~ ..

DILEMATECA. OCTOMBRIE 2009

DOSAR

lstoria lecturii isi propune sa surprindd transjormarile succesive ale actului de a citi $i profilul cititorilor din diverse epoci istorice. in introdueerea la a prima sirueza care incearca sa reconstituie practicile de lectura din alte timpuri, Guglielmo Cavallo $i Roger Chartier afimu: ea leaura este un proces antropologic: .lectura este 0 practica intotdeauna irurupati: in anumite gesturi, spatii, obisnuirue" (Histoire de la lecture dans le monde occidental, 2001). Aceasta abordare a leeturii din perspectiva antropologica trebuie sa tina seama de posturile corpului, de locurile unde se desj~oarii lectura, de materialitatea obieaelor scrise (manuscrisul,

cartea tiparita), de practicile si comportamentele asociate actului lecturii. in funqie de conueniiile culturale, de capacudtile de leeturd, de obismuniele cititorilor si, nu in ultimul rind, de apartenenta la sexul masculin sau jeminin) pot ji puse in eoideni« diferite practici de a intra In contact cu texiele afiate in drculaiie la un moment dat. Lectura impliea posturi, gesturi, tebnici corporate, mobilier specific, toate acestea transformindu-se de la 0 epodi la alta, uneori in mod spectaculos. Rdmin descbise fntrebarile: cine, ce, cum, unde, rind $i de ce citeste?

o istorie a Iecturii

-" ~ ,~

m tmagtn:

.Lectorul real" se lasa greu descoperit, cititorii, fie ei barbati sau femei, i~i consernneaza rareori In seris conditiile concrete ale lecturii. Istorieul este astfel nevoit sa recurga la surse indirecte. texte literare, scrieri religioase, tratate filozofice, morale, medicale, pentru a reCODstitui tipologia practicilor de lectura si a dtitorilor. Toate aceste texte slnt mai mult sau mai putin normative si, In general, scrise de barbati. De exemplu, este freevent intilnita evocarea -

si, eel mai des, condamnarea - compol1amentelor feminine de lectura,

In ultimii ani, istorieii lecturii si-au indreptat atentia catre 0 sursa negliiata pina nu demult: artele plastiee. Inca din Antichitate, dar mai ales din Evul Mediu ~i pina in zilele noastre, scenele de lectura siru un subiect deseori frecventar de artisti. Primele incercari de studiere metodica a acestor imagini apartin istoricului literar german Fritz Nies, Bahn und Bett und Blutenduft (Trenul, patul si palfumulflorilor, 1991, tradusa In franceza eu titlul L'imagerie de fa lecture), si istoricului de ana italian Anna Fin-

15

.. ~

DOSAR

nocchi, Leurici. Immagini della donna cbe legge nella pittura dell'Ottocento (Cititoarele. Itnagini ale femeii care citeste in pictura secolului at XIX-lea, 1992). Fritz Nies a analiza! peste 4000 de irnagini: pictura, gravura, fotogra-: fie, cacti postale, ex-libris-uri, afise publicitare, 'timbre etc., provenind din Franta ~i Gerrnania' Nies afirma ca documentele iconografice, ca ~i textele literare, nu reflecta nici ele 10 mod/obiectiv realitatile lecturii. Irnaginile sint supuse unor norme, constringeri, disee, tOPOSbl(t ~i motive prezente In diverse le curente artistice $i -literare. In cazul imaginilor picturale, decele mai multe or! este vorba de 0 punere In scena, .teatrala", imaginata de artist. Actullecturii presupune 0 postura de repaus, care constrlnge pictorul sa redea 0 imagine statid. Ii ramine insa libertatea de a exprima 0 intreaga pal eta de nuante emotionale, precum si variatiuni ale atititudinii corporale: relaxare, concentrare, reverie etc. Poate fi surprinzator faptul ca imaginile avind ca subiect scene de lectura nu sint dtusi de putin monotone, dimpotriva.

