Cuantificatorul existenţial (  ) şi cuantificatorul universal (  )

Strâns legată de noţ

noţiunea de predicat apare noţ
noţiunea de cuantificator.
Fie predicatul unar p(x),
p(x), unde x desemnează un element oarecare din mulţ
mulţimea E.

Putem forma enunţ

enunţul:
„ există cel puţ
puţin un x din E astfel încât p( x ) “ care se notează (  x ) p( x )
Acest enunţ
enunţ este o propoziţ
propoziţie, care este adevărată când există cel puţ
puţin un element x0 din E, E, astfel încât propoziţ
propoziţia
p( x0 ) este
este adevărată şi este falsă când nu există nici un x0 din E astfel încât p( x0 ) să fie adevărată.
adevărată.

Exemple
1) Considerăm predicatul p(x): p(x): „ x + 3 = 0 ", unde x desemnează un număr întreg.
Propoziţ
Propoziţia (Э
(Эx) ( x + 3 = 0 ) este
este adevărată,
adevărată, deoarece pentru x0 = - 3 propoziţ
propoziţia p(-
p(-3): „ -3 + 3 = 0 " este
este adevărată.
adevărată.
2
2) Fie predicatul p(x): „ x + 1 = 0 ", unde x desemnează un număr real. real.
Propoziţ
Propoziţia (Э 2
(Эx) ( x + 1 = 0 ) este
este falsă, deoarece nu există nici un număr real x0 astfel încât să avem x 2+ 1 = 0.
falsă, deoarece

Cu predicatul p(x)
p(x) putem forma şi enunţ
enunţul:
„ oricare ar fi x din E are loc p( x ) “ care se notează ( x ) p( x ).

Acest enunţ
enunţ este o propoziţ
propoziţie, care este adevărată dacă pentru orice element xo din E p(xo) este
este adevărată şi
este falsă în cazul când există cel puţ
puţin un xo din E pentru care p(x0) este
este falsă.
falsă.

Exemple
1) Fie predicatul p(x): „ x + 3 = 0", unde x desemnează un număr întreg.
Propoziţia (  x) ( x + 3 = 0 ) este falsă,
Propoziţ falsă, deoarece pentru xo = 4 propoziţ
propoziţia p(4):
p(4): „ 4 + 3 = 0 " este falsă.
falsă.
2) Considerăm predicatul p(xp(x): „ x2 > 0" unde x desemnează un număr întreg.
Propoziţia (  x) ( x 2 ≥ 0 ) este
Propoziţ este adevărată deoarece pentru orice număr întreg x0 avem x02 ≥ 0.

Prof: Ciocotişan Radu-Carei

 Echivalenţa predicatelor.
Două predicate p(x, y, z, ...), q(x, y, z, ...) se zic echivalente şi scriem p( x , y , z , ...)  q( x , y , z , ...),
dacă oricum am alege valorile variabilelor xo, yo, z0, ..., propoziţiile p(xo, yo, zo. …) şi q(xo, yo, z0, ...,) au
aceeaşi valoare de adevăr.

p(x, y, z, ...)  q{x, y, z, ...) atunci şi numai atunci când p(x, y, z, ...)  q(x, y, z, ...) şi q(x, y, z, ...) p(x, y, z, ...).
Se vede că p(x,

Exemplu
1) Considerăm predicatele p(
p(x): „ x < 0 " şi q(x): „ x ≥ 0" unde x desemnează un număr real.
real.
Se observă că ┐p(x q(x) şi ┐q(x
p(x) <=> q(x q(x) <=> p(x
p(x).

2) Considerăm predicatele

p( q(x, y): „ x ≠ y”, unde x, y desemnează numere reale.
p(x, y): „ x = y " şi q(x reale.
Se observă că ┐p(x, y) <=> q(x
q(x, y).

3) Considerăm predicatele p( q(x): „x 2 > 0", unde x desemnează un număr real.

p(x): „ x > 0" şi q(x real.
Se vede că p(
p(x) => q(x
q(x), dar nu are loc implicaţ
implicaţia q(x
q(x) => p(x
p(x), deoarece pentru x0= -1, propoziţ q(-1): „(-1)2 > 0" este
propoziţia q(-
adevărată,
adevărată, pe când propoziţ
propoziţia p(-
p(-1): „-1 > 0"
0" este
este falsă.
falsă.

Prof: Ciocotişan Radu-Carei

 Reguli de negaţie.
Fie p(x
p(x) un predicat unar, unde x desemnează un element din mulţ
mulţimea E.
Atunci:

1) ┐( (  x) p(x) ) = (  x) ┐p(x)

2) ┐( (  x) p(x) ) = (  x) ┐p(x)

Exemplu
Exemplu

Să considerăm predicatul p(x): „ x - 2 = 3 ", unde x desemnează un număr întreg.

Propoziţia (Эx) p(x) este adevărată deoarece pentru x0 = 5, propoziţ
Propoziţ propoziţia p(x0) : „ 5 - 2 = 3 " este
este adevărată.
adevărată.

Atunci propoziţ
propoziţia ┐ (Эx) p(x) este falsă.
falsă.

Pe de altă parte,
parte, predicatul ┐p(x) este echivalent cu predicatul „ x - 2 ≠ 3 ".

Propoziţia (
Propoziţ  x) (x – 2 ≠ 3) este falsă, propoziţia „ 5-2 ≠ 3" este falsă.
falsă, deoarece pentru xo = 5, propoziţ falsă.

Deci am verificat că:

că:
x  x  2  3  x  x  2  3

Prof: Ciocotişan Radu-Carei

Mulţimi şi Predicate
Să formalizăm în termeni logici câteva din definiţ
definiţiile din acest paragraf.

relaţ
relaţia de incluziune A  B se scrie: x  A  B  x x  A  x  B 
definiţ
definiţia reuniunii A B se scrie:
x  A  B   x  A   x  B 
definiţ
definiţia intersecţ
intersecţiei A B se scrie:
x  A  B   x  A   x  B 
definiţ
definiţia diferenţ
diferenţei A B se scrie: x  A  B   x  A   x  B 

Prof: Ciocotişan Radu-Carei

 Predicate de mai multe variabile.

Fie p(x, y) un predicat binar.

Folosind cuantificatorii (  ) şi (  ), putem forma predicatele unare: x  px, y  şi x  px, y 
unde y este variabila acestor două predicate ( y liberă, iar x variabilă legată ).
se zice variabilă liberă,

Din aceste două predicate putem forma propoziţ

propoziţiile: y x  px, y 
y x  px, y 
y x  px, y 
y x  px, y 
Semnalăm următoarele proprietăţ
proprietăţi de comutativitate ale cuantificatorului de acelaş
acelaşi fel:

y x  px, y   x y  px, y 

y x  px, y   x y  px, y 
Multe teoreme se scriu sub forma implicaţ
implicaţiei p (x,y,z
(x,y,z,...)
,...) => q (x,
(x, y, z,
z, ...).

Considerăm teorema:
teorema: “ În orice triunghi medianele sunt concurente.
concurente.”

Această teoremă este de forma p (x, y, z) z) => q (x,

(x, y, z),
z),
unde p( x, y, z ) este predicatul ternar: p( x, y, z ) sunt medianele unui triunghi"
iar q ( x, y, z ) este predicatul: „ x, y, z sunt concurente".

Prof: Ciocotişan Radu-Carei