UNIVERSITATEA PETROL –GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

Profil: INGINERIE ECONOMICĂ
Specializare: INGINERIE ECONOMICĂ IN DOMENIUL MECANIC

PROIECT LA UTILAJ
„INSTALAŢIA DE FORAJ”

Iordache Mirela
GRUPA 1224
 INTRODUCERE

Instalaţiilor de foraj, produse în prezent, acoperă toate adâncimile de

foraj necesare pe plan mondial, asigurând performante economice ridicate.
Cercetările desfăşurate de specialişti, inginerii români având o contribuţie
apreciabilă în acest domeniu conducând la realizarea unor instalaţii de foraj
care corespund cerinţelor forajului atât din punct de vedere al adâncimii cât
şi al genului de antrenare, al transportului, al condiţiilor climatice.
Puterea motoarelor Diesel transmisă prin convertizoare hidraulice de
cupru, troliul de foraj prevăzut cu dispozitiv de avans automat al sapei ,
frâna auxiliară hidraulică sau electromagnetică prevăzută cu un cuplaj de
mers liber, limitatorul de cursă automat al macaralei cârlig sunt numai o
parte din caracteristicile moderne constructive şi funcţionale specifice
instalaţiilor de foraj romaneşti.
O instalaţie de foraj este compusă din următoarele elemente :
- turla sau mastul care susţine echipamentul de manevră şi garnitură de
foraj (compusă din prăjina conducătoare, prăjini de foraj şi prăjini grele)
- echipamentul de manevra format din :
• troliul de foraj care are rolul de transmite mişcarea de la motoare la
mecanismul de ridicare şi masa rotativă de a uşura operaţia de înşurubare şi
deşurubare a garniturii de foraj;
• mecanismul de ridicare este compus din:
- geamblac (partea fixă)
- macara
- cârlig (partea mobilă)
- cablul care permite manevrarea sarcinii utile
• echipamentul de rotire format din :
- masa rotativă care transmite mişcarea de rotaţie sapei
- capul hidraulic care realizează legătura între cârligul fix şi garnitură
de foraj mobilă şi permite circulaţia fluidului de foraj din interior spre sapa;
• echipamentul de circulaţie este format din:
- pompele de noroi care refulează fluidul de foraj, cu presiune, prin
interiorul garniturii
- manifoldul de aspiraţie prin care trece fluidul de foraj aspirat din
habă în pompa.
- manifoldul de refulare prin intermediul căruia fluidul de foraj refulat
de pompe ajunge în încărcătorul care face legătura între conducta de refulare
şi furtunul de foraj

2
 - furtunul de foraj mijloceşte trecerea fluidului de foraj din încărcător
în ineriorul capului hidraulic
- instalaţia pentru depozitarea, prepararea şi curăţirea fluidului de foraj
(habe, jgheaburi, site vibratoare, hidrocicloane)
• echipamentul de transmitere este format din cuplaje, transmisii
hidraulice, transmisii intermediare, cutii de viteze, reductoare, are rolul de a
transmite mişcarea de la motoarele de acţionare la utilajele principale ale
instalaţiei
• garnitură de foraj pentru transmiterea mişcării de la masa rotativă la
sapă, permite circulaţia fluidului de foraj spre talpa sondei şi montarea
turbinei de foraj deasupra sapei.

3
Derrick - turla şi podul de manevra a prăjinilor
Blowout preventer - capul de erupţie
Spare pipe - site pt.lichid de foraj
Casing - perete tubaj
Drill strâng - garnitură de prăjini
Drill collar - prăjină
Bit - sapă cu role
Electric generator - generator electric
Mud and casings - cuplaje troliu
Engines - motor Diesel
Turntable - masa rotativă

