultativ
Contributiile se stabilesc in functie de tarife si clase de risc. Tariful de risc se
determina pentru fiecare sector de activitate in functie de riscul de accidentare si de
imbolnavire profesionala din cadrul sectorului respectiv. Tarifele si clasele de risc se
stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru
accidente de munca si boli profesionale, elaborate de CNPAS si aprobate prin
hotarâre a Guvernului.
Contributia se stabileste astfel incât sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru
cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor
profesionale, precum si cheltuielile administrative.
In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, baza lunara de calcul la care
angajatorul datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli o
constituie, dupa caz:
a. suma veniturilor brute realizate lunar;
b. salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator
numarului zilelor lucratoare din concediul medical, cu exceptia cazurilor
de accident de munca sau boala profesionala.

67
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima
Cotele de contributie datorate de angajatori in functie de clasa de risc se stabilesc
prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat si se aplica asupra bazei lunare de
calcul. In prezent, cotele de contributii datorate de angajatori in functie de clasa de
risc, se stabilesc de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute
realizate lunar.
Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica
asupra sumelor reprezentând:
a) prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele
acordate pentru accidente de munca si boli profesionale;
b) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare,
detasare si transfer, drepturile de autor, precum si veniturile primite in
baza unor conventii civile sau contracte de colaborare;
c) participarea salariatilor la profit.
In cazul persoanelor asigurate facultativ, baza lunara de calcul pentru aceste
contributii o reprezinta venitul lunar prevazut in contractul individual de asigurare,
care nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut pe tara. Contributia
datorata de aceste persoane este unica, in valoare de 1%, aplicata asupra venitului
lunar asigurat, indiferent de activitatea prestata.
In cazul somerilor, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli
profesionale se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj, se datoreaza
pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit
legii si se stabileste in cota de 1% aplicata asupra cuantumului drepturilor acordate
pe perioada respectiva.

68
Dreptul securitatii sociale
Lector dr. Luminita Dima

Capitolul XV

Legea 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei

1. Beneficiari
Beneficiaza de prevederile prezentei legi familiile constituite din soti aflati la prima
casatorie care au domiciliul sau resedinta in România, indiferent de cetatenie, si care
se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a. casatoria a fost incheiata la autoritatile locale competente de pe
teritoriul României;
b. casatoria a fost incheiata la autoritatile locale competente de pe
teritoriul altor tari;
c. casatoria a fost incheiata la misiunile diplomatice, la oficiile consulare
de cariera ale României sau ale statului celuilalt sot, in conditiile legii;
d. casatoria a fost incheiata de catre comandantii de nave.

Conditii de acordare
Sprijinul financiar la constituirea familiei se acorda pe baza de cerere, insotita de
declaratiile pe propria raspundere ale ambilor soti ca fiecare dintre ei se afla la prima
casatorie.
Stabilirea dreptului pentru acordarea sprijinului financiar se face prin dispozitie scrisa
a primarului, in termen de 5 zile de la data inregistrarii cererii.
Sprijinul financiar se acorda numai in situatiile in care nu a intervenit desfacerea,
desfiintarea sau incetarea casatoriei pana la data platii.
Titularul dreptului privind sprijinul financiar este oricare dintre sotii care a depus
cererea, iar beneficiarul dreptului este familia.

Cuantum
Cuantumul sprijinului financiar reprezinta echivalentul in lei a 200 de euro.
Sprijinul financiar acordat la constituirea familiei nu se impoziteaza, nu se ia in
considerare la stabilirea altor drepturi si obligatii si se supune executarii silite, in
conditiile dispozitiilor privind executarea silita a creantelor bugetare numai pentru
recuperarea sumelor platite necuvenit cu acest titlu.
Fondurile pentru plata sprijinului financiar acordat la constituirea familiei, precum si
pentru cheltuielile cu transmiterea drepturilor se platesc prin bugetele locale ale
comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti,
din transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale, prevazute cu aceasta
destinatie in bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

69