Alternativa Freinet

Cuprins
1. Introducere
2. Argument
3. Tehnicile Freinet
4. Centrarea pe elev
5. Cooperarea în cadrul clasei de elevi
6. Reușita școlară
7. Exemplu de activitate
8. Concluzii

1. Introducere

Copilul își stabilește proiectul, își alege instrumentele și își creează situațiile. Această
alternativă are ca scop responsabilizarea elevilor, punerea lor în situații concrete, în care să
gândească, să muncească și să comunice pentru a reuși.
Aceasta folosește tehnici potrivite unei dezvoltări responsabile, ce duc la o bună integrare în
grupuri și o bună colaborare. Libertatea este un punct forte, ce lasă frâu liber imaginației.

2. Argumet
Alternativa Freinet a fost fondată de către Celestin Freinet. Acesta a fost un reformator
educațional și un pedagog francez. A început să aplice această metodă în cadrul clasei de
elevi, fiind și învățător, și centrându-se pe încurajarea elevilor de a redacta texte și de a munci
în cadrul unui echipe. În 1935 acesta a creat propria sa școală în Vence.
Această alternativă are la bază școala tradițională. Viziunile la care se raportează sunt:
oferirea contextelor de responsabilizare, învățarea elevilor să își conducă propria activitate și
centrarea asupra cooperări.
 3. Tehnicile Freinet

Freinet a utilizat diverse tehnici, în cadrul alternativei propuse. O primă tehnică propusă
de acesta consta în textul liber, însă acesta fiind creat pentru colegi, clasă și părinți. Prin
intermediul acestei tehnici urmărindu-se apropierea elevului de arta scrisului.
O altă tehnică reprezintă este jurnalul școlar. O tehnică ce respectă particularitățile de opinie
ale fiecărui elev, un mijloc ce facilitează socializarea.
Tehnica Corespondenței școlare vizează deschiderea școlii spre viață și spre mediul geografic.
Ancheta documentară cuprinde o multitudine de pași: stabilirea unei teme, cercetarea și
experimentarea, prelucrarea informațiilor, legătura dintre etapele parcurse și realizarea unei
forme finale.
Pentru a dezvolta exprimarea plastică, elevii primesc posibilitatea de a transmite starea sa
interioară, atmosfera din cadrul clasei, deschisă, inspiră ideea și dorința de a crea.
Exprimarea corporală pune accentul pe mimică și gesturi, de altfel permite o dezvoltare
armonioasă și încredere în exprimare.
Aceste activități ajută la dezvoltarea autonomiei și a conștientizării limitelor proprii. Jucul
și munca tind să fie despărțite de o linie transparentă, neclară pentru elevi. Ei devin activi în
învățare, nu doar simpli receptori ai transmiterii de cunoștințe.

4. Centrarea pe elev

Centrarea pe elev este considerată facilitatoare a unei bune desfăşurări a procesului

educațional. Precum în școala tradițională elevul este plasat în centrul activităţii.
Comportamentul cadrului didactic trebuie să se asemene cu cel al unui elev „mai mare”
printre ceilalți. Astfel explorând, lucrând și manifestându-se împreună.
Jocul nu era considerat un factor esențial, ci munca era cea care să aducă seriozitatea
necesara. O tehnică a învățării era reprezentată de munca individualizată, care așeza copilul în
centrul sistemului educativ, dar și a relațiilor sale interumane.
Acest model educațional vizează învățarea centrată pe rezolvarea de probleme. Elevii
fiind împărțiți în grupuri, iar alegerea acestor grupuri durează până la 3-4 săptămâni.
Prin faptul că educatorul nu intervine, elevului i se dă șansa să conștientizeze valoarea sa ca
membru al unui grup și valoarea celor cu care colaborează. Educatorul are rolul minimalizat,
de a facilita materialele și de a menține climatul de încredere. Această libertate oferită
elevilor, lasă posibilitatea de a alege din opțiuni diverse. De a alege varianta de care are
nevoie în acel moment.
Identitatea personală este, de altfel, folosită pentru a-i ajuta pe elevi să se integreze, nu de a-i
separa pe categorii. Munca independentă ține seama de achizițiile , ritmurile și capacitățile
fiecăruia de a învăța după propria inițiativă. Ei lucrează liberi de la jumătate de ora și până la
două ore.

