FACTORII CARE INFLUENTEAZA APARITIA

DIVERSELOR AFECTIUNI
Alcoolul

Alcoolul îţi poate afecta ficatul, îţi poate îmbolnăvi inima sau te poate
trimite în pragul unui accident vascular cerebral. Ba mai mult, unele
studii demonstreză că între consumul de alcool şi cancer există o legătură
strânsă.
,,Alcoolul poate avea efecte benigne, pe termen scurt, cum ar fi
tahiaritmiile şi extrasistolele ventriculare, până la efecte grave pe termen
lung. El poate fi un factor de risc pentru ateroscleroza coronariană, iar
efectul său toxic duce la cardiopatii dilatative şi insuficienţă cardiacă.
Prin creşterea trigliceridelor din sânge predispune la ateroscleroza
coronariană şi alte tulburări metabolice. Are o legătură cu obezitatea şi,
de asemenea, cu rata accidentelor vasculare cerebrale.
De asemenea, la bolnavii cardiaci aflaţi în tratament antitrombotic (de
subţiere a sângelui, cu aspirină, alte antiagregante sau anticoagulante) pot
apărea complicaţii hemoragice gastrointestinale majore, uneori cu risc de
deces’’, precizează Prof. Dr. Victor Costache pentru CSID.
Consumul de alcool în exces se asociază cu mai multe boli, inclusiv cu
cancerul.
Alcoolul în exces se asociază cu câteva tipuri de cancer, în special
cancerul de ficat, pancreas şi stomac. Un alt efect al alcoolismului cronic
este ciroza hepatică, care are efecte devastatoare asupra sănătăţii şi care
poate duce, prin decompensare, la deces’’, adaugă medicul Florin
Ioan Bălănică, specialist în Medicină Personalizată şi Nutriţie pentru
CSID.
Da, alcoolul îngraşă! Mai întâi de toate pentru că alcoolul înseamnă
glucide, adică carbohidraţi. Un pahar de vin sec are aproximativ 70 kcal,
iar berea sau cokteilurile au mult mai mult. Consumul de alcool
recreaţional înseamnă 1-2 pahare de vin sec. Alcoolul trebuie consumat la
distanţă de 1-1,5 ore de masă, întrucât aceeaşi enzimă din ficat
metabolizează şi grăsimea, dar şi alcoolul. Acesta este metabolizat
prioritar, iar grăsimea se depune pe organele interne.
Excesul de alcool şi alimentele grase duc la steatoză hepatică, adică ficat
gras. Cu cât avem o cantitate mai mare de grăsime pe organele interne, cu
atât metabolismul este mai lent.
Băuturile amestecate şi berea pot lăsa urme adânci asupra organismului
nostru. ,,Băutorii de bere acumulează grăsime în exces, bărbaţii pe
abdomen şi torace, iar femeile pe şolduri şi fese. Astfel, îşi cresc şansele
de a face infarct de miocard şi accident vascular cerebral”, mai spune
medicul Florin Ioan Bălănică.
Cand consumi cantitati de alcool care depasesc capacitatea organismului
de a le metaboliza, excesul ramane in sange. Inima recircula alcoolul din
2
sange prin sistemul cardiovasculator, determinand o serie de modificari la
nivelul functiilor organismului.
Medicii sunt de parere ca zeci de boli (in jur de 60) pot fi favorizate sau
declansate de consumul cronic de alcool.
Boala hepatica – alcoolul este metabolizat, in mare parte, de ficat. De
aceea persoanele dependente de alcool au adesea de-a face cu boli
hepatice. Organismul metabolizeaza alcoolul in acetaldehida, care este o
substanta toxica, cu potential cancerigen. In timp, aceasta substanta
produce o serie de daune.
In prima faza, consumul abuziv de alcool poate cauza steatoza hepatica
alcoolica, caracterizata de acumularea grasimilor in exces la nivelul
ficatului. Aceasta boala este, pana intr-un punct, reversibila. Din cauza
inflamatiei pe termen lung insa, aceasta boala poate duce la hepatita
alcoolica, care la randul ei provoaca fibroza hepatica. In timp, fibroza
poate evolua in ciroza hepatica, boala ce nu poate fi tratata decat prin
transplant de ficat. Multe decese in randul alcoolicilor sunt cauzate de
ciroza hepatica.
Anemie – consumul indelungat si abuziv de alcool poate determina
scaderea numarului de globule rosii din sange, ceea ce duce la instalarea
anemiei.
Boli cardiovasculare – consumul compulsiv de alcool (binge drinking),
fie el si ocazional, poate favoriza formarea unui cheag de sange, care
poate provoca un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
Potrivit specialistilor de la Harvard, consumul compulsiv de alcool
dubleaza riscul de deces in randul pacientilor care au suferit unui infarct
miocardic.
Hipertensiunea arteriala si angina pectora sunt alte posibile complicatii
ale alcoolului consumat in exces.
Boli gastrointestinale – alcoolul in exces poate provoca probleme la
nivelul sistemului digestiv. Printre acestea se numara gastrita, refluxul
gastroesofagian si ulcerul. Alcoolul afecteaza secretiile gastrice si poate
intarzia digestia.
Pancreatita – consumul de alcool poate inflama pancreasul, determinand
instalarea pancreatitei. Pana la 60% din cazurile de pancreatita sunt
cauzate de consumul abuziv de alcool.
Malnutritie – alcoolismul poate cauza malnutritie si carente nutritionale
atat din cauza ca dieta consumatorului nu este una sanatoasa si
echilibrata, cat si din cauza ca nutrientii nu sunt absorbiti cum trebuie de
sistemul digestiv.
Osteoporoza – consumul abuziv de alcool, mai ales in timpul adolescentei
si tineretii, creste riscul de osteoporoza la batranete. Asta pentru ca
alcoolul afecteaza nivelul de calciu si vitamina D din organism, stimuland
3
totodata eliberarea de cortizol – aceasta combinatie afecteaza structura
osoasa. Osteoporoza este asociata cu risc crescut de fracturi.
Depresie – depresia poate cauza dependenta de alcool, insa si alcoolismul
poate avea ca urmare depresia. Studiile arata o asociere clara intre cele
doua boli.
Acestea sunt doar cateva dintre afectiunile pe care le poate cauza
consumul abuziv de alcool. Toate organele din organism sunt afectate de
bauturile alcoolice consumate in exces si pe perioade indelungate.
Dependenta de alcool nu are un impact negativ numai asupra vietii
sociale a individului, ci si asupra sanatatii acestuia.
În cantităţi excesive, alcoolul determină apariţia unor tulburări psihice,
multe dintre ele favorizând, prin disconfortul creat, tocmai reînceperea
consumului de alcool. Aceste boli, numite tulburări psihice induse de
alcool, nu preced un consum excesiv, ci sunt o consecinţă a acestuia. Ele
apar în timpul intoxicaţiei, a sevrajului sau în perioada imediată
întreruperii consumului.
Cea mai importantă măsură, ce poate fi luată în tratarea şi prevenirea
acestor boli, este întreruperea consumului de alcool şi menţinerea
abstinenţei pe durata întregii vieţi.
Tulburarea amnestică persistentă
În cazul unui consum masiv de alcool, mai ales atunci când pacientul nu
se alimentează corespunzător, se poate produce un deficit de tiamina
(vitamina B1) care va determina apariţia tulburării amnestice persistente
(Wernicke-Korsakoff).
Pacientul nu mai poate memora lucruri noi, este dezorientat (nu ştie unde
se află, nu poate preciza anul sau luna) iar golurile de memorie sunt
umplute cu lucruri inventate sau informaţii fără legătură cu subiectul
despre care fusese întrebat.
În ciuda opririi consumului şi a administrării unor doze mari de tiamină,
mulţi dintre aceşti pacienţi recuperează o mică parte din funcţiile psihice
pierdute sau chiar deloc. Doar 20% dintre pacienţii, cu tulburare
amnestică persistentă, revin la nivelul de funcţionare de dinainte de a se
îmbolnăvi.
Demenţa indusă de alcool
Tot în contextul unei alimentaţii precare şi a carenţei de vitamine, poate
apărea, în rândul pacienţilor cu dependenţă, demenţa indusă de alcool. La
început, bolnavul nu poate memora lucruri noi, ca mai târziu să nu-şi
poată aminti nici evenimente întâmplate cu mult timp înainte. Deficitele
cognitive sunt numeroase (pot fi afectate atenţia, limbajul, judecata,
capacitatea de calcul şi altele), fapt ce determină o scădere marcată a
nivelului de funcţionare al pacientului.