4
 1.CAPITOLELE PROIECTULUI

1.1. Alegerea tipului instalaţiei de foraj şi a principalelor utilaje

componente ale sistemului de manevră

Instalaţiile de foraj şi extracţie formează un ansamblu de utilaje cu

scopul de a satisface manevrarea garniturilor de prăjini, burlane sau ţevi de
extracţie, rotirea lor sau circulaţia fluidului.
Sondă de foraj este o construcţie materializată prin foraj în scoarţa
terestră care poate fi verticală, sau dirijată, fiind tubata sau
cimentata(consolidata).
Simbolizarea instalaţiei de foraj:
Seria nouă: IF 320 3DH, unde:
320 - forţă maximă la cârlig în tone forţa
3DH – sintemul de acţionare
În România simbolizarea este făcută sub formă: F320 3DH.
O instalaţie de foraj cuprinde 3 sisteme de lucru principale şi mai
multe sisteme de lucru auxiliare.
Sistemele de lucru principale sunt:
• sistemul de manevră (SM);
• sistemul de rotire (SR);
• sistemul de circulaţie (SC).
Sistemul de manevră (SM) realizează apăsarea pe sapă şi operaţia de
manevra a materialului tubular în sonda.
Sistemul de rotire (SR) realizează transmiterea mişcării de rotaţie de la
suprafaţă până la sapă.
Sistemul de circulaţie (SC) realizează debitul de circulaţie necesar
evacuării detritusului din sonda.
Sistemul de manevră reprezintă unul dintre sistemele principale de
lucru ale IF fiind alcătuit din:
5
 • grupul de forţă
• transmisia mecanică
• maşina de lucru (troliul de foraj)
• mecanismul macara-geamblac-carlig

Mecanismul macara-geamblac-carlig este alcătuit din:

• geamblac
• înfăşurarea cablului
• ansamblul macara-carlig.

2.DATE INIŢIALE
2.1. Adâncimea sondei
Pentru elaborarea proiectului vom ale adâncimea sondei H=3000 m.
Alegerea diametrelor nominale ale sapelor de foraj, filete de legătură
corelate cu diametrele de burlane şi prăjini se face de la pag. 166 din
Carnetul Tehnic de Utilaj Petrolier.

3.Conţinutul memoriului

3.1. Alegerea tipului instalaţiei de foraj

3.1.1. Determinarea forţelor nominale la cârlig

Definim forţa la cârlig normal ca fiind forţă care apare cu probabilitatea
cea mai mare în timpul operaţiei de manevrare a garniturii de foraj. Ea este
dată de cea mai grea garnitură de foraj care de mult ori este cea mai lungă
garnitură de foraj.

; unde:
- forta nominal;
- forta utila ;

6
 - forţa dată de manevrarea echipamentului mobil(macara, carlig, cablu)

= 50 kg= 50 9.81= 490.5 N

La pag. 254 din Carnetul Tehnic de Utilaj Petrolier alegem prăjini grele
de foraj cu diametre exterioare
de in, având greutatea pe unitatea de lungime:

In acesta faza s-a ales

Pentru prajini grele de foraj se alege de la pag. 244 din Carnetul Tehnic
de Utilaj Petrolier

= = 270

= 1713.80 N

=3000- 169,227- 9- 0.5= 2821,273 m

G= 10
= 772234.21 N

7
 =

Pentru determinarea forţei la cârlig la tubare se pot neglija acceleraţiile,

deoarece tubarea se face la nivel constant, cu viteze mici.

Din diagrama de tubare VII pentru coloana de s-a obţinut:

Grosime perete Lungime

1 8.05 800 800 0

2 8.05 600 1400 800

3 8.05 350 1750 1400

4 9.19 890 2640 1750

5 10.36 360 3000 2640

8
 Forţa la cârlig maximă se determina astfel:

3.1.2. Alegerea tipului instalaţiei de foraj

Instalaţia de foraj este un complex de utilaje care formează
echipamente, sisteme şi chiar instalaţii ce pot funcţiona separat sau unele
simultan pentru construcţia sondei de foraj cu o anumită destinaţie pentru
efectuarea unor operaţii legate de operaţia de foraj şi asigurarea securităţii
tehnice.
Capacitatea unei instalaţii de foraj poate fi sarcina maximă utilă la
cârlig sau adâncimea maximă.
O insalatie de foraj este compusă din două echipamente mari:
• echipamentul de suprafaţa – instalaţie de foraj propriu- zisă
• echipamentul de adâncime – garnitură de foraj.
Alegerea instalaţiei de foraj se face în funcţie de sarcină maximă la
cârlig din tabelul 1.1: Instalaţiile de foraj ramanesti: F320 DH.

3.1.3. Calculul puterii instalate; determinarea numărului de grupuri de

foraj. Schema principală a acţionarii sistemelor.
Notaţii:
GF- garnitură de foraj
SĂ- sistem de acţionare
SL- sistem de lucru
SM- sistem de manevră
SR- sistem de rotire

9
SC- sistem de circulaţie
MA- mod de acţionare.
Modalitatea prin care fluxul energetic se transmite de la motoare la
procesul tehnologic se numeşte mod de acţionare.
În practică se stabilesc trei moduri principale diferite de acţionare:
- modul de acţionare în grup
- modul de acţionare mixt
- modul de acţionare individual
Pentru instalaţia noastră vom alege modul de acţionare .