5. Cooperarea în cadrul clasei de elevi

Cooperarea reprezintă baza acestei pedagogi, este o strategie ce facilitează demersurile

aferente ce se desfășoară în clasă. Ea vizează crearea unui mediu oprim pentru elevi și
organizarea tuturor responsabilităților.
Consiliul de cooperare a clasei formează un mediu plăcut împărtășirii ideilor și oferă tuturor
posibilitatea de a se exprima liber, de a se afirma ca individ. Acesta duce la acceptarea
diferențelor, integrarea libertății și a respectului.
Instrumentele folosire în cadrul Consiliului de cooperare sunt:
- Jurnalul mural: cuprinde trei secțiuni: felicitări, critici, eu vreau să vorbesc...
- Dosarul consiliului: cuprinde deciziile luate în ședințe;
- Jurnalul reflexiv: are scopul de a monitoriza capacitățile ce trebuie îmbunătățite;
- Grile de observație: vizează comportamentul elevilor în cadrul consiliului.

6. Reușita școlară

Principala vizată este pregătirea elevilor pentru viață, implementarea dorinței de

socializare. O componentă esențială ce duce înspre acestea, este exprimarea liberă. Ea permite
împărtășirea trăirilor, a gândurilor, a sentimentelor, din ele rezultând dorința de a comunica.
În această comunicare își face apariția și scrisul sau desenul.
Educația realizată prin această alternativă duce la reușita școlară. Preocuparea principală
fiind evitarea eșecului. Elevul fiind mereu ajutat și încurajat. Motivația joacă un rol esențial în
realizarea acestui proces.

7. Exemplu activitate
 O activitate reprezentativă pentru aceasta alternativă educațională poate fi:
Organizarea întâlnirii de dimineață astfel încât ea să fie realizată de unul dintre copii în
fiecare dimineață. Folosind toate rutinele utilizate în mod clasic, doar ca de data aceasta
elevul are rolul de coordonator. Această activitate este realizată după atribuirii regulilor și
respectarea acestora. În cadrul activității elevii socializează cu cei din jur și comunică.
Mai putem această activitate și Consiliul grupei, deoarece se realizează activități frontale în
cadrul întâlnirii de dimineață, iar activitățile ce urmează pe parcursul zilei se desfășoară pe
grupe.
În cadrul lecției: Bun venit, Primăvară! La activitatea propriu-zisă copiii sunt împărțiți în
grupe, fiecare grupă primește sarcina de a decupa flori de primăvară. Fiecare copil are câte o
floare. Noi trebuie să le așezăm în patru coșulețe, care să conțină câte o floare din fiecare.
După decuparea florilor, copiii realizează că numai prin munca în echipă, și cu toți copiii, vor
reuși să îndeplinească această sarcină.
În fiecare zi se propun activități care să-i ajute pe copii să socializeze și să înțeleagă
importanța pe care o are cooperarea.

8. Concluzii
Această alternativă creează un mediu plăcut și plin de încredere pentru copil. Facilitează
demersurile potrivite pentru o bună integrare în viața de zi cu zi. Prin intermediul activităților
de cooperare copiii își dezvoltă capacități de socializare cu cei din jur, de exprimare prin
vorbit, scris sau citit, neavând margini conturate. Joaca și munca sunt împletite armonios
pentru a face învățarea cât mai eficientă.
Prin atribuirea unor responsabilități copiilor și prin prezentarea regulilor ce trebuie respectate,
acesta are prilejul de a crește și a înflori precum o floare.

Bibliografie:

Albulescu, Ion, Alternative educaționale, 2018-2019

Pettini, Aldo, Freinet și tehnicile sale, Editura CEDC, București, 1992