4
Continuarea consumului conduce invariabil la o agravare a bolii, pe când
oprirea acestuia poate face posibilă o recuperare parţială a deficitelor
cognitive.
Tulburare afectivă indusă de alcool
În cursul intoxicaţiei sau a sevrajului pot apărea simptome depresive
similare celor unui episod depresiv. În aceleaşi împrejurări e posibilă
apariţia unei dispoziţii euforice sau a unei iritabilităţi crescute, la care se
adaugă nevoia redusă de somn, fugă de idei, stimă de sine exagerată sau
stare de nelinişte; simptomele sunt similare unui episod maniacal sau
mixt.
Ambele situaţii corespund unei tulburări afective induse de alcool, în
măsura în care simptomele au apărut numai în contextul unui consum
excesiv. Cea mai bună metodă de a trata această boală este de a întrerupe
consumul de alcool; în acest caz simptomele durează mai mult decât
sevrajul propriu-zis (7 zile) dar rareori depăşesc 4 săptămâni.
Chiar dacă dispar cu timpul, simptomele depresive pot fi, de multe ori,
intense şi pot fi însoţite de ideaţie suicidară.
Tulburare anxioasă indusă de alcool
Alcoolul în cantităţi reduse produce o diminuare a anxietăţii, dar un
consum exagerat poate determina apariţia tulburării anxioase induse de
alcool, care se manifestă, de cele mai multe ori, prin atacuri de panică,
fobii sau anxietate generalizată, apărute în urma unei intoxicaţii sau a
sevrajului la alcool. Anxietatea din această boală este mai intensă şi
durează mai mult
Tulburare psihotică indusă de alcool
Pe fondul unui consum exagerat de alcool, pacientul poate avea
halucinaţii (vede, aude sau simte lucruri care nu pot fi percepute de
ceilalţi oameni) sau idei delirante (convingeri nefondate susţinute cu tărie,
în ciuda unor dovezilor care arată contrariul); atunci când aceste
simptome apar în absenţa celorlalte simptome de sevraj (sevrajul durează
cel mult 7 zile de la oprirea consumului), diagnosticul va fi de tulburare
psihotică indusă de alcool.
Halucinaţiile sau ideile delirante apar până într-o lună de la un episod de
sevraj sau de la o intoxicaţie cu alcool; pacientul nu asociază, de obicei,
apariţia acestor simptome consumului exagerat de alcool. Tulburarea
psihotică indusă de alcool poate avea o evoluţie cronică, necesitând
tratament pe o perioadă lungă de timp.
Tulburarea de somn indusă de alcool
Alcoolul reduce somnul de tip REM şi odată ce consumul scade, se
produce o creştere compensatorie a acestuia, fapt ce determină o
activitate onirică intensă, de obicei, cu coşmaruri, somnul fiind
fragmentat, superficial şi neodihnitor.
5
Deşi tulburarea de somn indusă de alcool trece mai târziu decât depresia
sau anxietatea, ea poate dura câteva luni sau chiar un an, singura cale de a
rezolva definitiv această condiţie este menţinerea abstinenţei. Beneficiul
adus de benzodiazepine este limitat de riscul de a dezvolta o dependenţă
la aceste substanţe, precum şi de apariţia toleranţei (pacientul are nevoie
de doze mai mari pentru a obţine acelaşi număr de ore de somn).
Tulburarea sexuală indusă de alcool
Tulburarea sexuală indusă de alcool se poate manifesta ca dorinţă sau
excitaţie scăzută, ca o tulburare a orgasmului sau ca durere în timpul
contactului sexual. În mod normal întreruperea consumului determină, în
cel mult 4 săptămâni, revenirea funcţiei sexuale la nivelul anterior
utilizării exagerate a alcoolului.
Există posibilitatea ca disfuncţia sexuală să preceadă consumul excesiv
de alcool sau ca aceasta să fie cauzată de o complicaţie somatică a
dependenţei de alcool (neuropatie sau boală de ficat). În ambele situaţii,
întreruperea consumului este de bun augur, dar nu va determina o
îmbunătăţire semnificativă, fiind necesare măsuri terapeutice
suplimentare.