75

=1356.183112 KW

=515×2=1030

10
 Determinarea numărului necesar de motoare se face în fuctie de puterea
instalată. La alegerea numărului de motoare se va avea în vedere că numărul
acestora să fie minim.
Numărul necesar de motoare va fi partea întreagă a:

Lista de motoare disponibile:

MB 800 Bb (390 kW)

MB 890 Bb (640 kW)

ALCO 1180 (1180 kW)

ALCO 1840 (1840 kW)

Se alege motorul ALCO 1840 cu puterea la motor de 1840 kW.

11
3.2 MECANISM CU ACŢIONARE INDIVIDUALĂ

3.2.1. Detrminarea numărului de trepte de viteză la manevra şi

materializarea schemei cinematice a sistemului de manevră.
Numărul de trepte de viteza se calculează cu relaţia:

unde: r = =

12
 dar voi adopta

0.2
0.2×2.72=0.544m/s
0.544×2.72=1.479m/s

13
unde R=0.8
unde m =4 (m este numarul de role)

Schema cinematică a unei instalaţii de foraj( şi a orice alt tip de

instalaţie) reprezintă modalitatea grafică, prin care sunt reprezentate
transmisiile arborilor şi elementele care concura la realizarea funcţiei
cinematice.
Factorul de transmitere „m”- reprezintă numărul transmisiilor dintre
doi arbori care pot fi succesivi sau nesuccesivi, în acelaşi plan sau în plane
diferite.

14
 Grupa de transmitere „w”- se formează cu trensmisiile dintre doi
arbori succesivi.
Numărul total de viteze „N”- poate fi relizate cu transmisia mecanică la
elementul de execuţie.
Numărul total de arbori „t”- t=w+1
Simbolurile transmisiilor cinematice:

- motor
M sau

- cuplaj

- arbore

- transmisia prin curele

(I)

(II)

- transmisia prin lant

(I)

(II)

15
 - transmisia prin angrenaj

(I) (II)
sau
(II)
(I)

Raportul de transmisie „i” este raportul dintre viteză unghiulară la

arborele condus şi viteză unghiulară la arborele conducător:

z- numărul de dinţi ai roţii de lanţ.

Raportul parţial de transmitere- raportul de transmitere al unei

transmisii:

Relaţia structurala- arata legătura dintre grupele de transmitere

Schema cinematică a sistemului de manevră este următoarea:

C11 C12
I
M
i11
II

i31

i21 i22
III
C31 C32

16
 Stabilirea identităţii logice a schemei cinematice:

Linia de cuplare- totalitatea transmisiilor care sunt folosite pentru

realizarea unei viteze.
Identitate logica- reprezentarea logică a funcţionării cuplajelor.
Dezvoltarea logica- obţinerea liniilor de cuplare.
Stabilirea rapoartelor de transmitere parţiale şi totale:

0.204

Adoptam

17
3.2.2. Determinarea înfăşurării maxime a cablului de manevră.

Înfăşurarea cablului reprezintă modul în care se trece cablul peste rolele

mecanismului macara- geamblac.
Înfăşurarea pote fi:
- înfăşurare totală (cablul trece peste toate rolele geamblacului respectiv
ale macaralei)

- înfăşurare parţială

1- rola moartă
2-prima rolă de la macara
3-cablul
4-capătul fix
5-toba de manevră

Forţa din capătul activ al cablului se calculează cu relaţia:

(la ridicare)

18
m= f( se alege din tabela 1.1.
m=[4]

