LE PLAISIR DE VIVRE Anne Ancelin Schiitzenberger Copyright © 2009, Editions Payor & Rivages BUCURIA DE A TRAI ‘Anne Ancelin Schiitzenberger 18BN 978-606-8560-78-6 © 2019 ~ Philobia Publishi incenet: worw-philobia.com e-mail: contaceephilobia.com Editor: Bianca Biagis Traducre: Cristina Livia Vasilescu edactor: Ralca Furtun’ DIP & Coperea: Calin Furtund Corecuri: Dorina Oprea Imagine copertt: Andre Furtado Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei ‘SCHUTZENBERGER, ANNE ANCELIN ‘Bucuria de a rit Anne Aneclin Schatzenbesgr trad din Ib, fancexi le Cristina Livia Vailescu,- Bucuresti: Philobia, 2019 ISBN 978.606-8560-78-6 1. Vasilescu, Cristina Livia (wad) 1399 Anne Ancelin Schiitzenberger BUCURIA DE A TRAI Traducere de Cristina Livia Vasilescu philobiaCUVANT iNAINTE imi vine in minte un psalm, sau mai degraba un cant re- ligios, al c&rui refren suna cam aga: Numiara-ti binecuvantarile, Rand pe rand, numaré-le, Si vei vedea ce multe Dumnezeu ti-a dat.” Exist multe momente plicute sau de fericire pura ce se astern dinaintea ochilor memoriei mele. intr-o dimineati, pe ile-de-Ré, mi trezesc devreme si plec singura pe plaja pentru a vedea risiritul soarelui. Totul in jur e trandafiriu, vibrant, frematator, aerul este ugor, , vin“, perceptibil, trandafirii sclipesc, tugele de verde se inverzesc, cele de albastru se albastresc, marea respira, eu respir, lumea respird... Am cincisprezece ani si m8 contopesc cu universul. Apoi, o sateanca ,,ratacita” un albastru spalicit si un crevete ori o scoicé - si pornim im- preuné la plimbare. Reamintirea momentelor frumoase ale copilariei, a bucu- riilor traite cu parinfii, cu bunicii, apoi cu propriii copii, cu partenerul de viata gicu prietenii si resimtirea placerii pe care ne-o procura aceste amintiri au un efect euforizant. pe plajé imi ofera privirea ei deBUCURIA DE A TRAI Unul dintre lucrurile pe care le-am invatat odata cu var- sta sau care, mai degrabi, mi s-au parut de necontestat, este faptul c& ne putem bucura de viata in orice moment, oricare ar fi starea noastra de sndtate, buna sau rea, chiar si atunci cand avem o suferinta, si cd aceasta placere de a trai ne im- bunatafeste situatia, oricum ar fi ea. Acum, la cei nouizeci de ani ai mei, cind am depisit spe- ranfa de viata a multor femei, ag putea spune c8, daca n-ag avea problemele inerente varstei, n-ag mai face parte din aceas- ta lume. Maurice Goudeket, soful romancierei Colette, a scris La Douceur de vieilir (,Blandejea batranefii”) si Victor Hugo, Arta de a fi bunic. Nu intentionez sa explic aici arta de a fi bunic’, degi schimbul de mesaje si conversatiile telefonice sau video purtate cu cel mai mic dintre nepotii mei ne fac amandurora multi plicere. S.a tot spus gi scris ci oamenii sunt egoisti, dar eu n-am trait astfel de experiente. Am intalnit o multime de persoane care se dedicau atat de mult celorlalti incat uitau de sine si deveneau victime ale propriului devotament, pentru c& nu mai reugeau si-si recapete fortele. Din dictonul ,Tubeste-ti aproapele ca pe tine insufi” se subintelege iubirea si grija fata de propria persoana. in comentariile sale referitoare la bunul samaritean, Frangoise Dolto arata ci acesta fi ajut& pe ceilalti, facand ins doar strictul necesar in aceast privinfa si neabatan- du-se de la propriul drum: el ii di o mana de ajutor aproa- pelui sau, dar nu se sacrifica si nu se transforma in salva- tor, ceea ce ar deschide poarta catre triunghiul dramei al lui Karpman, in care salvatorul devine adeseori victima gi, din victim, persecutor. 