Istoricii preocupati de studierea practicilor de lectura, dar ~i istoricii de artI au constatat faptul ca ferneile reprezinta aproape 75% din imaginile Infati~lnd personaje care citesc; Motivul .femeie citind" a arras In mod special interesul pictorilor sau al fotografilor, reprezentarile lecturii feminine fiind extrem de variate. Barbati! citesc carti voluminoase, serioase ~j savante sau doar ziare, pozind deseori cu 0 carte in mina (carte a ca atrihut, in dice al conditiei sociale) sau pe un fundal eu rafturi de biblioteci. Domnii citese la eafenea, la dub, In cabinetele de lectura, asadar In eadrul sociabilitatilor masculine. in schimb, iconografia lecturii feminine pune accentul pe raportul solitar al eititoarei eu

I,~~~~~--~----~-~---·~-·--~--·--·-~·~·-··-·--·-"---""'

, "Pe cind citeom In gradina, ccci motuso mea n-or fi inleles ! i ca or putea citi In alto zi dedt durninico, zi In care e interzis so

I te ocupi de cevo serios ~i In care nu case a \Intr-o zi de lucru

I mi-ar fi spus «cum, lar te omuzi sa citesti, desi nu e durninicd»,

i dind cuvTntului amuzament Tntelesul jocului ~i ol pierderii de i

I firnp]." .

i Marcel Proust, Tn coutorea timpu/ui pierdut. Swann .

I

L___._. ~_____ _ ~ _

16

DILEMATECA • OCTOMBRIE 2009

cartea, spatiul privat fiind locul predilect al lecturii romanului, gen literar considerat, multa vreme, frivol, corupator, imoral

IV10tivul femeii citind.

Primele reprezentari

in iconografia religioasa medievala, Carte a sfima este un atribut al personajelor biblice (Hristos, Fecioara Maria, Evanghelistil, Sfintii),

• al Parintilor Bisericii sau al cJericilor. Miniatura medievala, pictura bisericeasca Ii infatiseaza tinind 0 carte 10 mina sau In timp ce citesc. in Antiehitate ~j la inceputurile Evului Mediu, rnaniera eea mai obisnuita de lectura era eu voce tare, facuta atit pentru sine, cit $i pentru ceilalti Barbatii citesc voluminoase cani infolio, efortullecturii cu voce tare fiind vizibil in mimiea fetei.

Primele imagini artistice ale lecturii silentioase, interiorizate sint datorate motivului iconografic al .Bunei-Vestiri". Reprezentarile canonice, conforme cu textul evanghelie, 0 prezentau pe Fecioara Maria primind vestea zamislirii de la Arhanghelul Gavril, seziud pe un jilt, intr-o stare conremplattva. In secolele XN-XV, miniaturile si picturile italiene, flamande ~i franceze difuzeaza 0 noua ipostaza. in momentul aparitiei ingerului, Feeioara Maria tine 0 C;U1e in mina, citind In singuratate, in tacere. Prima reprezentare de acest fel apartine pietorului italian Simone Martini, care, in anu11333, realizeaza tabloul cu tema .Buna-Vestire" pentru altarul bisefidi din Siena. Martini este eel care introduce acest element de noutate: cartea din mina Fecioarei, Ea pare intrerupta din lectura de aparitia ingerului, pastreazi cartea intredeschisi 111 rnina stinga, degerul mare marcind pagina de unde trebuia reluata lectura (gest curent al oricarui eititor). In alte imagini, Fecioara este <HIt de absorbita de lectura incit nu f~i ela seama de prezenta ingerului, acesta fiinel nevoit sa-~i semnaleze prczenta, atingind-o.

Motivul Feeioarei citind este la originea tuturor sccnelor ulterioare in care lectura apare ca ocupatie feminini in acelasi timp, faptul ca Fccioara Maria citeste In tacere este 0 marturie a evolutiei pracrieilor de lectura, a trecerii de la

DILEMATECA. OCTOMBRIE 2009

lectura oralizati, cu voce tare, la lectura s1· lentioasa Aceasta rnutatie fundamentals a presupus transformarea modalitatilor corporale ale lecturii: vocahzarea Incetind sa mai sustina efortul de intelegere al textului de citre cititor. As· tazi ne este greu sa concepem faptul ca, In Antichitate ~i la inceputurile Evului Mediu, un text nu putea fi inteles dedt dad era citit cu voce tare. Un factor care irnpunea aceasta maniera de lectura era lipsa spatiilor dintre cuvinte ~i a semnelor de punctuatle. Abia prin intonatie se facea decupajul, textul devenind astfeJ inteligibil.