3.2.3. Alegerea geamblacului de foraj

Geamblacul , montat în vârful mastului sau turlei constituie partea fixă
a mecanismului macara - geamblac şi este format dintr-un număr de roţi
pentru cablu, care se rotesc liber pe rulmenţi, aceştia fiind montaţi la rândul
lor pe una sau mai multe axe sprijinite pe suporţi. Prima dintre roţile
geamblacului realizează trecerea capătului activ al cablului de la toba de
manevră peste faţă mastului sau turlei, iar ultima roata a geamblacului
asigura trecerea capătului mort al cablului la toba cap mort.
Amplasarea roţilor este în aşa fel făcută încât să fie evitat contactul
dintre cablu şi alte elemente ale mastului sau turlei, precum şi schimbările de
direcţie ale cablului care să producă sărirea cablului de pe roţi.
Construcţie
Tipul cel mai întâlnit de geamblac este tipul cu ax unic, cu rotile în linie
care este sprijinit pe doi suporţi situaţi la capete. Suporţii se pot sprijini fie
direct pe un element de coroană mastului sau turlei sau pe un cadru propriu
care se sprijină la rândul lui pe elementul de coroană.
Se întâlnesc şi construcţii de geamblacuri având una din roti înaintaşa
prin care se realizează trecerea cablului în interiorul mastului sau turlei.
Rotile gemblacului sunt destinate înfăşurării cablului de manevră,
respectiv cablului de lăcărit. Roţile pentru cablul de manevră de la geamblac
sunt identice cu rotile de la macara.

Geamblac
fix

Geamblac
mobil
3.2.4.
Alegerea

19
ansamblului macara- carlig- chiolbasi- alevator
Mecanismul macara- cârlig este alcătuit din macara- cârlig, înfăşurarea
cablului şi geambacul de foraj.
Ansamblul macara- cârlig reprezintă modul în care este ataşat cârligul
prin intermediul unui sistem de amortizare al şocurilor şi vibraţiilor.
Macaraua este partea mobila a mecanismului macara- geamblac,
formată dintr-un număr de roţi identice în general ca diametru, tip şi
construcţie dar cu una mai puţin. Macaraua execută o mişcare de ridicare şi
coborâre pe verticală în interiorul mastului sau turlei şi trebuie să prezinte
colţuri sau proeminente care să faciliteze agăţarea în timpul mişcării sale.
Cârligul este elementul sistemului de manevră care, competand
macaraua şi formând adeseori împreună cu acesta un singur bloc macar-
cârlig îndeplineşte următoarele funcţii:
- susţine în timpul operaţiilor de extragere- introducere, garnitură de
foraj prin intermediul chiolbaşilor şi al elevatorului de prăjini;
- susţine în timpul tubajului coloana de tubaj prin intermediul de foraj
care au prevăzut acest sistem;
- ridică diferite greutăţi şi asigură manipularea prăjinii de avansare;
- ridică în timpul montajului şi demontajului diferite utilaje şi piese
grele;
- participa la operaţia de ridicare şi coborâre a masturilor rabatabile, la
instalaţiile .

1- toba de manevră
2- capătul activ al cablului

20
 3- rola alergătoare
4- geamblac
5- o râla de la geambac
6- una din ramurile înfăşurării cablului
7- macara
8- cârlig
- sistemul de amortizare
- capătul mort al cablului
10 – toba fixă (sau toba moartă)
Mecanismul macara- cârlig prezintă simetrie geometrică dar nu prezintă
simetrie dinamică şi cinematică.
Elevatorul se mai numeşte şi broasca cu pene.Se foloseşte pentru
introducerea coloanei de burlane.
Chiolbaşii sau braţele de elevator sunt scule care fac legătura între cârlig
şi elevator, ele existând şi funcţionând întotdeauna perechi. Pentru realizarea
legăturii, chiolbaşii au formă de za alungită pentru sarcini mici (tip uşor),
sau în formă de bara prevăzută la capete cu ochiuri
pentru sarcini medii şi pentru sarcini mari (tip greu).Pentru introducerea
uşoară, în special pe umerii elevatoarelor, capetele sunt curbate în plan
perpendicular.
Aceştia susţin elevatorul, fie de prăjini de foraj, fie elevatorul cu pene
pentru coloana de burlane, fixându-se la rândul lor prin ochiurile superioare
pe umerii cârligului. Ei se livrează, se păstrează şi se utilizează în pereche.
Există 3 tipuri în funcţie de sarcină de lucru:
- uşor , în formă de za, pentru sarcini până la 870 tf;
- mediu , în formă de bară cu 2 ochiuri la cele 2 capete, pentru
sarcina de 125 tf;
- greu . pentru sarcini >200 tf.
Când cablul de foraj prezintă semne de uzură este necesară înlocuirea lui.
Pentru o operaţie mai uşoară de înlocuire se procedează astfel: pe toba
moartă se afla înmagazinată o cantitate de cablu care nu a lucrat, deci este
neuzat. Se va debloca, deci toba moartă şi va trage de manevră o cantitate de
cablu corespunzătoare lungimii celui care funcţionează.