10 ‘Cuvant inainte Este esential s& invafim si ne recipatim fortele si si ne bucuraim de viat’, dar si dificil, de cele mai multe ori. Edu- catia noastra iudeo-crestina nu ne prea invata astfel de lu- cruri, Un poet a scris: , Nimic nu este atat de profund ca pie- lea.” Mozart a compus ,,Micile nimicuri“. $i micile nimicuri ale viefii alc&tuiesc existenta, Patru pliceri pe 2i, in fiecare zi, redau gustul vietii. imi amintesc de cartea lui Philippe Delerm, La premiére gorgée de biére (,Prima inghititura de bere”), in care este de- scrisd plicerea provocata de prima gura de lichid rece, intr-o zi cilduroasi, Nu-mi place berea in mod deosebit, desi, prin c&s&torie, port numele unei beri alsaciene prezente pe piata timp de peste doua secole gi care abia de curand a incetat si mai fie fabricata. Imi aduc aminte ca, in anii tinerefii mele, in metroul parizian existau distribuitoare de bomboane Zan Zan si dropsuri aromate, pe care erau inscriptionate aceste cuvinte: ,Lacomia este un pacat grav, dar, cand il savarsim cu bomboanele Tissot, Bunul Dumnezeu ni-liart’ intotdeau- na gi ne deschide larg portile Paradisului”. Sa mentiondm, in treacat, c& plicerile gurmande erat con- siderate deja un mare pacat si ci placerea conjugalé, chiar sin cadrul cisatoriei, era numit’ datorie conjugala. Madare, draga mea nas din Bourgogne, imi povestea, in timp ce mergeam la piata din Tournus ca s8 cumparam un cocog sau o gina de Bresse — pe care stia sa le gateasca excelent -, ci menopauza a fost pentru ea o binecuvantare. in sfarsit, odata cu instala- rea acesteia, Madare si soful ei, marele Carolus, care veghea asupra superbei manéstiri din Tournus in calitate de prese- dinte al grupului Les Amis de Tournus, s-au putut bucura din plin de relatia lor intima, dup ce, de la nasterea fiului lor, "BUCURIA DE ATRAI stransesera cureaua” in aceasta privint’, pentru ca mica lor avere si-i revina doar lui. Printre pufinele scrieri referitoare la binefacerile gi la im- portanta rasului, se numara celebra carte Anatomy ofan illness as perceived by the patient? a lui Norman Cousins, un jurnalist de stiinfa care sustinea c’ filmele cu Laurel si Hardy, pe care sille proiecta in camera lui de hotel, I-au ajutat sa se vindece de 0 boala considerata fatal’. A sti si ne bucurdm de viatd, a invata si ne facem plicere cu regularitate sin fiecare zi, reprezinta o arta si o stiinta. Ele sunt greu de dobandit, dar, repet, e vital si procedim astfel. Stateam mai devreme in bucstiria mea calduroasa i ade- seori insorité, asezata intr-un fotoliu comod, privind pe fe- reastra fulgii frumosi de zipada si savurand, una cate una, boabele unui strugure negru, dulci de mi se topeau in guri. Nu trebuia decat si intind mana pentru a lua un mic mug de ceai cald sau si mé ridic, dacd voiam si-| ricesc tumandu-| de sus, aga cum e obiceiul in Tunisia. Ah, gustul cafelei din Sidi Bou, din regiunea anticei Car- tagine, gratia celor care o serveau, albul strilucitor si albas- trul zidurilor $i al cerului! E suficient si-mi amintesc de toate acestea pentru a ma simti cuprinsa de bucurie. Evelyne, una dintre colegele gi prietenele mele, cultiva de ‘minune arta culinara si artele vietii. Eiji sunt recunoscatoare maiales pentru excelentele retete de compot indulcit doar cu stafide gi caise uscate, la fel si pentru adresele celor mai buni maseuri, coafori, kinetoterapeuti... * Carte aparutsiin limba romana, cutitul Anatomia une ball aga eum a fost per- ‘copula de pacient, Editura Herald, 2011. (ns) 2 Cuvant inainte Si, copil