ANEMIE.
Când consumăm o cantitate mare de alcool, scade numărul de celule roşii
din sânge, responsabile de oxigenarea organismului. Acest fenomen,
cunoscut drept anemie, poate provoca stări de leşin, probleme de
respiraţie şi chiar ameţeli.

FUMATUL

Un raport recent arată că fumatul afectează toate organele corpului,

putând să cauzeze nu doar cancer pulmonar, ci şi alte afecţiuni grave,
precum diabetul sau atacul vascular cerebral.
În România se estimează că la fiecare 16 minute un fumător moare
de cancer pulmonar, dar şi că anual, 33.000 de cetăţeni de la noi din ţară
sunt răpuşi de această boală.
Potrivit acestuia, noul raport arată faptul că fumatul provoacă, de
asemenea, degenerescenţa maculară asociată cu vârsta, diabet, cancer de
ficat, complicaţii în cazul persoanelor bolnave de cancer şi a celor care
s-au vindecat, precum şi tuberculoză, disfuncţii erectile, buză-de-iepure la
nou-născuţi, sarcini extrauterine, artrită, inflamaţii şi dereglări ale
sistemului imunitar.
În afară de aceasta, „fumatul pasiv este asociat cu un risc crescut de
accident cerebral vascular”, a adăugat Boris Lushniak, care a sublinat că

6
fumatul constituie principala cauză de mortalitate evitabilă în Statele
Unite
Pe lângă aceste decese, 100.000 de bebeluşi au fost victime ale
sindromului morţii subite şi ale complicaţiilor asociate cu naşterea
prematură, unul dintre principalele riscuri ale femeilor însărcinate care
fumează.