3.2.5. Alegerea cablului de foraj

Cablul este un ansamblu format din fire din oţel de rezistenţă ridicată şi
de dimensiuni cu tolerante restrânse, înfăşurate cu precizie într-o anumită
construcţie în aşa fel încât să funcţioneze într-o concordanţă perfectă.

21
 Elementul de bază al cablului îl formează firele individuale. Acestea,
răsucite într-un toron sau vita care reprezintă un mănunchi de sârme grupate
prin înfăşurare în jurul unei sârme centrale sau inimi. Înfăşurarea este un
proces asemănător întrucâtva cu împletirea, deoarece firele sunt aşezate în
toron şi nu torsionate. După aşezarea în toroane, acestea sunt la rândul lor
înfăşurate în jurul unei inimi pentru a forma cablul compus.
Inima cablului poate fi realizată din fire vegetale, din material plastic
sau dintr-o sârmă, respectiv un toron independent din oţel. Inima
independenta constituită dintr-un toron de cablu este cea mai folosită,
deoarece prezintă o mare rezistenţă la strivire şi deformare.
Cablul la care toroanele care se înfăşoară împreună sunt formate
anterior într-o formă elicoidala se numeşte cablu preformat.Acesta nu diferă
ca aspect de cablul nepreformat dar are avantajul că în stare neîncărcata nu
este tensionat fiind astfel mai uşor de manevrat. Preformarea are ca efect
atenuarea vibraţiilor cablului în funcţionare, posibilitatea înfăşurării mai
strânse a cabluluisi se evidenţiază prin faptul că după tăiere, firele şi
toroanele nu se desfac.
Toroanele şi cablurile sunt caracterizate şi prin pasul înfăşurării,
distanta măsurată paralel cu axa între 2 puncte consecutive în care o spiră
întâlneşte aceeaşi generatoare a cilindrului pe care-l reprezintă cablul sau
toronul. Pasul se exprimă în mod curent ca un multiplu al diametrului.
Există 3 tipuri de cabluri de construcţie combinată:
- Seale
- Filler
- Warrington
Alegerea cablului se face după determinarea diametrului cablului cu
formulă:

22
 În fuctie de acesta să ales tipul cablului ca fiind SEALE 4 19.
Profilul canalului de cablu trebuie să corespundă următoarelor cerinţe :
- să permită înfăşurarea cablului pe roata, de la intrare până la ieşire,
cu minimum de frecări, chiar dacă el nu se afla în planul median al roţii (din
cauza unghiului de deviere respectiv în cazul balansării macaralei);
- să reducă la minimum turtirea cablului pe fundul canalului datorită
unui profil apropiat de conturul cablului;
- să fie neted, concentric şi cu planul median normal faţă de axă de
rotaţie a roţii.

4. Proiectarea troliului de foraj

4.1. Determinarea forţelor din capătul active al cablului în fazele

operaţiei de manevră(la ridicare, static, coborâre)
Se consideră forţa din capătul active al cablului la extremitatea opusă a
tablei în raport cu treaptă de lanţ aferanta treptei de încercare.

23
 - coecifient care ţine seama de rigiditatea cablului.
- la ridicare k= , k- constanta rolei
- la coborâre k=0.15

4.2. Stabilirea dimensiunilor principale ale tobei de manevră

Troliul de foraj reprezintă principalul utilaj al sistemului de manevră.
Caracteristica principal a trolului d foraj o reprezintă efortul maxim în
capătul activ al capului.
Pentru troliul de foraj mai sunt importante şi alte caracteristici:
- numărul de tobe;
- numărul de arbori;
- numărul şi tipul transmisiilor;
- caracteristicile tobei de manevră.
Funcţiile troliului de foraj:
- introducerea şi extragerea garniturii de foraj;
- adăugarea paşilor;
- introducerea coloanei de tubare;
- introducerea diferitelor scule pentru instrumentaţie în sonda;
- înşurubări şi deşurubări de filete;
- realizarea apăsării pe sapă;
- punerea în producţie;
- manevrarea diferitelor greutati la podul de lucru al sondei;
- la instalaţiile cu turla rabatabilă, rabaterea se face cu troliul de foraj

24
 Df
Dt

B Lt B
- diametrul tobei de manevra, se recomanda sa aiba o valoare cuprinsa
intre 28-30 ori diamerul cablului.