fiind, am invatat cd e bine si am in frigider mici blinii’, oud de somon numite ,caviar rogu” si santana, pen- tru c& aceste alimente ridicd moralul, al meu gi al vizitatorilor inopinati, si le redau pofta persoanelor bolnave. Sidonie, mama lui Colette, spunea: ,,Ah, ce pofta imi e! Ah, ce pofti imi el” Cat de bun e gustul lucrurilor bune, gustul lucrurilor bune ale viefii, chiar si al lucrurilor marunte! Patru placeri pe 2i, in fiecare zi, gio stare de sinatate optima... Putem lua drept mo- del zicala engleza: , An apple a day keeps the doctor away“*. ‘Am acasi o lingura zimfata cu care rizuiesc merele cand lemananc, pentru a le simti mai bine cum se topesc in gura Brutarul din or’gelul meu de lz munte coace doua sor- timente minunate de paine, ,painea savuroasa” si ,,painea sportivului” (cu cateva stafide gi alte dulciuri), din care copii si adulfi igi pot alcatui un mic dejun gi o gustare minunate. Ah! Ce placere si ce chef de viaf’ imi dau micile nimicuri, in ciuda varstei inaintate pe care o am... Ce bine e sa razi—un hohot sindtos de ras zguduie corpul sireinnoieste energiile aproape in aceeasi masura ca placerea fizica, spun medicii Sa ne amintim ci, in Japonia, se practicd gimnastica Tai Chi gi, in multe zone ale Chinei, oamenii se aduna in parcuri pentru a rade in hohote timp de o or’ sau doua, chiar gi in secolul al XXI-lea. ® Specialtate ruseasca de miciclatte cova maigroase, servite cu smantana sau Lunt opi, care acompaniaza tradional asa-numitele zakuski (gustéri amenajate sub forma de bufet reoe. kre negre, peste afumat ete) (n.r) “Un mar pe 2itine doctoral departe.(n..) 18BUCURIA DE A TRAI Mangaierile sunt importante. Adeseori, cand suntem pri- vati de ele in primii ani ai copilariei, rimanem vesnic niste »morocdnosi arfigosi”. Multor adulti le lipsesc mangaierile si se simt mult mai bine alintand, de exemplu, o pisicd sau ocupandu-se de un animal de companie, precum un caine sau un cal, pe care il dezmiarda. Uni recurg chiar la masaj, la tapotiri usoare cu palma sau la mangaieri ale fetei. Generalul de Gaulle aprecia baile de multime, care reprezinta o alti forma de mangaiere social. Numerosi artisti se hranesc cu aplauze si multe din- tre beneficiile unei cure termale nu sunt altceva decat efecte ale ingrijirilor mangaietoare oferite corpului. Ne putem bucura la orice varsta. “4 CAPITOLULI Sansa unei intamplari fericite Ce este serendipitatea? Norocul favorizeazi o minte pregatits.” Louis PASTEUR ‘Tuturor ni se intampla si ne gandim la cineva si persoana respectiva si ne dea un semn de viata tocmai cand ne prega- team s&-i scriem sau si-i telefondim. Spunem atunci ci e vor- ba despre hazard, c& e 0 ,purd coincidenta”. Analistul Carl Gustav Jung isi asculta un client povestind despre un scarabeu auriu care ii apSruse in vis gi, exact in acel moment, un scarabeu auriu a intrat pe fereastra. Respectiva coincidenta la impresionat atat de mult pe Jung inc&t a scris un articol pe aceasta tema, elaborand apoi o teorie referitoare la sincronicitate care, in 1934, a facut obiec- tul unui schimb de scrisori cu fizicianul Wolfgang Pauli, la- uureat al Premiului Nobel in 1945. Postulatul lui Jung a fost dezvoltat ulterior de discipo- lii sii, de Marie-Louise von Franz si, mai recent, de analistul jungian american Ira Progoff, la fel si de analistul argentinian Raoul J. Usandivaras. Acestia au acunat la un loc observatii si exemple clinice bazate pe principiul acauzal al conexiunii 6BUCURIA DE A TRAI si sincroniei, dar fari un suport teoretic care si permiti