„Fumătorii şi foştii fumători au un risc crescut de a se îmbolnăvi:

statisticile sugerează că peste 90% dintre persoanele diagnosticate cu
cancer pulmonar au fost sau sunt fumători curenţi.
Există numeroşi factori incriminanţi care măresc riscul de apariţie a
bolii, ca: expunerea la un fond chimic la locul de muncă sau în mediul în
care trăiesc – azbest, radon, arsenic, produse petroliere, gaze de
eşapament, fibre sintetice şi multe altele. Se crede şi că o dietă săracă în
consum de fructe şi legume poate contribui la dezvoltarea cancerului“,
potrivit Societăţii Române de Cancer Cluj-Napoca

Ce se întâmplă cu mintea și cu corpul tău după ce iei droguri

Conform statisticilor Agenției Naționale Antidrog, pe lângă

drogurile licite, adică tutunul și alcoolul, cele mai consumate narcotice
din România sunt canabisul, stimulanții (cocaina/crack-ul, ecstasy-ul și
amfetaminele), heroina și noile substanțe psihoactive - adică
etnobotanicele despre care vuiesc televiziunile și trupele de hip hop de
aproximativ zece ani.

Potrivit lui Adrian Pătrățanu, canabisul acționează asupra

receptorilor canabinoizi din creier, deprimând sistemul nervos central
(SNC).
Principala componentă psihoactivă a canabisului este THC-ul
(Tetrahidrocanabinol), a cărei concentrație în marfa capturată de
autoritățile române variază între 0,56% și 19,42%, potrivit raportului
ANA pe 2016. Acesta este cel care dă efectele cunoscute de mai toți
consumatorii: relaxare, detașare și percepție distorsionată a timpului, în
sensul că lucrurile par să se desfășoare într-un ritm mai lent decât în mod
normal.
Riscuri la primele utilizări: Efectele adverse ale consumului sunt
arhicunoscute: înroșirea ochilor, creșterea apetitului, sedare, scăderea
performanțelor cognitive și motorii.
Totuși, trebuie reținut că-n cazul consumatorilor noi pot apărea și
alte efecte negative: anxietate, stări de agitație, atacuri de panică și chiar
7
halucinații, în cazurile extreme. Vulnerabili la genul ăsta de efecte sunt
cei cu o predispoziție către tulburări de anxietate, caz în care canabisul
tinde să amplifice simptomele specifice acestor tulburări.
Riscuri pentru consumatorii foarte tineri: Chiar dacă a fost
prezentată în cultura populară drept un drog relativ inofensiv (ba chiar cu
potențiale beneficii medicale), iarba poate avea efecte negative și pe
termen lung, mai ales la tineri:
„Consumul de canabis, deși este poate unanim considerat inofensiv sau
acceptat ca fiind un drog ușor, la cei până-n aproximativ 25 de ani mai
ales, crește foarte mult riscul de tulburări psihice, mai ales de episoade
psihotice. La aceste persoane creierul este încă în formare ca să zic așa,
adică prezintă o plasticitate neuronală destul de mare”, mi-a mărturisit
psihiatrul de la clinica ALIAT.
Riscul de a dezvolta o tulburare psihică crește odată cu concentrația
de THC consumată.
Totodată, există și riscul unei dependențe fizice. Aceasta se poate
manifesta prin stări de irascibilitate - fenomen ce apare atunci când nu
consumi, când întrerupi - insomnii, tulburări de apetit alimentar.
Cum te simți în caz de supradoză: Supradoză în sensul clasic al
cuvântului nu există, dar există „prea mult”. Acest „prea mult” poate duce
la stări de rău psihic: anxietate, atacuri de panică, posibile halucinații, iar
din punct de vedere fizic pot apărea stări de greață, vomă, inclusiv
creșteri ale temperaturii corpului. Cazuri de supradoză letală nu au fost
raportate, spune psihiatrul, dar există riscul unei morți accidentale cauzate
de pericolele la care te expui când ai atacuri de panică, halucinații sau
stări extreme de anxietate.
Efecte consum heroină: Heroina acționează ca un deprimant al
sistemului nervos central, la nivelul receptorilor opioizi și pe sistemul de
dopamină, povestește Adrian Pătrățanu. Efectele imediate sunt de
relaxare, de euforie, de liniște și de reducere a anxietății. Efectul
euforizant durează un sfert de oră-o oră, dar efectul total de deprimare a
sistemului nervos poate dura până la câteva ore. De regulă, pentru ca
high-ul să fie fie cât mai rapid și puternic, heroina este consumată
injectabil, dar se și poate fuma, inhala sau chiar priza.
Supradoză: La nivel fizic, heroina cauzează inclusiv încetinirea
sistemului respirator și a bătăilor inimii. De altfel, ăsta-i și principalul
factor ce cauzează moartea (pe lângă bolile infecțioase precum SIDA)
celor care consumă doze inadecvate, spune specialistul în tratarea
adicțiilor din cadrul clinicii ALIAT: consumatorul adoarme, intră în
comă, apoi în stop respirator și moare prin hipoxie. Pentru a fi salvat,
paramedicii pot să-i ofere un antagonist precum naloxona, adică o
substanță care să anuleze inhibarea sistemului respirator dată de heroină.
8
În caz că n-au substanța respectivă la dispoziție, paramedicilor nu le
rămâne decât să îl intubeze pe consumator și să-i susțină funcțiile vitale în
mod artificial.
Totuși, sevrajul fizic este cel de care se teme orice consumator de
heroină. Se manifestă prin stări de neliniște generală, insomnie,
irascibilitate (uneori sunt atât de nervoși încât pot deveni violenți cu
membrii familiei sau cei din jur), dureri mari în tot corpul - osoase sau
musculare, stări de greață, vomă, diaree și piloerecție (se ridică părul pe
corp). Odată ce s-a ajuns în punctul ăla, există o toleranță crescută la
heroină sau la opioizi în general, iar consumatorul trebuie să folosească
doze tot mai mari pentru a găsi plăcerea, ajungându-se uneori la doze de
10 ori mai mari decât la început ca să obțină un high sau ca să se mențină
în afara sevrajului.

