Sunteți pe pagina 1din 1

R O M Â N I A , T R A N S FA G A R A S A N · 2 7 . 0 9 . 2 0 1 9

Cum sa iti planifici


traseul pe
Transfagarasan si ce
obiective turistice sa
vizitezi?
De-a lungul Transfăgărășanului am avut
ocazia să văd unele din cele mai frumoase
locuri din România. Locuri care m-au făcut să
mă conving și mai mult cât de binecuvântată
este țara noastră. Iar la fotografiile sau
story-urile de pe Instagram nu au întârziat să
apară reacții de tipul „asta chiar se găsește în
România? Zici că-i din afară!”. Comentarii
care m-au întristat puțin, fiindcă nu înțeleg de
ce nu suntem mai mult conștienți de
potențialul acestei țări!

Ca idee, Transfăgărășan este drumul care


trece prin cel mai înalt lanț muntos din
România (Munții Făgăraș), așa cum îi spune
și numele, pe drumul național 7C. Acesta
leagă Muntenia de Transilvania, adică
localitatea Bascov (Argeș) de localitatea
Cârțișoara (Sibiu). Fiind una din cele două
șosele aflate la cea mai mare altitudine din
România, urcând la peste 2000 m,
Transalpina i-a luat locul din 2015, când s-a
deschis publicului larg.

ROMCOM
Finantam afacerea TA
Aplica acum pentru un credit. Simplu.
Rapid. Flexibil

Indicații de
Site
orientare
Având o lungime de 151 km, acesta are o
popularitate destul de mare nu doar în
România, ci și în Europa, datorită peisajelor
superbe ce izvorăsc și din altitudine și a
numeroaselor serpentine; în plus, a fost
declarată și cel mai frumos drum din lume de
multe publicații internaționale.

E bine de știut faptul că Transfăgărășanul nu


este deschis în permanență, ci doar între
lunile iulie și octombrie, fiind închis în rest,
din cauza pericolului de avalanşe, căderi de
stânci sau alunecări de teren.

CUPRINS

Putina istorie despre


Transfagarasan?
Se pare că ideea de a construi acest drum nu
i-a aparținut lui Ceaușescu, fiindcă ar fi
existat astfel de planuri înainte de anii ’60,
care nu ar fi fost duse la îndeplinire din cauza
lipsei bugetului. După finalizarea
hidrocentralei de la Vidraru, s-a revenit la
ideea acestui drum, astfel încât în decembrie
1969 au și demarat lucrările. Deși asfaltarea
drumului a durat 4 ani – acesta fiind
inaugurat la data de 20 septembrie 1974 -,
Transfăgărășanul cum îl știm astăzi a fost
terminat abia în 1980.

Bineînțeles că un astfel de drum (așa cum s-a


întâmplat și în cazul Barajului Vidraru, cum
veți vedea mai jos) a presupus numeroase
sacrificii umane; oficial, 40 de oameni au
murit în timpul acestei construcții, iar în
memoria lor există azi două monumente:
Poarta Geniștilor (cota 1200) și Poarta
Întâlnirii (cota 1600).

Transfăgărășanul reprezintă visul


Meșterului Manole, transformat
într-o realitate de vis de către
urmașii săi.

– I O N B R AT U

Priveliște asupra

Transfăgărășanului

de la Bâlea Lac

Având în vedere toate cele spuse mai sus,


dacă tot ajungeți să traversați acest drum
uimitor, care vă va încânta cu peisaje
deosebite la fiecare curbă, iar pe măsură ce
urcați se va desfășura în fața voastră tot mai
mult măreția naturii, haideți să vă spun și ce
mai puteți vizita între timp. Noi am alocat 3
nopți pentru această incursiune
„transfăgărășeană” și ne-am organizat astfel
încât să vizităm mai multe obiective în fiecare
zi, pornind de la Curtea de Argeș și coborând
spre Sibiu, urmând să ne întoarcem acasă
prin Brașov.

Prin urmare, obiectivele prezentate mai


jos nu sunt doar cele pe care le puteți găsi
de-a lungul Transfăgărășanului, deși mare
parte se întind pe acesta. Unele s-au
încadrat firesc în traseul nostru de revenire
acasă, de la punctul de pornire (deci în afara
acestui drum iubit de turiști)!

Ziua 1 – Manastirea Curtea de


Arges | Lacul si Barajul Vidraru
| Raul Capra
Plecând din Ploiești, curând am trecut și
prin Târgoviște. Prima oprire urma să fie
Curtea de Argeș, însă am mai făcut un scurt
popas la ieșire din Târgoviște, unde am dat
„din greșeală” de acest lac, acoperit cu
rățuște. Din păcate, i-am tot căutat
denumirea și încă nu știu exact cum se
cheamă și unde-l puteți găsi, dar cu siguranță
dați de el pe DN72, la câteva minute de mers
cu mașina din Târgoviște. Deși gunoaiele
adunate pe margine nu știu cât de atractiv l-
ar mai putea face…

La Curtea de Argeș am fost uimită din


start de strada pe care intrasem în oraș, care
ducea și către mănăstire. Mi s-a părut o
stradă neașteptat de frumoasă, mai ales că
sunt multe orașe în România care lasă de
dorit din punctul de vedere al aspectului. Noi
ne-am dus țintă către Mănăstirea Curtea de
Argeș, ne-am bucurat de clădirile și localurile
plăcute estetic, de-o parte și de alta a șoselei,
dar am înțeles că acea zonă ar fi doar
excepția.