ex- plicarea fenomenului de concordant’, gi scoase din contex- tul istoric, Horace Walpole (1717-1797) descrisese inca din secolul al XVIII-lea acest fenomen al coincidentelor gi al sincroniei spatiu-timp-moment oportun-reactie imediata intr-o analiza a basmului Cei frei printi din Serendip. Printii giseau sau descopereau intotdeauna exact Iucrul pe care si-l doreau sau de care aveau nevoie, ca printr-o ,,co- incident fericita”, reusind astfel sa faca fat multor circum- stanfe dificile sau vitale, pentru ei sau pentru altii, pentru prieteni ori necunoscufi aflati in pericol.. Ei reactionau imediat de fiecare data cdnd se confruntau ie ori problema, sau interveneau la mo- mentul oportun, cu perspicacitate gi eficienta. intr-o scrisoare din 28 ianuarie 1754, facand referire la acest basm, pe care il citise in limba franceza, in volumul Calato- riile... celor trei prinji din Serendip (publicat la Amsterdam, in 1721), Walpole arata ca ,altefele sale regale, c&litorind mult, descopereau mereu, din intamplare, in mod accidental sau datorita perspicacititii, lucruri pe care nu le ciutau”. Totugi, exista deja o alt& versiune italian’ a basmului, da- tand din 1557. Versiunea engleza clasici dateaza din 1722: The travels and adventures of the three princes of Serendip. cu o astfel de situ: Am putea face si alte conexiuni interesante. in aceeasi perioada, in 1747, printre povestirile sale orientale, Voltaire scria un basm filosofic: Zadig sau Destinul. Zadig, gaseste gi el ceea ce are nevoie sau isi doreste, fara s& fi cautat lucrul re- spectiv ~ ,,Totul este suferin}a sau pedeapsi ori recompensa sau prudent” -, cu ajutorul providentei, ca din intamplare, 16 Sansa unol intamplari fericite. Ce este serendipitatea? ca prin miracol. Exist’ de altfel, in Zadig, doua istorisiri lega- te de o citelusa si un cal gasiti prin deductie si perspicacitate, care fac din acest basm strémogul romanelor politiste. insa, la o analizd mai atent’, descoperim ca aproape toate detaliile observatiilor si cugetarilor lui Zadig, care I-au aju- tat sii recunoasca gi si gaseascd animalele pierdute, sunt ace- leasi la care recurge printul din Serendip al lui Walpole pen- tru a descrie camila pierdutd. Aseminarea este atat de mare incat José Lupin, unul dintre comentatorii lui Voltaire, scrie & acesta a fost probabil influentat de istoria persani a prin- {ilor din Serendip. Si remarcaim, de altfel, c& att Walpole, cat si Voltaire au freeventat salonul parizian al Doamnei de Deffand (mare ad- miratoare a lui Walpole) si c& Voltaire a trait in Anglia intre 1726 si 1728 Oricat de celebra si de asemanitoare ar fi povestea lui Zadig cu aceea a celor Trei prinfi din Serendip, termenul de se- ndipitate a p&truns in literatura stiintificd moderna dato- rit lui Walpole. Sa retinem, de asemenea, ci Zadig vorbeste despre un hazard miraculos si despre ingeri fericiti. Apropo de coincidente, Raoul J. Usandivaras amintea c& termenul de angelos provine din aggelos, care inseamna mesa- ~ asemanator Daimonului lui Socrate sau porumbelului ii albastre a lui Maeterlinck? Exist multe detalii importante in aceasta poveste — nu doar coincidente gi sincronie. 