Aparuta In mediile monahale, practica lecturii sllentioase se va difuza ~i in rindul laicilor, a elitelor cultivate, aristocratice, care incep sa dreasci in tacere incepind eu secolele XV·XVII. Tot acum se multiplic:i rniniaturile si picturile lnfati~ind cititoare in diverse posniri de lectura, Intr-o rnimatura din 1420, Marie de Bourgogne citeste a carte de rugaeiuni, In timp ce un catel doarme cuibarit In poala ei. Maria von Geldern apare intr-o miniatura din 1451, dtind in picioare, inconjurata de trandafiri.

1\

Jnunsa lenes«

pe canapea. .. "

Lectura feminin« in interior

Aetul de lectura este intotdeauna contextualizat, nu orice carte poate fi citita In orice loc. De exemplu, a citi in biserici, in dormitor sau pe plaja nu comports aceleasi functii, nici aceleasi relatii cu cartea sau cu mediul ambiant. Alegerea continutului lecturii, atitudinile ~i comportamentele cititorilor depind de locuri, spatii, vecinatati, comoditati, mobilier, lumina, temperatura. Imaginile artistice sint, din acest punct de vedere, documente exceptionale pentru reconstituirea situatiilor concrete de lectura, a contextelor in care citeau harbatii si femeile de altadata.

Pina In secolul al XVIII-lea predomina seenele de lectura care se desfasoara in spatiul inchis, fie ca este yorba de lectura colecnva, cu voce tare sau de leetura silentioasa, oculara, In Evul Mediu, lectura pare sa fi fost o ocupatie

--

DOSAR

prea putin confortabila. Miniaturile surprind mai ales clerici care citese asezati la pupitre inalte, austere, avind in fata volume masive, ferecate In metal. Mai rar, In miniaturi apar $i aristocrate, citind scrieri religioase. De exemplu, I01r-o miniatura franceza din secolul al XIV-lea, doamna sta asezata intr-un jilt masiv, avind lateral, in partea stlnga, un pupitru prevazut cu un suport inclinat pentru carte. Ea cite$te cu voce tare unui public maseulin (un preot, un calugar $i doi curteni), cu care pare sa intre In dialog.

Cartea nu devenise inca un obiect U$Of de tinut In mlna, formatul masiv impunfnd utilizarea unui su port fix care limita posturile de leetura ~i contactul corporal cu cartea. Pe masura ce cultura sensa se laxizeaza, publieul cititor devine mai numeros. Odata cu difuzarea larga a textelor laice, $i formatul drtH devine mai mie. Treptat, lectura se desprinde de contexrele religioase ~i apare ideea de contort corporal al cititorului, 0 conditie preliminara pentru ca lectura sa devina 0 placere, Noul format at eartH, mania-

17

DOSAR

bilitatea acesteia au scos din uz greoaiele ~i incomodele pupitre, condudnd 1a aparitia unor noi atitudini de Iectura,

Din secolul al Xvl-Iea dateaza fotoliile capitonate, care iau forma corpului ~i cafe aveau ca accesoriu un .reposjamaes", a piesa destinata mai ales femeilor, Este yorba de un taburet scund, capiro nat, pe care se sprijineau picioarele, inaltind genunchii pentru a tine cit mai comod cartea (sau gherghefuf). Tot acum

,,AtTta sotislcclie co-lo citireo unei corti simt foorte ror. Posed o corte cum 09 posedo 0 femeie. Citesf cu Fiori sou cu ccldun, cu nelinisti $i tronsfigurorL Respirotio se cccelereozo sou se opreste $i, odeseori, porosesc corlile bolnov. Pieptullmi tremuro $1 rno zvircolesc In lac. Nu contemplu, ci creez. E viojo, oceecsi pe care 0 am cind scriu ceva core rna posioneozo. Artele plastice sou cinematograful Ie pot conternplo cu seninotote, cu sotislocjle, dar faro durereo freneziei. 0 carte e 0 frenezie nouo."

