PROIECT LA UTILAJ
„INSTALAŢIA DE FORAJ”
Iordache Mirela
GRUPA 1224
INTRODUCERE
2
- furtunul de foraj mijloceşte trecerea fluidului de foraj din încărcător
în ineriorul capului hidraulic
- instalaţia pentru depozitarea, prepararea şi curăţirea fluidului de foraj
(habe, jgheaburi, site vibratoare, hidrocicloane)
• echipamentul de transmitere este format din cuplaje, transmisii
hidraulice, transmisii intermediare, cutii de viteze, reductoare, are rolul de a
transmite mişcarea de la motoarele de acţionare la utilajele principale ale
instalaţiei
• garnitură de foraj pentru transmiterea mişcării de la masa rotativă la
sapă, permite circulaţia fluidului de foraj spre talpa sondei şi montarea
turbinei de foraj deasupra sapei.
3
Derrick - turla şi podul de manevra a prăjinilor
Blowout preventer - capul de erupţie
Spare pipe - site pt.lichid de foraj
Casing - perete tubaj
Drill strâng - garnitură de prăjini
Drill collar - prăjină
Bit - sapă cu role
Electric generator - generator electric
Mud and casings - cuplaje troliu
Engines - motor Diesel
Turntable - masa rotativă
4
1.CAPITOLELE PROIECTULUI
2.DATE INIŢIALE
2.1. Adâncimea sondei
Pentru elaborarea proiectului vom ale adâncimea sondei H=3000 m.
Alegerea diametrelor nominale ale sapelor de foraj, filete de legătură
corelate cu diametrele de burlane şi prăjini se face de la pag. 166 din
Carnetul Tehnic de Utilaj Petrolier.
3.Conţinutul memoriului
; unde:
- forta nominal;
- forta utila ;
6
- forţa dată de manevrarea echipamentului mobil(macara, carlig, cablu)
La pag. 254 din Carnetul Tehnic de Utilaj Petrolier alegem prăjini grele
de foraj cu diametre exterioare
de in, având greutatea pe unitatea de lungime:
Pentru prajini grele de foraj se alege de la pag. 244 din Carnetul Tehnic
de Utilaj Petrolier
= = 270
= 1713.80 N
G= 10
= 772234.21 N
7
=
8
Forţa la cârlig maximă se determina astfel:
9
SC- sistem de circulaţie
MA- mod de acţionare.
Modalitatea prin care fluxul energetic se transmite de la motoare la
procesul tehnologic se numeşte mod de acţionare.
În practică se stabilesc trei moduri principale diferite de acţionare:
- modul de acţionare în grup
- modul de acţionare mixt
- modul de acţionare individual
Pentru instalaţia noastră vom alege modul de acţionare .
75
=1356.183112 KW
=515×2=1030
10
Determinarea numărului necesar de motoare se face în fuctie de puterea
instalată. La alegerea numărului de motoare se va avea în vedere că numărul
acestora să fie minim.
Numărul necesar de motoare va fi partea întreagă a:
11
3.2 MECANISM CU ACŢIONARE INDIVIDUALĂ
unde: r = =
12
dar voi adopta
0.2
0.2×2.72=0.544m/s
0.544×2.72=1.479m/s
13
unde R=0.8
unde m =4 (m este numarul de role)
14
Grupa de transmitere „w”- se formează cu trensmisiile dintre doi
arbori succesivi.
Numărul total de viteze „N”- poate fi relizate cu transmisia mecanică la
elementul de execuţie.
Numărul total de arbori „t”- t=w+1
Simbolurile transmisiilor cinematice:
- motor
M sau
- cuplaj
- arbore
(I)
(II)
(I)
(II)
15
- transmisia prin angrenaj
(I) (II)
sau
(II)
(I)
C11 C12
I
M
i11
II
i31
i21 i22
III
C31 C32
16
Stabilirea identităţii logice a schemei cinematice:
0.204
Adoptam
17
3.2.2. Determinarea înfăşurării maxime a cablului de manevră.
- înfăşurare parţială
1- rola moartă
2-prima rolă de la macara
3-cablul
4-capătul fix
5-toba de manevră
18
m= f( se alege din tabela 1.1.
m=[4]
Geamblac
fix
Geamblac
mobil
3.2.4.