Potrivit lui Adrian Pătrățanu, consumul de cocaină acționează în

principal pe eliberarea de dopamină, serotonină și noradrenalidă,
producând o alertare generală a organismului, nu doar din punct de
vedere psihic, ci și fizic. Crește ritmul respirației, consumi mai multă
energie, ești mai activ ca metabolism. Psihic, ești mai alert, mai activ, îți
dă un soi de încredere și un feeling de putere, crește stima de sine foarte
mult, îți scad și inhibițiile. High-ul ține sub o oră per administrare.
În momentul în care consumatorul încearcă să renunțe la drog,
sevrajul se manifestă prin oboseală, tulburări de somn și de apetit
alimentar, iar din punct de vedere mental consumatorul va deveni apatic.
Cele mai periculoase simptome ale supradozei sunt legate de
sistemul cardiovascular. Astfel, din cauza creșterii pulsului și a tensiunii
arteriale, se pot dezvolta tot felul de aritmii cardiace care cresc riscul de
infarct sau de atac cardio-vascular. De asemenea, corpul consumatorului
se poate supraîncălzi, iar din punct de vedere psihic poți deveni mai
anxios și să ajungi inclusiv la halucinații.
Acționând asupra eliberării de serotonină, dopamină și
norepinefrină, ecstasy-ul produce senzații de euforie, de energie, îți scade
necesarul de somn și te simți mai puțin obosit. În mare parte are efecte
similare cu cocaina. Fizic, se poate supraîncălzi corpul, dar rareori atât de
mult încât să se ajungă la hipertermie semnificativă. Un high ține, în
medie, vreo trei ore.
Atunci când există totuși un consum îndelungat ce este oprit brusc,
sevrajul se manifestă prin apatie, tristețe, ușoară neliniște, tulburare de
somn și de apetit alimentar.
Ce sunt etnobotanicele: „Denumirea de etnobotanice a rămas de
când se vindeau ca îngrășământ pentru flori ca să poată fi comercializate,
când erau și legale, de acolo și denumirea alternativă. Conțin diverse
9
substanțe, nici cei care le consumă sau chiar vând poate nu știu ce conțin.
Unele pot fi canabinoizi sintetizați în laborator, similari canabisului
natural, cu efecte similare, altele pot fi opioizi. Consumatorii le cumpără
după tot felul de denumiri d-astea de stradă, gen Spice”, mi-a spus
medicul psihiatru din cadrul ALIAT.
Nici clasificarea Agenției Naționale Antidrog nu e foarte clară pentru
omul de rând, care nu are cunoștințe avansate de chimie. Astfel, raportul
ANA pe 2016 împarte noile substanțe psihoactive în felul următor:
substanțe sintetice (cu un consum de 1,3% din populație), ierburi (0,7%),
piperazine (0,4%), GLB (0,4%), spice (0,3%), ketamină (0,3%), Nexus
(0,2%), mefedrona (0,2%).
Așa cum am precizat anterior, „etnobotanice” este de fapt un
termen umbrelă ce acoperă o gamă largă de substanțe, cu efecte diferite -
atât de stimulare, cât și de deprimare a sistemului nervos central.

Stresul

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din

confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini, situatii, care sunt percepute ca
fiind dificile, dureroase sau de mare importanta pentru persoana
respectiva (Baban, 1998).
Stresul are o importanta componenta subiectiva, in sensul ca ceea
ce este provocator, facil sau chiar relaxant pentru o persoana, pentru o alta
poate deveni amenintator sau imposibil de realizat (Roesch si colab.,
2002). Diferentele individuale in ceea ce priveste raspunsul la stres sunt
datorate atat componentei genetice, cat si experientelor de viata diferite.
Creierul este programat sa perceapa toate experientele, sa le
catalogheze pe fiecare ca fiind negativa (periculoasa), neutra sau pozitiva
si, apoi, sa reactioneze corespunzator.
Atunci cand suntem supusi solicitarilor externe, organismul secreta
asa-numitii „hormoni de stres” pentru a le putea face fata cu succes.
Problemele apar atunci cand aceste substante persista mai mult tip in
sange (expunere prelungita la stres); pot aparea leziuni ale vaselor de
sange, afectiuni ale rinichilor si chiar moarte; imbatranirea celulara este
accelerata, iar imunitatea scade, astfel incat creste riscul aparitiei bolilor
somatice sau psihice.
Daca un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea
diferite reactii la stres:

10
1. Reactii fizice/fiziologice: dureri de inima, palpitatii; apetit alimentar
scazut sau crescut; indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme
musculare, dureri de cap sau migrene; transpiratii excesive, ameteli, stare
generala de rau; constipatii sau diaree (nemotivate medical); oboseala
cronica;
2. Reactii cognitive: blocaje ale gandirii; deficit de atentie; scaderea
capacitatii de concentrare; dificultati in reamintirea anumitor lucruri;
flexibilitate redusa; diminuarea creativitatii.
3. Reactii emotionale: iritabilitate crescuta, scaderea interesului pentru
domenii care reprezentau inainte pasiuni sau hobby-uri; pierderea
interesului pentru prieteni; instabilitate emotionala; anxietate; tristete sau
chiar depresie; reprimarea emotiilor; dificultati in angajarea in activitati
distractive sau relaxante.
4. Reactii comportamentale: performante scazute la locul de munca sau la
scoala; fumat excesiv; consum exagerat de alcool; tulburari de somn; un
management ineficient al timpului; izolarea de prieteni; preocupare
excesiva pentru anumite activitati; comportamente agresive.

Alimentatia

Sănătatea fizică generează starea de echilibru la nivel mental şi

emoţional şi o minte curată, calmă, aduce cu sine o stare fizică bună. Nu
este nici un dubiu asupra faptului că starea de sănătate emoţională şi
mentală poate fi asigurată de o bună nutriţie.
Corpul omenesc este un organism auto-suficient – se direcţionează
singur, se auto-construieşte, se auto-menţine, se auto-vindecă, se
auto-perfecţionează, fiind capabil să-şi întreţină funcţiile în perfectă stare
de funcţionare, complet liber de maladii, dacă nevoile, atât alimentare, cât
şi non-alimentare, îi sunt satisfacute. Niciodată, ca acum, nu s-a acordat o
atât de mare importanţă nutriţiei în profilaxia si patologia umană. În
ultima perioadă un rol din ce în ce mai important se acordă relaţiei
alimentaţie-boală, în speranţa că se vor putea elabora strategii precise
pentru complexul alimentaţie-sănătate. Complexitatea relaţiei
om-aliment, se evidenţiază pe multiplele cai prin care nutriţia afectează
fiinţa umană. Că este vorba de metabolism, homeostazie,
imunocompetenţă, echilibrul energetic si termic, dezvoltarea celulară,
activitatea motorie şi comportamentul, nutriţia exercită o mare influenţă
asupra acestora şi în final modifică comportamentul.

11
 Dezechilibrul dintre aport si necesarul de substanţe biologic-active
determină profunde modificari metabolice care amprentează patologia
omului modern. Interacţiunea complexă dintre alimentaţie şi starea de
sănătate au determinat relevarea unor aspecte deosebite şi noi orientări în
nutriţie cu consecinţe majore în cercetare.
Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o strice.
De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes. – Diderot
În cursul vieţii, un om consumă 40 până la 50 de tone de alimente.
Deci, nu e de mirare că obiceiurile alimentare sunt decisive pentru
sănătatea noastră. Iar datele ştiinţifice atestă faptul că alimentaţia
vegetariană se însoţeşte de mai puţine riscuri pentru sănătate decât cea cu
produse provenind de la animale. Exemplele în privinţa aceasta sunt
foarte numeroase. Totuşi, când se pune problema schimbării modului de
alimentaţie cu care ne-am obişnuit din moşi-strămoşi, unii încearcă să
abată discuţia asupra poluanţilor din mediul înconjurător (pesticide,
insecticide), care pot să ajungă în hrana noastră, şi asupra diferitelor
substanţe care se adaugă alimentelor, de exemplu, conservantele. Se uită
că pesticidele şi insecticidele intră şi în hrana animalelor, inclusiv a
peştilor, şi că, în organismul animalelor, aceste substanţe suferă procesul
de acumulare şi de bioamplificare; dacă aceste produse animale sunt
consumate, în organismul uman vor intra cantităţi şi mai mari de poluante
din mediul înconjurător. Pe de altă parte, după cercetările făcute de
experţi în acest domeniu, reiese că riscul acestor substanţe asupra
sănătăţii e foarte mic, dacă-l comparăm cu acela al cuiva care fumează
zilnic un pachet de ţigări şi al cărui risc e de 50.000 de ori mai mare. În
ţările industriale, un nou-născut la termen cântăreşte în jur de 3 kg. La
atingerea vârstei de adult, greutatea corpului va fi de aproximativ 65 kg.
Această creştere de aproape 20 de ori în greutate, precum şi toate
ţesuturile care s-au format în perioada dezvoltării se datorează
alimentelor care au fost absorbite şi reţinute în corpul uman. În felul
acesta, în locul dictonului „Suntem ceea ce mâncăm”, ar fi mai potrivit să
se spună „Suntem ceea ce absorbim şi reţinem”, şi acest concept
formează baza nutriţiei. Fondatorul ştiinţei nutriţiei e considerat francezul
Lavoisier (1743-1794), care a descoperit principiul oxidării, al producerii
de căldură şi al combustiei. Legătura dintre nutriţie, sănătate şi boală a
fost recunoscută de mult. În secolul al XII-lea, învăţatul şi medicul Moses
Maimonides scria: „Cunoştinţele privind alimentaţia sunt poate cele mai
importante din toată medicina, deoarece nevoia de hrană nu încetează