Oelov Sulujiu, jutno', 1927-1929

18

DI LEMATECA • OCTOMBRI E 2009

apar si aIte piese de mobilier, asociate In primul rind cu lectura feminina de interior: canapele, sofale, divane. Aeestea permit lectura in postura alungita, cu sprijinirea corpului de peme sau altemata sezind-culcat. In secolele XVII-XVIII se generalizeaza imaginile in care femeile citesc stind in aceste lac uri de confort corporal ~i de abandon pentru placerile lecturii. (Aceeasi alaturare intre lectura sl ideea de cornoditate 0 gasim ~i in imaginea publicitara a zilelor noastre. Cititoare tin ere $i frumoase apar in reclameIe la canapele de piele, cazi de baie, Iampi de noptiera, haine de casa sau chiar la masini de spalat).

o alta postura frecventa de lectura ~ atit feminina, cit ~i masculin; ~ este cea In care cititorii stau asezati in fata unei mese sau a unui pupitru, pe care se afla asezata cartea. Deseori, cititorii i~i sprijina capul cu mina stinga, in timp ee mina dreapta este in contact cu cartea, intorcind filele. Istoricul german al lecturii, Hans Erich Bodeker, sfirma ca este yorba despre a noua atitudine corporala de lectura, inexistenta inainte, ea fadndu-~i aparitia in iconografia secolului al XVII-lea. Lectura meditativa, intrerupta de scurte reverii, incepe sa fie asociata frecvent Iecturii feminine, In multe picturi, duar ~i en cartea inchisa pe masa, ele continua sa mediteze la cele citite.

Lectura a devenit treptat 0 activitate profund atasata spatlului intim, privat, eel al confortului corporal. lata de ee, atit In imaginile literare, eft ~i in cele artistice, patuI esre un loc privilegiat al lecturii feminine. Imaginile cu barban citind in pat slot foarte rare, de regula in cheie caricaturala, Lectura in pat a devenit posibila gratie progreselor vietii private (aparitia camerei ~i a patului individual), fiind favorizata ~i de formatul mic al cartii, Expresia "carte de capatii" nu este 0 simpla figura de stil, pentru cl sub perna erau tinute cartile de rugaciuni sau erau ascunse volurnele ilieite, precum romaneIe galante. La inceputul secolului al XIX-lea apare noptiera, loc unde putea fi asezata sursa de lumina (luminare, lampa) fad riscul de a provoca un incendiu, dar ~i lac unde putea fi pastrata cartea ("cartea de pe noptiera").

Un alt motiv artistic este acela al femeii

DILEMATECA. OCTOMBRIE 2009

adonnite, In pat, cu cartea pe piept sau cazuta pe jos. Lectura inainte de culcare este 0 practica obisnuita ~i ast:lzi, avind presupuse proprietati hipnogene, 0 cale de a intra In lumea viselor. In pictura, .lectura sornnifer" este 0 practica asodata mai ales cu sexul feminin. Frecvent, cititoarele adormite siru dezbracate sau, cel mai adesea, in pielea goals, in posturi lascive, dind impresia ca sint transportate de vise deosebit de placute ...

Lectura este 0 activitate care nu poate fi conceputa in absenta unei surse de lumina. Intre secolele XV-XVIII, imaginile continind scene de lectura indica faptul di se citea linga fereastra, la lumina naturala, Iectura cu fata la fereastra este 0 atitudine tipic feminina, permi~ind acestora sa men tina .contactul cu lumea exterioara, dar pastrind secretul lumii lor interioare ~i imaginare" (Fritz Nies). in acelasi timp, lectura feminina la fereastra, alternarea .cititului cu privitul pe geam poate fi a sugestie a singudtafii ~i a asteptarii. Lectura este un pa-

DOSAR

"In camera bunicii carjile stdreou culcate; Ie lua de 10 bii blioteca de Tmprumut $i n-om vczut niciodcto 10 eo moi mult de ! douo corfi In ocelosi timp.( ... J Eo Ie «Tnveleo» cu grijo, opoi, du, po ce-$i alegea una din ele, se instola ITngo fereastro, In jiljul i ei cu urechi, I$i csezo ochelorii pe vlrful nasului, of to de fericire ! $i de oboseolo, T$i freca pleoopele cu un zirnbet plin de volupi tate pe core I-am reqosit moi tirziu pe buzele Giocondei."

: Jean-Paul Sarte, Cuvintele

liativ, umple un gal, pregatind intr-un fel sosirea sotului sau aparitia iubitului. Numeroase sint ~i lecturile feminine facute la lumina luminarii sau a unei eandele. In prlncipiu, aceasta lectura nocrurna nu pu tea fi decit de scurta durata, dad fie glndim la costurile ridicate ale luminarilor sau la oboseala ochilor. La mijlocul secolului al XIX-lea, aparitia unor noi modalitat! de ec1eraj, cum ar fi lampile eu petrol $i cu gaz, iar mai apoi a luminii electrice, care asigura 0 lumina unilorma, odihnitoare au sporit consi-

19

DOSAR

derabil confortul de lectura si, implicit, timpul dedicat acesteia. Temperatura agreabila este.. de asemenea, 0 conditie pentru confortul corporal al lecturii. Cititul la caldura semineului este a alta tema recurenta in pictura secolelor XVIII-XIX. Tot acum, cataloagele de mom propun femeilor 0 rochie de interior, usoara, dar calduroasa, nurnita, nu intimplitor: .liseuse".