Alegerea
19
ansamblului macara- carlig- chiolbasi- alevator
Mecanismul macara- cârlig este alcătuit din macara- cârlig, înfăşurarea
cablului şi geambacul de foraj.
Ansamblul macara- cârlig reprezintă modul în care este ataşat cârligul
prin intermediul unui sistem de amortizare al şocurilor şi vibraţiilor.
Macaraua este partea mobila a mecanismului macara- geamblac,
formată dintr-un număr de roţi identice în general ca diametru, tip şi
construcţie dar cu una mai puţin. Macaraua execută o mişcare de ridicare şi
coborâre pe verticală în interiorul mastului sau turlei şi trebuie să prezinte
colţuri sau proeminente care să faciliteze agăţarea în timpul mişcării sale.
Cârligul este elementul sistemului de manevră care, competand
macaraua şi formând adeseori împreună cu acesta un singur bloc macar-
cârlig îndeplineşte următoarele funcţii:
- susţine în timpul operaţiilor de extragere- introducere, garnitură de
foraj prin intermediul chiolbaşilor şi al elevatorului de prăjini;
- susţine în timpul tubajului coloana de tubaj prin intermediul de foraj
care au prevăzut acest sistem;
- ridică diferite greutăţi şi asigură manipularea prăjinii de avansare;
- ridică în timpul montajului şi demontajului diferite utilaje şi piese
grele;
- participa la operaţia de ridicare şi coborâre a masturilor rabatabile, la
instalaţiile .
1- toba de manevră
2- capătul activ al cablului
20
3- rola alergătoare
4- geamblac
5- o râla de la geambac
6- una din ramurile înfăşurării cablului
7- macara
8- cârlig
- sistemul de amortizare
- capătul mort al cablului
10 – toba fixă (sau toba moartă)
Mecanismul macara- cârlig prezintă simetrie geometrică dar nu prezintă
simetrie dinamică şi cinematică.
Elevatorul se mai numeşte şi broasca cu pene.Se foloseşte pentru
introducerea coloanei de burlane.
Chiolbaşii sau braţele de elevator sunt scule care fac legătura între cârlig
şi elevator, ele existând şi funcţionând întotdeauna perechi. Pentru realizarea
legăturii, chiolbaşii au formă de za alungită pentru sarcini mici (tip uşor),
sau în formă de bara prevăzută la capete cu ochiuri
pentru sarcini medii şi pentru sarcini mari (tip greu).Pentru introducerea
uşoară, în special pe umerii elevatoarelor, capetele sunt curbate în plan
perpendicular.
Aceştia susţin elevatorul, fie de prăjini de foraj, fie elevatorul cu pene
pentru coloana de burlane, fixându-se la rândul lor prin ochiurile superioare
pe umerii cârligului. Ei se livrează, se păstrează şi se utilizează în pereche.
Există 3 tipuri în funcţie de sarcină de lucru:
- uşor , în formă de za, pentru sarcini până la 870 tf;
- mediu , în formă de bară cu 2 ochiuri la cele 2 capete, pentru
sarcina de 125 tf;
- greu . pentru sarcini >200 tf.
Când cablul de foraj prezintă semne de uzură este necesară înlocuirea lui.
Pentru o operaţie mai uşoară de înlocuire se procedează astfel: pe toba
moartă se afla înmagazinată o cantitate de cablu care nu a lucrat, deci este
neuzat. Se va debloca, deci toba moartă şi va trage de manevră o cantitate de
cablu corespunzătoare lungimii celui care funcţionează.
21
Elementul de bază al cablului îl formează firele individuale. Acestea,
răsucite într-un toron sau vita care reprezintă un mănunchi de sârme grupate
prin înfăşurare în jurul unei sârme centrale sau inimi. Înfăşurarea este un
proces asemănător întrucâtva cu împletirea, deoarece firele sunt aşezate în
toron şi nu torsionate. După aşezarea în toroane, acestea sunt la rândul lor
înfăşurate în jurul unei inimi pentru a forma cablul compus.
Inima cablului poate fi realizată din fire vegetale, din material plastic
sau dintr-o sârmă, respectiv un toron independent din oţel. Inima
independenta constituită dintr-un toron de cablu este cea mai folosită,
deoarece prezintă o mare rezistenţă la strivire şi deformare.