12
niciodată, nici în sănătate, nici în boală. Din nefericire, în secolul XXI,
absolvenţii facultăţilor de medicină din toate ţările sunt foarte puţin
pregătiţi pentru a putea da sfaturi competente în domeniul nutriţiei. Nu e
surprinzător, deoarece ştiinţa nutriţiei nu mai are loc în programa
analitică, şi aşa foarte încărcată. Mult timp, nutriţia a fost văzută doar în
contextul compoziţiei corpului – de exemplu, persoane subnutrite sau
prea bine hrănite, adică obeze. Azi, ştiinţa nutriţiei e considerată însă
într-un mod mult mai nuanţat. Cercetările au arătat că nutriţia e un factor
de mediu deosebit de important, care interacţionează cu profilul genetic al
persoanei, influenţând evoluţia bolilor şi răspunsul la tratament. Relaţia
dintre nutriţie şi starea sănătăţii se poate observa dacă aruncăm o privire
asupra datelor statistice. Se pare că drumul spre o sănătate mai bună
ocoleşte restaurantele fast-food, de tipul McDonald‘s, raioane de cu
carne, brânzeturi şi dulciuri, conducându-ne înapoi, spre hrana dată iniţial
omenirii: boabele de aur ale cerealelor, vegetalele şi fructele. Concepţia
că bolile civilizaţiei apusene sunt legate de stilul de viaţă şi că ele pot fi
prevenite reprezintă cea mai importantă descoperire medicală a secolului
XX. Pentru a schimba un obicei, trebuie să dorim schimbarea. Obiceiurile
vechi sunt comode şi, pentru a scăpa din braţele lor, e nevoie de o dorinţă
puternică. Dar dorinţa singură nu poate schimba vechile obiceiuri ale
stilului de viaţă. Trebuie să ştim ce să schimbăm şi să înţelegem de ce.
Apoi trebuie un efort conştient pentru a pune în practică noul mod de a
trăi, care, cu timpul, va deveni ceva automat. „Alege ce este mai bun, a
spus Pitagora, „şi obişnuinţa îl va face plăcut şi uşor. Obezitatea, bolile de
inima, cancerul, diabetul si altele, sunt preocupări frecvente, nu numai ale
specialiştilor, dar mai ales ale oamenilor de rând. Obezitatea reprezintă
inamicul numărul 1 al societăţii americane şi nu numai – România ocupă
locul 2 în Europa cu un ridicat procent de populaţie supraponderală.
„Boom-ul curelor şi dietelor pentru slăbire este la punctul maxim,
existând o mare varietate de astfel de metode pentru a slăbi. Cercetările în
domeniul cancerului sunt intense, iar transplanturile de inimă din ce în ce
mai numeroase. Din ce în ce mai des şi mai tare se aud voci care
condamnă modul de alimentare practicat de americani şi, mai nou, de
europeni şi, bineînţeles, de români. „Foamea publicului de informaţii
privind alimentaţia este din ce în ce mai mare ; cărţile despre nutriţie şi
sănătate sunt editate şi căutate în mod continuu ; toate revistele conţin
articole pe această temă, iar ziarele, programele de radio şi TV iau în mod

13
constant în discuţie problema alimentaţiei şi sănătăţii. Cu toate acestea,
oamenii sunt mereu mai bolnavi, sunt mai mulţi suferinzi.
O dieta saraca poate sa afecteze sanatatea mentala
Probabil ca majoritatea oamenilor cunosc faptul ca alimentele pe care le
consuma influenteaza sanatatea organismului lor. Alegerile alimentare
sanatoase ajuta la mentinerea si stimularea sanatatii inimii, muschi
puternici si atingerea unei greutati corespunzatoare.
De asemenea, starea de spirit poate fi influentata de ceea ce consuma o
persoana, astfel ca starea de spirit va fi mult mai buna dupa ce se
consuma o salata verde sau legume gatite corect decat alimente de tip
fast-food. Cercetatorii studiaza efectele alegerilor dietetice asupra starii
de spirit si sanatatii mentale ale oamenilor.