a=α×
∝=(0.8⋯0.9)
- lungimea tobei de manevra

- lungimea totala a cablului care se infasoara pe toba

4.3. Calculul franei cu benzi si alegerea franei hidraulice.

Franele instalatiilor de foraj se impart in doua mari categorii:
- frane de seviciu;
- frane auxiliare;

25
 Frana de seviciu realizeaza controlul de coborare al garniturii de foraj in
sonda dar ceea ce este cel mai important realizeaza blocarea (oprirea)
deplasarii carligului si al garniturii de foraj.
Vitezele de coborare al garniturii de foraj in sonde netubate:

Vitezele de coboare ale carligului in sonde tubate:

Din categoria frânelor de serviciu fac parte:

- frana cu bandă;
- frana cu saboţi;
- frana cu discuri;
Frana auxiliară realizează controlarea vitezei de coborâre, fără a putea
realiza blocarea sarcinii, având rolul de a descărca o parte din valoarea
momentului de frânare pe care trebuie să-l realizeze frâna de seviciu.
În această categorie din punct de vedere constructiv instalaţiile de foraj
sunt echipate cu 2 tipuri de frâne:
- frana hidraulică ( ele nu dezvolta moment de frânare la operaţia de
ridicare, fiind cuplate prin intermediul unui cuplaj de sens unic);
- frâne electromagnetice.
Construcţia franei cu bandă:

1- maneta de frână
2- benzi de frână
3- sistem de
egalizare a tensiunilor în cele două benzi de frână

26
4- sistem de suspensie
5- sistem de împingere.
Calculul funcţional al franei cu bandă:

a. Determinarea momentului de frânare realizat de frână cu bandă

- unghiul de contact dintre banda de frana si tamburul franei
= 260 … 320 grade

t-tractiunea minima
În fabricaţia curentă se utilizează două cupluri de material de fricţiune:
otel- ferodou (µ 0.27⋯0.5)
otel- retinax (µ 035⋯0.65)
otel-ferodou
otel retimax

b.Determinarea lăţimii benzii de frână.

η=0.25

= N/

=32×π480=48254.86
δ= =

δ-grosimea benzii de frana

= =1.311m

27
Construcţia franei hidraulice. Principiul de funcţionare.
Frana hidraulică reprezintă de fapt din punct de vedere constructive o
pompă centrifugă care are rolul de a lucra în regim de frână.
Aşa cum rezultă şi din caracteristica funcţională are rolul de a controla
viteza de coborâre în timpul procesului de introducere în sonda a garniturii
de foraj. Ea poate bloca sarcina de la cârlig dar poate încetini coborârea
acesteia. Viteza de coborâre depinde de specificul operaţiei de coborâre. Cu
alte cuvinte, dacă coborârea se face în sonde netubate viteza de coborâre este
mai mică, iar frana trebuie să realizeze moment mai mari de frânare. În cazul
în care operaţia de coborâre se desfăşoară în sonde tubate viteza de coborâre
este mai mare. Se impune deci posibilitatea de a realiza reglarea franei.

Momentul de frânare depinde de gradul de umplere. Dacă frana este plină

cu lichid (apă) ea realizează momentul de frânare maxim. Pentru a putea
regla valoarea momentului de frânare este necesar ca să putem regla gradul
de umplere cu lichid al franei. Acest lucru îl putem realize cu ajutorul
rezervorului de reglaj şi al manifoldului. În acest fel prin modificarea
gradului de umplere realizăm controlul momentului total de franare realizat
cu instalaţia de foraj.
Se alege frana hidraulică de forma: FH 40

Costructia franei electromagnetice.

28
 7
2

4 4

3 3

6 5

1-stator
2-rotor
3-infasurare statorica
4-canale de răcire
5-magneti permanenţi
6-lamele magnetice
7-pulberi magnetice.

4.4. Calculul de dimensionare-verificare al arborelui tobei de manevra.

29
Σ(

=-1349975-171675+1030050-1046684.8-

=1538284.8-

Σ(

=-7928035-2800755+

=-10728790+

=0=

=-4176624

=-7223593.5+2800755-12259506-6592320+163544.5
=-23111120

30
 =-8136667.5-3080340+13153857-
8210970+245316.75-1067717
=-6736520.75

Pentru diametre:

=328.6

31
32
 2454.4 981 2943 981 2454.5

1 2 3 4 5 6 7 8
F=467.27
A B

375 175 350 1890 350 175 375

33