Reorganizarea spatiului intim al locuintei burgheze ~i progresele igienei personale au dus la instaurarea unui nou loc allecturii: cada de baie. Placerii baii i se adauga plicerea lecturii. in unele reprezentari artistice, actul lecturii este

© Dan Stanciu

20

,

DILEMATECA. OCTOMBR1E 2009

asociat cu alte activitati: femei care citesc in timp ce i~i impletesc parul (cu cartea deschisa pe masa de toaleta), in timp ce leagana copilul, alapteaza sau chiar atunci dnd tricoteaza

Foarte rare sint imaginile in care lectura feminina se desfasoara In spatiul bibliotecii. Mult timp, biblioteca, privata sau publica, a fost un loc interzis femeilor. Pina tirziu, spre sfirsitul secolului al XIX-lea, bibliotecile publice din Faris erau desehise pentru fete doar doua saptamini pe an ~i numai sub supravegherea fnvatatoarelor. Cu timpul, femeile au cucerit ~i acest spatiu exclusiv masculin. La miilocul secolului al XXlea, profesia de bibliotecar se feminizeaza, devenind 0 ocupatie preponderent feminina,

Lectura implica un intreg ceremonial, obisriuinte $i tabieturi. Deseori, lectura feminina este asociata cu 0 ceases de cafea sau de ceai. Avem imagini cu barbati care furneaza pipa sau trabuc in timp ce citesc ziarul. La inceputul secolului al XX-lea, fumatul inceteaza sa mai fie un privilegiu masculin. Demi-mondenele fumeaza tigarete, instalate corned pe 0 canapea. In unele imagini, ele tin 0 carte in cealalta mina, nu 0 data contextul Bind provocator, erotic,

La umbra cititoarelor fnJloare

Cartile tiparite au condus treptat la sporirea confortului de lectura $i [a cresterea autonomiei cititorilor. Cartea inceteaza sa mai fie un obiect pretios care poate B citit numai Ia pupitru, protejat ~i tinut la adapost, devenind un bun de consum, un obiect usor de purtat ~i de minuit. In anul1501, tipograful venetian Aldo Manuzio editeaza opere ale autorilor latini clasici, aces tea Bind primele ciqi tiparite cu litere italice (sau aldine), cu un format mic (inoctavo, 24x16 ern). EI a inlocuit legaturile copertilor cu unele mai practice ~i adaptate noului format: aces tea nu mai sint confectionate din lemn sau metal, ci din carton. Procesul de "democratizare" a formatului de buzunar a fost insa unul foarte lung, incheiat abia la mijlocul sec colului al XX-lea. Noul format al cartii a perm is aceasta .detentorializare a lecturii", dupa expresia lui Michel de Certeau,

DILEMATECA. OCTOMBRIE 2009

Primele imagini cu cititori in ae! hber apar spre sfirsitul secolului al XVIII-lea. In perioada romantica, natura devine 0 terna centrals, un loc de refugiu ~i de meditatie, spatiul privilegiat al descoperirii de sine. In pictura, peisajul nu mai este un simplu element de fundal, el poate sa ocupe primul plan. Fritz Nies observa d in pictura secolului al XIX-lea, 0 treime din seenele de lectura se petree In exterior, protagonistele cele mai numeroase fiind femeile. Avem reprezentari ale unor femei care citesc la liziera unei paduri, Ia umbra unui copac sau pe malul unui riu, Cititoarele solitare stau intinse direct pe iarba sau pe 0 patura Lectura are loc ~i In spatiul naturii amenajate, artificiale: parcuri ~i gddini, sezind pe 0 balustrada de piatra, sub 0 arcada, pe marginea unui bazin sau in gradina privata, sub un umbrar eu verdeata, Uneori, cititoarele sint intr-o stare de reverie, cu cartea cazuta pe jos ~i cu filele indoite, In mediul urban, asistam la 0 multiplicare a locurilor de leetura. pe 0 band din parcul public sau In gad, asteptind trenul.