Așadar, după ce treci de bulevardul cu tei


bătrâni de sute de ani, care te introduc într-o
atmosferă aparte, vei da și de Noua
Necropolă Regală, acolo unde sunt
înmormântați Carol I și Regina Elizabeta,
Regele Ferdinand și Regina Maria, iar cel mai
recent, Regele Mihai I al României.

Noua Necropolă Regală

ROMCOM
Finantam afacerea TA
Aplica acum pentru un credit. Simplu.
Rapid. Flexibil

Indicații de
Site
orientare
Apoi ajungi și la minunăția arhitecturală pe
care o reprezintă Biserica Mănăstirii Curtea
de Argeș. Aceasta a fost ctitorită între anii
1514-1517, în timpul lui Neagoe Basarab, iar
sfințirea a avut loc pe data de 15 august, de
Adormirea Maicii Domnului, de unde își trage
și hramul. În prezent este o mănăstire de
călugări și este inclusă pe lista monumentelor
istorice din România.

Capodoperă bizantină, acest loc sfânt


amintește de Legenda Meșterului Manole.
Cea mai cunoscută legendă populată este
Monastirea Argeșului, care susține că
Meșterul Manole și-a zidit soția, adică pe
Ana, în pereții acestei mănăstiri din cauza
faptului că tot ce construia pe timpul zilei se
dărâma noaptea. Doar un sacrificiu suprem a
putut să ofere stabilitate și durată acestei
creații.

Acest mit al creației este valabil în toate


țările balcanice, reprezentând la nivel
metaforic tocmai acea jertfă și renunțare la
bucuriile și frumusețile acestei lumi în
favoarea unei creații deosebite. Mie mi se par
un loc deosebit pe care l-aș vizita din nou,
dacă aș avea ocazia – dovadă și fotografiile
pe care le-am surprins.

Un articol complet despre Mănăstirea Curtea


de Argeș am scris aici, incluzând și o parte
din misterele și legendele care înconjoară
acest loc emblematic!

La Barajul Vidraru am ajuns după ce am


oprit într-o parcare la marginea drumului
național și am trecut pe jos prin tunelul la
intrarea căruia scria anii între care acesta a
fost construit (1960 – 1966), în vederea
producției de energie electrică, irigații și
prevenire a inundațiilor. Deși veți merge
puțin, v-aș recomanda și vouă să lăsați
mașina la loc sigur, fiindcă mulți turiști
încurcau traficul, oprind în mijlocul drumului.
Așa veți avea ocazia să descoperiți pe
îndelete măreția acestui obiectiv construit de
mâna omului.

Barajul Vidraru este impresionant – numai


când te uiți în jos și vezi distanțele colosale
rămâi uimit. Aparent, în prezent ar fi un loc
perfect și pentru recreere și sporturi, de
exemplu bungee jumping (deși la momentul
când am fost, nu am văzut să se practice așa
ceva). Încă de la începuturile construirii, s-a
pus în aplicare un concept modern, Vidraru
reprezentând atât lacul omonim, cât și
barajul din beton în dublu arc, galeria de
aducțiune, centrala subterană și galeria de
fugă. Fiind cel mai mare baraj în arc din
România, înalt de 166 de metri, a ajuns pe
locul 27 mondial între barajele de acest fel,
continuând să fie unul din cele mai sigure!

Totuși, situația istorică nu este chiar atât de


roz! Situat între versanții Pleașa și Vidraru, se
pare că pentru construirea acestui baraj au
fost sacrificate peste 80 de vieți! Pe un alt
site am citit că ar fi fost 400 (!) de morți,
neoficial, însă statisticile acelei epoci nu
consemnează nicio victimă umană! Conform
site-ului oficial al Munților Făgăraș, mii de
oameni au lucrat la galeriile subterane lungi
de 42 km și s-a turnat aproape un milion de
metri cubi de beton.

Cea mai mare avarie prin care a trecut totuși


barajul a fost în iulie 1974, când o porțiune
din masivul muntos a fost dislocată, pe lângă
alte părți ale barajului. Abia la acest moment
s-a vorbit, oficial, de pierderea a două vieți
omenești – deși, neoficial, și de această dată
ar fi fost mai multe. În urma acestei avarii,
lucrările de consolidare au făcut giganticul
proiect să reziste fără nicio fisură
cutremurului din ’77!

Nici Lacul Vidraru nu lasă de dorit, iar pentru


doritori, puteți avea parte de o plimbare cu
barca sau cu șalupa, pentru a descoperi mai
de aproape peisajele montane deosebite. Cu o
suprafață de aproape 900 de hectare, Lacul
Vidraru este un lac de acumulare, creat în
1965 de baraj, pe Râul Argeș, pentru
producția de energie electrică! Acesta adună
apele râurilor Capra, Buda și altor afluenți.
Vara vremea este plăcută, ceva mai
răcoroasă, iar în zonă aveți și câteva
oportunități de cazare la pensiuni, inclusiv
posibilitatea de a lua parte la grupuri
organizate pentru drumeții!

Cazare: Conacul Ursului


(Arefu)
Conacul Ursului este poziționat într-o zonă
superbă, chiar pe Transfăgărășan, la o
altitudine de aproape 1300 m. Ba chiar ai și
un ursuleț de lemn care te întâmpină de
îndată ce ajungi acolo! Balcoanele se deschid
direct către munții din față, acoperiți cu
pădurile de conifere. Este ceva mai frig aici,
mai ales pe timp de noapte, inclusiv vara, deci
este bine să fiți pregătiți cu un pulover sau o
geacă!

S-ar putea să vă placă și