8 ori pas Basmele si legendele au fost dintotdeauna texte purtitoa- re de metafore si de semnificatii simbolice ascunse ~ cea ce 7BUCURIA DE A TRAI le ofera farmec gi explic& perpetuarea lor de-a lungul secole- lor. Ele redau nazuinta omului catre intelepciunea lduntrica. De altfel, copiii le inteleg in mod intuitiv, iar copilul as- cuns in fiecare dintre noi, adultii, e incantat si le aud. Dupa ce am zugravit decorul basmului, vom incerca si intelegem secretul serendipitatii, pornind de la povestea celor trei printi din Serendip. Mai exact, s8 infelegem insemnatatea intalnirilor intamplatoare favorabile si benefice, $i capacitatea, aptitudinea de a prinde gansa din zbor, atunci cnd o sesizam si cand gasim solutia, ca din intamplare... De fapt, batranul rege din Serendip le-a cerut celor trei fii ai s&i s4 descopere secretul stapanirii dragonilor care ii izo- lau gi amenintau tara. Acest secret era indicat intr-un perga- ‘ment ascuns intr-un sul de argint, aflat in posesia unui ba- tran cergetor care colinda lumea si care isi schimba adeseori infaitisarea, transformandu-se uneori intr-o pasare de un al- bastru strilucitor. Aceasti ,cdutare a Graalului”, ca si-i spunem asa, este presarata cu piedici, intamplari neprevazute, coincidente, ne- cunoscute, capcane gi dificult&ti. Tinerii printi (care c&litoreau incognito, adic fara a face uz de statutul si de avantajele lor sociale) le depasesc pe toate datorita simtului lor de observa- tie, perspicacitatii, reactiei imediate si prudente, care ii ajuta s& descopere, ca prin minune, lucrurile de care au nevoie pen- tru ase descurca si, mai ales, pentru a oferi ajutor vaduvei si orfanului, sirmanului gi fetei deznidajduite. Gratie capacitatii sale de a observa semnele gi a comunici- rii nonverbale, cel mai mare dintre printi gaseste cdmila oar- bi de un ochi a unui conductor persan de caravana, drept pentru care, dupa un quiproquo aproape mortal, ajunge sa fie 18 te serendipitatea? invitat al imparatului Persiei. Acesta tanjea de dorul Delira- mei, o frumoasa fata silbatic’ despre care nu mai stia nimic si pe care, intr-un moment de furie, 0 alungase din cauza pur- tiirii sale lipsite de maniere... Dejucénd un complot (tot datorita perspicacititii gi a sim- {ului de observatie in cea ce priveste comunicarea nonver- bal’), cel mai tanar dintre printii din Serendip salveaza viata impiratului, care ii ofera drept recompensi mana fiicei sale, prinfesa cea frumoasa. Acesta ti cere, de asemenea, s8 nimi: cease aparitia maleficd a unei ,maini infricosatoare”, ame- ninfitoare, apoi s& giseasca gi si aduci ,oglinda dreptitii” piistrati de regina Parvathi. Cei trei printi pleac’, asadar, in India, in regatul acesteia. Acolo, ce! mai tanar dintre printi opreste mana réufacdtoare care aparea pe cer, ridicdnd mana pt. Regina ii invita pe prinfi le palat gi le cere si-gi ex- plice gestul simbolic. Ea le povesteste despre viata gi problemele ei, despre su- ferinfa provocata de pierderea surorii sale mai mici, Palmini, care fusese furat’, rpita in copilaria lor. incé o dat, printiio vor gisi pe aceasta sor§, tot printr-un hazard al intamplarilor si observatiilor, datorita sansei gi perspicacitatii, gi vor sal- va viata in timpul unui cutremur urmat de un incendiu, care avea si distrug’ mai multe sate. in fafa atator nenorocii, prinfii plang cu lacrimi de com- pasiune. Acea sora pierduta, printesa Palmini, se dovedeste a fi preaiubita disparuta a imparatului, sérmana Delirama (mis- ter pe care printii il descopera tot din intamplare, prin obser- vatie si perspicacitate). Ei o aduc inapoi la imparat, redaind astfel stindtatea acestuia. 19BUCURIA DE A TRAI ‘Traim din plin atunci cand suntem axati pe propria noas- ‘tr persoan’, pe fiinfa noastr profunda, gi nu dezechilibrati si actiondnd ca si cum am fi marioneta sau purtatorii de cu- vant ai altcuiva. Pentru a ne vindeca, trebuie si vrem si ne vindecim. Pentru a voi si ne vindecim, trebuie si avem dorinfa de a trai. Si aceasti dorinta de a trai este cu att mai mare atunci cind am infruntat moartea cu adevarat, cand ne-am descope- rit pe noi ingine, cand ne-am descoperit posibilitatile gi calea. 