Romantismul a eontribuit in mod decisiv ~i la aparitia unci noi sensibilitari 10 ceea ee priveste marea, la eonturarea unui nou mod de apreeiere a peisajului litoral. Pina la sfirsitul secolului al XVIII-lea, marea era considerata respingatoare, urita, nesanatoasa pentru carpul uman. Treptat, aceste reprezentari se schimba si, asa cum a demonstrat istoricul francez Alain Corbin, intre 1790-1840 a fost "inventata" plaja. La inceput au existat alte practici corporate, alte folosinte ale plajei: medicii nu recomandau expunerea la soare, cura marina reducindu-se la plirnbari pe faleza sau statui sub umbrela, pe sezlong. Inevitabil, se naste un nou lac de lectud: femeile citeau pe plaja, imbracate din cap pina In picioare, la ace a vreme.

Nud de fet neie ciitnd

Tot 0 imagine religioasa sta ~i la originea temei iconografice "Nud de femeie citind". Fritz Nies a identificat primele reprezentari ale .nuditatii lectorale" feminine in tema iconografid a penitente! Mariei Magdalena. intr-o pictura din 1565, Titian 0 infari~eaza intr-o stare de extaz

DOSAR

i "Tn realitate troio Th csteptoreo Serif, cTnd noi eram In pat $[ I I eo opuco, 'in sf'ir$it, so citecsco. Era .perioada rnorilor le:tur.i ! I Strindberg. Eu stcteorn treaz In pot $1 vedeam pe sub usc )1- I i corireo de lumina de dincolo, din camero de zi, Stotea In ge- ! I nunchi pe scaunul ei, cu cootele pe mas 0, copul sprijinit pe I

I" pumnul drept, ovind .Tn fato, moldcrul inolt d: v~lume ~in S~rind- i berq.] ... ) Dupa ce cmorn $1 masa fusese stnnsa, dupo ce-I cul- ! [ co pe cei rnici, Ii duceam teancul de volume galbene pe meso, I I aranjlndu-Ie 10 locullor. Mai discutorn pulin, ii slrnjeorn nernb- I I darea, pentru co aveam rnolddrul de corti in!ata o~hilc:r, ? ~n- i I tel:geam~ $1 mergeam lini$tif laculcar~, for~ s~ 0 _mal ch'~u,. In-i I chideorn In urma mea uso de 10 dorm'.tor pmo m~ dezbrac.a~m~ ! i 0 mai auzeam plimblndu-se Tncoace si-ncolo. Ma culcam $1 rrru . I ciuleam urechile 10 sclrjtitul scounului pe care se urca, apoi si~-I I jeorn cum ia volumul In rntno $i, dnd eram sigur co I-a deschis. I I Tmi aruncam privirea spre licorir.e~ ?e lu~ino de ~ d:desu~tu! I I usii. Atunci stiorn co nu 5e va mal ridico, once s-ar infirnpln, irru ! i aprindeam mica mea lonterno si-rnl citeam cartea sub poturo." I

I F:=

L~_"~

21

"Analogi a cu tenisul nu e volobilo in cazullecturTi - aceasta nu e un proces du-te-vino, ci 0 nesfir$ito, chinuitoare poco leolo.

• un flirt care rcrnine neconsumat sou, doco a[unge so fie consumat, rornine un act solitar, de mosfurbore. (Tn acest moment 01 prelegerii, ouditoriul fncepu so dea semne de nervozitate.) Cititorul 0 io Tn mlno In timp ce textul ll srlrneste, Ii stirneste cu- . riozitatea, pofto, tot 0$0 cum 0 dansatoare de striptease stir- . nesre curiozitatea sl poltele publicului sou."

David Lodge, Ce mid'r-i lumea!

