PROIECT DE LECŢIE

DATA: 6-II-2013
CLASA: a VI-a B
ŞCOALA Gimnazială Vasile Alecsandri
PROFESOR: Sălăjan Raluca Anamaria
DISCIPLINA: Matematică – Geometrie
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Triunghiul
TEMA LECŢIEI: Metoda triunghiurilor congruente: aplicaţii
TIPUL LECŢIEI: Lecţie de consolidare a cunoştinţelor

SCOPUL LECŢIEI: Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de lucru de a aplica metoda triunghiurilor congruente în rezolvări de probleme

COMPETENŢE GENERALE:
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii

COMPETENŢE SPECIFICE:
1. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
3. Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
1. să recunoască proprietăţi simple ale figurilor geometrice;
2. să utilizeze proprietăţi simple ale figurilor geometrice;
3. să măsoare lungimi şi unghiuri, ţinând cont de indicaţiile profesorului;
4. să ivestigheze valoarea de adevăr a unei afirmaţii, prin construirea unor exemple sau contraexemple;
5. să prezinte într-o manieră clară, corectă şi concisă, oral sau în scris, succesiunea operaţiilor din rezolvarea unei probleme, folosind
terminologia şi notaţiile adecvate;
6. să-şi formeze obişnuinţa de a transpune in limbaj matematic anumite fenomene sau relaţii din viaţa cotidiană;
7. să-şi manifeste perseverenţa şi gândirea creativă în rezolvarea de probleme.

STRATEGII DIDACTICE:
- METODE ŞI PROCEDEE: învăţarea prin cooperare (mozaicul), conversaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, brainstormingul,
explicaţia, munca independentă şi în echipe.
- MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişă de lucru, manualul/culegerea de matematică, flip-chart, fişă de învăţare, marker, tablă, cretă,
video-proiector, calculator.
- FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual şi pe grupe.
- RESURSE
1. umane: 20 elevi;
2. temporale: 50 minute;
3. spaţiale: sala de clasă.
- BIBLIOGRAFIE:
o Tatiana Udrea, Daniela Niţescu, Matematică - manual pentru clasa a VI a, EDP, Bucureşti, 2010.
o Ştefan Smărăndoiu, Marius Perianu, Matematică pentru clasa a VI-a. Clubul Matematicienilor, Editura Art, Bucureşti, 2012.
o Programa de matematică - clasa a VI- a.
 Scenariul didactic

Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea Strategii Forme de Evaluare

elevului didactice organizare
I. Profesorul creează condiţiile necesare desfăşurării Elevii îşi -conversaţia -frontal
Moment lecţiei. Verifică prezenţa elevilor. pregătesc
organizatoric Profesorul împarte elevii în 4 grupe de câte 5 elevi. materialele
(2 min) necesare
lecţiei.
II. Verificarea temei. Elevii sunt -conversaţia; -frontal Aprecieri
Verificarea Verificarea cunoştinţelor dobândite în cadrul atenţi şi -explicaţia. verbale
cunoştinţelor lecţiei anterioare, referitoare la metoda triunghiurilor răspund
din lecţia congruente şi cazurile de construcţie şi congruenţă întrebărilor
anterioară, ale triunghiurilor oarecare. date.
tema Profesorul notează în mijlocul tablei cuvântul -brainstorming -individual
(5 min) triunghi, îl încercuieşte şi solicită elevii să precizeze
toate ideile care le vin în minte despre cuvântul
scris.

III. Captarea atenţiei, prin prezentarea pe calculator ale Elevii privesc -video- -frontal
Captarea unor imagini din realitate asemănătoare cu cu atenţie proiecţie
atenţiei triunghiurile studiate. imaginile şi
(3 min) Profesorul solicită elevii să dea ei exemple de lucruri realizează
din mediul înconjurător asemănătoare triunghiului. corespondenţa
între triunghi şi
realitate.
IV. Lecţia de azi se numeşte ,,Metoda triunghiurilor Elevii notează -conversaţia -frontal
Anunţarea congruente: aplicaţii”. titlul lecţiei în
temei şi a Ne propunem consolidarea cunoştinţelor dobândite caiete.
obiectivelor. anterior, recunoaşterea şi utilizarea criteriilor de
(3 min) congruenţă ale triunghiurilor oarecare, precum şi
aplicarea metodei triunghiurilor congruente
bazându-ne pe aceste cazuri, în rezolvări de
 probleme.
V. Profesorul împarte fiecărei grupe 2 fişe de lucru Elevii rezolvă -explicaţia - munca în Aprecieri
Realizarea (Anexa A şi Anexa B), cu explicaţiile de rigoare. sarcina de pe echipă verbale
sensului(I) După distribuirea fişelor, profesorul trece pe la fişă.
(10 min) fiecare grupă discutând cu elevii eventualele
neclarităţi, monitorizând modul în care se implică
fiecare în activitate.
VI. După ce fiecare grupă şi-a rezolvat sarcina din fişa Elevii rezolvă -explicaţia - munca în Aprecieri
Realizarea de lucru (Anexa A), profesorul pofteşte un sarcina de pe -exerciţiul echipă verbale
sensului(II) reprezentant al fiecărei grupe să scrie pe flip-chart fişă.
(25 min) rezolvarea exerciţiului din fişa sa. Observarea
Rezultatele de pe flip-chart de la cele 4 grupe, vor fi sistematică
afişate pe tablă, fiecare grupă având ocazia să-şi
completeze rezultatele celorlate 3 cerinţe în fişa de
lucru primită (Anexa B).
-conversaţia