Exista destule intrebari fara raspuns precum:

- Deficientele de vitamine pot contribui la aparitia depresiei?
- Suplimentele alimentare imbunatatesc starea emotionala a celor care
sufera de deficiente nutritionale?
- Ce cantitate dintr-un supliment va creste starea de sanatate mentala?
Studiile referitoare la conexiunea dintre alimente si starea de spirit au fost
destul de limitate si rezultatele acestora sunt mixte. Deoarece raman
destul de multe intrebari fara raspuns, nu sunt recomandate modificarile
dietetice menite sa inlocuiasca tratamentul medical in cazul tulburarilor
mentale, cum ar fi depresia.
Dovezi restranse sugereaza ca anumiti nutrieti pot imbunatati starea
emotionala a unei persoane. Toate aceste elemente nutritive se regasesc
intr-o dieta echilibrata, in plus, nutritia adecvata ar putea creste tonusul
fizic si emotional.
Acizii grasi omega-3 imbunatatesc sanatatea inimii prin reducerea
nivelului colesterolului rau din organism si cresterea valorilor
colesterolului bun. S-a demonstrat inclusiv rolul pozitiv al omega-3
asupra sanatatii mentale, intrucat aceasta poate influenta modul in care
creierul trimite semnale in tot organismul. Acizii grasi omega-3 se
regasesc in fructele de mare, peste (somon, hering, sardine, macrou),
seminte de in, ulei de in si nuci.
Triptofanul este un aminoacid de care organismul are nevoie pentru a
produce serotonina. Peroanele care sufera de depresie au un nivel scazut
de serotonina. In prezent se cerceteaza efectele triptofanului pentru
tratarea depresiei. Triptofanul se regaseste in compozitia carnii rosii, a
celei de curcan, aproduselor lacatate. Magneziul este un nutrient care
ajuta organismul sa produca energie si contribuie la buna functionare a
muschilor, arterelor si inimii. In prezent se studiaza inclusiv rolul pe care
l-ar putea avea suplimentele de magneziu in tratarea depresiei.
14
Mangeziul se gaseste in componenta legumelor cu frunze verzi, nuci si
avocado.
Acidul folic si vitamina B12fac parte din grupul vitaminic B care joaca
un rol important in functia metabolismului si producerea de celule
sanguine. Acestea influenteaza productia de dopamina si noradrenalina.
In multe cazuri, oamenii deprimati au niveluri scazute ale acestor
substante asadar cresterea valorilor acidului folic si a vitaminei B-12
poate creste raspunsul la medicamente specifice pentru tratarea depresiei.

Alegeri riscante
• Sarea si alimentele sarate
• Carneaprocesata si carnea rosie
• Lipidele saturate si trans
• alimente  si bauturi indulcite cu zahar
Aproximativ jumatate din populatia adulta din Statele Unite, si 80% din
cei cu varsta de peste 50 de ani, au tensiunea suficient de ridicata pentru
a-i supune riscului de boli cardiace  si de atac cerebral . O tensiune
arteriala buna este de 120/80 milimetri coloana de mercur(mmHg) sau
mai mica. Cu cat tensiunea este mai mare, cu atat mai mare este riscul .
Alaturi de fumat, de lipsa activitatii fizice, de stres, dieta reprezinta, fara
indoiala, unul din factorii cheie in progresia bolii cardiace in Europa si
America de Nord", spune conf. dr. Florin Mitu, medic cardiolog in cadrul
Spitalului de Recuperare Iasi.
Riscul de ateroscleroza la cei cu colesterol crescut este mai mare la tineri
fata de virstnici
Rolul grasimilor in ateroscleroza este evidentiat in urma observatiilor
clinice si a studiilor stiintifice. Primele ipoteze au fost lansate din secolul
trecut, bazate pe studiile de autopsie care au evidentiat depozitele de
grasimi in peretii arterelor pacientilor cu ateroscleroza.
Studiile ulterioare pe animale au relevat ca alimentatia bogata in
colesterol poate induce ateroscleroza la animalele care in mod normal nu
fac aceasta afectiune. Studiile clinice efectuate ulterior si pe grupuri de
populatii au confirmat faptul ca felul si cantitatea de grasimi consumate
influenteaza in mod cert aparitia si progresia bolii cardiace.
„Colesterolul seric crescut mareste riscul de boala coronariana, cercetarile
indicind o relatie liniara: riscul cardiopatiei ischemice creste cu 2% cind
concentratia colesterolului seric se ridica cu 1%; aceasta relatie se
mentine la orice nivel al colesterolului si este valabila deopotriva la
barbati si femei, la rasa alba sau neagra. Mai mult, analiza a 10 studii
populationale, ce a inclus peste 500.000 subiecti, a aratat ca riscul de a
face boala la cei cu colesterol crescut este mai mare la tineri fata de
virstnici. Spre exemplu, cresterea cu 10% a colesterolului creste
15
mortalitatea prin cardiopatie ischemica cu 54% la 40 ani, cu 39% la 50
ani, cu 27% la 60 ani, 20% la 70 ani si cu 19% la 80 ani", atentioneaza
conf. dr. Mitu.
Cafeaua preparata prin fierbere prelungita poate creste colesterolul.

16