22

mistic, intrerupta din lectura, avind in fata 0 carte deschisa, sprijinita de un craniu. Ea nu poarta decit un vaal transparent, care Ii acopera partial bustul, ~i a e~arfa ill jurul coapselor. Avem de-a face aid cu un context religios, nuditatea este aici un semn de asceza Arti$tii din secolele urmatoare incep sa trateze aceasta tema a nuditltii feminine 1n cu totul alte contexte. In anul 1752, Boucher picteaza pentru prima data 0 tfnara fati, goala, seducatoare, intinsa pe un divan, cu 0 carte deschtsa alaturi,

Asocierea nuditatii feminine cu actulleeturii devine a constanta a imaginarului artistic. Aceasta terna iconografica a fost consacrata in pictura franceza de Boucher, Chardin, Fragonard, Greuze, Georges de la Tour, Corot, Courbet, Daumier, Delacroix, Cezanne, Manet, Renoir. Pictura seeolelor XVII-XVIII otera numeroase exempfe de reprezentari erotizate ale posnirilor lectorale feminine. Stind pe fotoliu, pe sofa sau pe pat, tinerele femei adincite in lectuci sinr sumar imbracate. Decolteul este generos, vesmintele in dezordine, breteaua rochiei este cazura de pe un umar, uneori Iasind un sin la vedere, 0 mina se strecoara discret sub jupoane, postura fiind una de abandon $1 de voluptate. Fata cititoarelor este aprinsa, febrila, afisind un zimbet ca pentru sine. Expresia faciala tr1deaza place rea $i reveria, ele viseaza cu ochii deschisi in timp ce citesc. La miilocul secolului at XIX-lea, senzualitatea cititoarelor este din ce in ce mai provocatoare ~i explicita, nuditatea devine completa

Aceste imagini coincid eu difuzarea pe scad larga a Iiteraturii de fietiune $i cu feminizarea publicului cititor, Practlca solitara preponderent feminina, lectura romanului a fost pusa sub acuzare in discursul masculin at secolelor XVIII-XIX, condamnata ca fiind corupatoare a sufletului $1 a corpului, ocupatie care stirneste poftele trupesti $i fnflaeareaza irnaginatia. Jstoricui francez Roger Chartier considers ca acest topos iconografic al cititoarei seminude sau nude .precizeaza felul in care I$i reprezentau oamenii secolului al XVIII-lea lectura feminina, ce devenise pe atunci un act intim prin excelenta, un act prin care numai efractiunea pictorului il poate sustrage din solitudinea

DILEMATECA. OCTOMBRIE 2009

lnvaIuita de deere". Fritz Nies este de parere ca pictorii indue a semnificatie erotica aeestor imagini, sugerind astfel ca lectura feminina este un stimulent amoros sau un surogat pentru aetivitatea sexuala. Istoricul franeez Daniel Fabre vede aid a ambivalenta a irnaginilor de aeest tip, care comporta "fie 0 iodecata morals, fie 0 mtentie erotica sau subversiva", Nu este insa niciodata dar dad imaginile sint menite sa condamne sau sa incite.

Inventarea tehnicii fotografice, perfectionarea procedeelor de multiplicare a imaginilor au facut ca tema cititoarei nude sa fie preluata de arta fotograflca ~i de cartea postala in jur de 1860 apar primele cacti postale ilustrate. Sint frecvente imaginile erotice in£iti~lnd tin ere femel care citesc intinse goale pe pat, pe canapea sau pe covor, legendele ilustratiilor fund de tipul: .Dorinta aprinsa", .Cartea interzisa".

Dincolo de exploatarea ei erotica, imaginea .nud de femeie citind" este, de fapt, portretul ultim allecturii, avatarul ei voluptuos. Analagia tulburatoare intre trupul femeiese $i carte eon-

DOSAR

stituie a redutabila fantasma masculina, cea a .femeii-carte". In general, reprezentarile picturaIe doar sugereaza aceasta identificare, lnsa artistul belgian Emile Berchmans realiza in anul 1898 a gravura reprodusa pe coperta revistei de arta La Plume, in care aceasta apropiere este explicrta Este vorba des pre imagine a unei femel-carte sau, daca vrem, a unei cacti-femeie. Silueta unui nud feminin se pierde printre fiIele unei ciirti deschise, asezare vertical, la fel de inalta ca femeia. Corpului femeii are aceeasi culoare $i aceeasi textura ca paginile rasfirate ale eartH, ce se deschide adernenitor. Desi bratele $i picioarele dau sugestia ca s-ar confunda cu filele cartii, femeia pastreaza un aer atragator, provocator. Este intoarsa cu spatele $i pare, in acelasi timp, ca intra in carte, gata sa dispara din clipa in dipa, printre filele unduitoare ca faldurile unei corrine. Ea arunca peste umar a ultima privire ce pare sa spuna. .Ilrmeaza-ma!".

Cine ar putea rezista unei asemenea invitatii?

•

23