208 Cuprins CUVANT INAINTE caprrowut 1 $ansa unel intamplari fericite Ce este serendipitatea? CAPrTOLUL inca mai cred in Mog Craciun Tratata drept mincinoasa in adolescent pentru o intamplare adevaratdi Adevarul neverosimil, necrezut, la Eliberare Despre o identitate furata, apoi regasita datorita unui stilou Asa e viata.. Un trandafir prin fereastra deschisa Cum am fost salvata intr-un sicriu Prenumele meu este prenumele meu? Moartea surioarei mele Importanta secretului Tata, eroul cu zAmbet atat de bland, disparea Absolut nimic. Psiholog din intamplare Dragoste la prima vedere Legionarul meu Niciodata fara fiica mea Influenta lui Kurt Lewin 209 15 a 42 44 46 a7 51 56 57 59 62 63 67 69BUCURIA DE ATRAI Leon Festinger si dinamica de grup Cum am fost ,r2pita* pentru a-l intdlini pe Moreno Formarea mea in psihodrama Psihanalistii mei: Robert Gessain gi Frangoise Dolto E important s sori Introducerea psihologiei sociale Serendipitatea gi Universitatea din Nisa In fata unor evenimente dificile Terapie $i loialtate familial invizibil& Predeterminism familial gi libertate veritabita Interdisciplinaritate, hazard si necesitate Comunicare nonverbalé Cum am devenit expert international in psihodrama Hardiness Despre Moreno Despre Kurt Lewin Despre Carl Rogers ‘CAPITOLUL mI. De ce unii mor din cauza unui ,,cancer foarte bland“, iar alfii fi supravietuiesc CAPITOLUL IV. Cancerul in cascada sau in valuri care revin CAPITOLUL V. Amintirea unei traume netraite CAPITOLUL vi. A scapa de oroare, a respira din nou CAPITOLUL vil Dorinta si placerea de a trai Relatia bolilor in raport cu genealogia 210 71 73 74 7 81 888R8R 97 100 104 105, 106 11 115 141 157 175 183 ‘Au mai aparut la Editura Philobia Colectia Psihogenealogia Patrice Van Eersel, Catherine Maillard ~ Ma dor stramosii Psihogene- alogia sau cum si ne schimbam viitorul cunoscdndu-ne trecutul Anne Ancelin Schiitzenberger ~ Psihogenealogia si ranile din famil Legaturile transgenerationale, secretele de familie, sindromul de aniversare, mostenirea traumelor si practica genosociogramei ‘Anne Ancelin Schiitzenberger, Ghislain Devroede ~ Copiii bolnavi de parinti Nina Canault - Cum platim pentru greselile stramosilor. Inconstientul familial Chantal Rialland ~ Familia care traieste in noi. Ghid practic de psihogenealogie Serge Tisseron ~ Secretele de familie. Cum se mostenesc traumele Elisabeth Horowitz - Copilul gi arborele genealogic Elisabeth Horowitz ~ Boala, o memorie genealogicd. Cum si inter- pretez istoriafamilialé pentru ate vindeca Marie-Noélle Maston-Lerat ~ Ma doare portofelul. 0 perspecti psihogenealogica asupra banilor sia succesului Marie-Jeanne Trouchaud ~ 50 de exercitii de psihogenealogie Willy Barral ~ Corpul copilului ne vorbeste. Istoria parintilor se reflecta in simptomele copiilor Didier Dumas - Biblia $i fantomele sale Bert Hellinger - Constelatile familiale. Terapie pentru suflet Mireille gi Hervé Scala ~ Cuplul in psihogeneslogie. Influenta fami- liei in alegerea partenerului - 0 explicatiea succesului si esecului in relatii Isabelle de Roux, Karine Segard - Psihogenealogia pentru tofi Bruno Clavier ~ Fantomele din familie Chantal Rialland - impacé-te cu trecutul. Dezvoltare personal cu ajutorul psihogenealogiei ‘Anne Ancelin Schiitzenberger ~ Bucuria de a trai