VII. Notarea elevilor care s-au evidenţiat în timpul orei în -conversaţia -frontal Aprecieri
Evaluarea şi tema caietul profesorului. verbale
pentru acasă Profesorul scrie la tablă tema pentru ora viitoare, în Elevii notează
(2 min) aceasta regăsindu-se aplicaţii ale metodei tema de casă
triunghiurilor congruente pe baza criteriilor studiate.
Temă: Problemele 4, 6 şi 7, de la pagina 231
(culegere Matematică pentru clasa a VI-a Clubul
Matematicienilor)
 Fişă de lucru (Anexa A)

Grupa 1.
Cazul L.U.L (latură-unghi-latură). Două triunghiuri care au două laturi şi unghiul determinat de ele, respectiv congruente, sunt triunghiuri
congruente.
C C' Comparăm triunghiurile ∆ABC şi ∆A'B'C'
Ştim că:
m(<A)=m(<A') m(<B)=m(<B')
L.U . L Def .
[AB]≡[A'B']  ∆ABC≡∆A'B'C'  m(<C)=m(<C')
A B A' B' [AC]≡[A'C'] [BC] ≡[B'C']

Aplicaţie:

În figura 1 se cunosc : figura 1

m(< ABC) = m ( <BAD)
[BC] ≡ [AD] A
Arătaţi că [AC] ≡ [BD].
D
Ip:………………………………
………………………………
………………………………. C
C : ……………………………..
Dem: .......................................... B
.................................................
....................................................
 Fişă de lucru (Anexa A)
Grupa 2.
Cazul U.L.U (unghi-latură-unghi). Două triunghiuri care au o latură şi unghiurile alăturate ei, respectiv congruente, sunt triunghiuri congruente.

Comparăm triunghiurile ∆ABC şi ∆A'B'C'

C C' Ştim că:
m(<A)=m(<A') m(<C)=m(<C')
U . L.U Def .
[BC]≡[B'C']
A B A' B' [AB]≡[A'B']  ∆ABC≡∆A'B'C'  [AC]≡[A'C']
m(<B)=m(<B')

Aplicaţie:

În figura 2 se cunosc : figura 2

m(< GEF) = m ( <EGH)
m(< EGF) = m ( <GEH)
Arătaţi că < EFG ≡ < GHE. F H

Ip:………………………………….
……………………………….....
………………………………......
C : …………………………………. E G
Dem: .................................................
.................................................
..................................................
 Fişă de lucru (Anexa A)
Grupa 3.

Cazul L.L.L (latură-latură-latură). Două triunghiuri care au laturile, respectiv congruente, sunt triunghiuri congruente.

C C' Comparăm triunghiurile ∆ABC şi ∆A'B'C'

Ştim că:
[AC] ≡ [A'C']
[AB]≡[A'B'] m(<A)=m(<A')
L. L. L Def .

A B A' B' [BC]≡[B'C']  ∆ABC≡∆A'B'C'  m(<B)=m(<B')

m(<C)=m(<C')

Aplicaţie:

În figura 3 se cunosc :
[LM] ≡ [NK] figura 3
[MN] ≡ [KL] L
Arătaţi că < KNL ≡ < MLN. K
Ip:………………………………….
………………………………......
………………………………......
C : ………………………………… N M
Dem: ............................................
............................................
............................................
 Fişă de lucru (Anexa A)

Grupa 4.
Cazul L.U.U (latură-unghi-unghi). Două triunghiuri care au o latură, un unghi alăturat ei şi unghiul opus ei, respectiv congruente, sunt
triunghiuri congruente
B B' Comparăm triunghiurile ∆ABC şi ∆A'B'C'
Ştim că:
m(<A)=m(<A') m(<C)=m(<C')
L.U .U Def .
[AC]≡[A'C']  ∆ABC≡∆A'B'C'  [AB]≡[A'B']
m(<B)=m(<B') [BC]≡[B'C']
A C A' C'

Aplicaţie:

În figura 4 se cunosc : figura 4

m(< RPQ) = m ( < RPS)
m(< RQP) = m ( < RSP) R

Arătaţi că [RQ] ≡ [RS].

Ip:………………………………….
……………………………… ..... P
………………………………...... Q S
C : ………………………………….
Dem: ................................................
.................................................
...............................................
 Fişă de lucru (Anexa B)

1) În figura 1 se cunosc : figura 1

m(< ABC) = m ( <BAD)
[BC] ≡ [AD] A
Arătaţi că [AC] ≡ [BD].
D
Ip:………………………………….
……………………………… .....
……………………………….. ... C
C : …………………………………
Dem: ............................................. B
...............................................
................................................

2) În figura 2 se cunosc : figura 2

m(< GEF) = m ( <EGH)
m(< EGF) = m ( <GEH)
Arătaţi că < EFG ≡ < GHE. F H

Ip:………………………………….
………………………………......
………………………………......
C : ………………………………… E G
Dem:.................................................
..................................................
...................................................
 3) În figura 3 se cunosc :
[LM] ≡ [NK] figura 3
[MN] ≡ [KL] L
Arătaţi că < KNL ≡ < MLN. K
Ip:………………………………….
……………………………….....
……………………………….....
C : ………………………………… N M
Dem: ..............................................
...............................................
................................................

4) În figura 4 se cunosc : figura 4

m(< RPQ) = m ( < RPS)
m(< RQP) = m ( < RSP) R

Arătaţi că [RQ] ≡ [RS].

Ip:………………………………….
………………………………..... P
………………………………..... Q S
C : …………………………………
Dem:..................................................
..................................................
.................................................