Cablul la care toroanele care se înfăşoară împreună sunt formate
anterior într-o formă elicoidala se numeşte cablu preformat.Acesta nu diferă
ca aspect de cablul nepreformat dar are avantajul că în stare neîncărcata nu
este tensionat fiind astfel mai uşor de manevrat. Preformarea are ca efect
atenuarea vibraţiilor cablului în funcţionare, posibilitatea înfăşurării mai
strânse a cabluluisi se evidenţiază prin faptul că după tăiere, firele şi
toroanele nu se desfac.
Toroanele şi cablurile sunt caracterizate şi prin pasul înfăşurării,
distanta măsurată paralel cu axa între 2 puncte consecutive în care o spiră
întâlneşte aceeaşi generatoare a cilindrului pe care-l reprezintă cablul sau
toronul. Pasul se exprimă în mod curent ca un multiplu al diametrului.
Există 3 tipuri de cabluri de construcţie combinată:
- Seale
- Filler
- Warrington
Alegerea cablului se face după determinarea diametrului cablului cu
formulă:
22
În fuctie de acesta să ales tipul cablului ca fiind SEALE 4 19.
Profilul canalului de cablu trebuie să corespundă următoarelor cerinţe :
- să permită înfăşurarea cablului pe roata, de la intrare până la ieşire,
cu minimum de frecări, chiar dacă el nu se afla în planul median al roţii (din
cauza unghiului de deviere respectiv în cazul balansării macaralei);
- să reducă la minimum turtirea cablului pe fundul canalului datorită
unui profil apropiat de conturul cablului;
- să fie neted, concentric şi cu planul median normal faţă de axă de
rotaţie a roţii.
23
- coecifient care ţine seama de rigiditatea cablului.
- la ridicare k= , k- constanta rolei
- la coborâre k=0.15
24
Df
Dt
B Lt B
- diametrul tobei de manevra, se recomanda sa aiba o valoare cuprinsa
intre 28-30 ori diamerul cablului.
a=α×
∝=(0.8⋯0.9)
- lungimea tobei de manevra
25
Frana de seviciu realizeaza controlul de coborare al garniturii de foraj in
sonda dar ceea ce este cel mai important realizeaza blocarea (oprirea)
deplasarii carligului si al garniturii de foraj.
Vitezele de coborare al garniturii de foraj in sonde netubate:
1- maneta de frână
2- benzi de frână
3- sistem de
egalizare a tensiunilor în cele două benzi de frână
26
4- sistem de suspensie
5- sistem de împingere.
Calculul funcţional al franei cu bandă:
t-tractiunea minima
În fabricaţia curentă se utilizează două cupluri de material de fricţiune:
otel- ferodou (µ 0.27⋯0.5)
otel- retinax (µ 035⋯0.65)
otel-ferodou
otel retimax
η=0.25
= N/
=32×π480=48254.86
δ= =
= =1.311m
27
Construcţia franei hidraulice. Principiul de funcţionare.
Frana hidraulică reprezintă de fapt din punct de vedere constructive o
pompă centrifugă care are rolul de a lucra în regim de frână.
Aşa cum rezultă şi din caracteristica funcţională are rolul de a controla
viteza de coborâre în timpul procesului de introducere în sonda a garniturii
de foraj. Ea poate bloca sarcina de la cârlig dar poate încetini coborârea
acesteia. Viteza de coborâre depinde de specificul operaţiei de coborâre. Cu
alte cuvinte, dacă coborârea se face în sonde netubate viteza de coborâre este
mai mică, iar frana trebuie să realizeze moment mai mari de frânare. În cazul
în care operaţia de coborâre se desfăşoară în sonde tubate viteza de coborâre
este mai mare. Se impune deci posibilitatea de a realiza reglarea franei.
28
7
2
4 4
3 3
6 5
1-stator
2-rotor
3-infasurare statorica
4-canale de răcire
5-magneti permanenţi
6-lamele magnetice
7-pulberi magnetice.
29
Σ(
=-1349975-171675+1030050-1046684.8-
=1538284.8-
Σ(
=-7928035-2800755+
=-10728790+
=0=
=-4176624
=-7223593.5+2800755-12259506-6592320+163544.5
=-23111120
30
=-8136667.5-3080340+13153857-
8210970+245316.75-1067717
=-6736520.75
Pentru diametre:
=328.6
31
32
2454.4 981 2943 981 2454.5
1 2 3 4 5 6 7 8
F=467.27
A B
33