TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A.

DEPARTAMENT SECURITATE ROMANIA

Nr. 100/06/03/01/ 415 din 21.12.2021 Exemplar unic

DE ACORD
Manager,
Petrut-Sebastian BRATOSIN

MANUAL INSTRUCTAJ PERIODIC

pentru instruirea personalului de CONDUCERE din cadrul TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS

SEMESTRUL I

I. Legislatia de baza care reglementează activitatea de aparare impotriva incendiilor si protectia civila

Principalele obligatii si responsabilitati ale sefilor locurilor de munca:

- Executa instructajul specific locului de munca pentru noi angajati, angajatilor care au lipsit mai mult de 30 de
zile calendaristice de la locul de muncă, când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse
noi tehnologii, la reluarea activităţii după producerea unui incendiu, explozii sau situaţii de urgenţă. Instructajul
specific locului de munca are o durata de 8 ore, este consemnat in Fisa de instructaj si in pontaj (codul de
activitate 8938).
- Executa instructajul periodic conform precizarilor din Dispozitia privind organizarea instruirii angajatilor pentru
domeniul situatiilor de urgenta la nivelul TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A., cu toate categoriile
de angajati din subordine, il consemneaza in Fisa individuala de instructaj si in pontaj (cod activitate
8938).Instructajul periodic are o durata de 2 ore si se executa conform Tematicii anuale si a Graficului de
instruire.
- Prelucreaza toate materialele privind situatiile de urgenta ori de cate ori este cazul, si le consemneaza in Fisa
individuala de instructaj ca instructaj suplimentar.
- Cunoaste si respecta reglementarile legale privind situatiile de urgenta, precum si Actele de autoritate care
transpun legislatia in vigoare la nivelul Companiei.
- Urmareste starea de siguranta la locul de munca si solicita asistenta de specialitate ori de cate ori este cazul,
astfel incat sa fie inlaturate eventualele situatii generatoare de situatii de urgenta.
- Actualizeaza Planul de evacuare atunci cand este cazul.
- Asigura respectarea Reglementarilor interne privind AII si PC la locul de munca de catre toti angajatii din
subordine, vizitatori, clienti, alti utilizatori ocazionali.
- Urmareste starea mijloacelor de alarmare incendii si solicita verificarea acestora atunci cand este cazul.
- Urmareste starea mijloacelor de stingere a incendiilor din dotarea locului de munca si solicita verificarea
acestora atunci cand este cazul.
- Solicita eliberarea Permisului de lucru cu foc deschis atunci cand este cazul.
- Propune masuri de crestere a gradului de securitate la locul munca.
- Asigura functionalitatea cailor de acces si evacuare.
Respecta reglementarile privind FUMATUL la locul de munca si asigura respectarea acestora de catre angajatii din
subordine, precum si de catre ceilalti utilizatori.

Red. U.V. / 1 Ex. 1 din 17

 a) Legea 307/2006(actualizata)-Obligatii privind apararea impotriva incendiilor (Art. 6,7,8,9,19,21,22,28)
SECŢIUNEA 1 Obligaţii generale
ART. 6
(1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu
primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul.
(2) Persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri,
după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului.
(3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţă, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contravenţional sau penal, potrivit
legii, şi suportă cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie.
ART. 7
(1) În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate,
din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de
urgenţă.
(2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe, persoanele aflate în apropiere au obligaţia să
intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora.
ART. 8
În cazurile de forţă majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii
tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii:
a) să permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenţă şi al persoanelor care acordă ajutor;
b) să permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a
efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;
c) să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din
construcţie, tăierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitată şi să
acorde sprijin, cu forţe şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri.
ART. 9
La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinţă asupra bunurilor imobile, precum şi a contractelor de
antrepriză, părţile sunt obligate să prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea împotriva
incendiilor.
ART. 19
Administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are următoarele obligaţii principale:
a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, să le
actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;
b) să asigure identificarea, evaluarea şi implementarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor conform criteriilor stabilite;
c) să solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi să asigure respectarea condiţiilor care au
stat la baza eliberării acestora;
d) să permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire împotriva incendiilor, să prezinte documentele şi
informaţiile solicitate şi să nu îngreuneze sau să obstrucţioneze în niciun fel efectuarea acestora;
e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă;
f) să întocmească, să actualizeze permanent şi să transmită inspectoratului lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii,
utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le
prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substanţele pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile ce revin salariaţilor la locurile de muncă;
h) să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor şi să verifice
respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în
unitatea sa;
i) să asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgenţă privat, precum şi funcţionarea acestuia
conform reglementărilor în vigoare ori să încheie contract cu un alt serviciu de urgenţă voluntar sau privat, capabil să intervină operativ şi
eficace pentru stingerea incendiilor;
j) să solicite şi să obţină avizele de înfiinţare şi pentru sectoarele de competenţă ale serviciului privat pentru situaţii de urgenţă şi să
asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora;
k) să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea acestora în orice moment;
l) să permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere, instruire sau de antrenament şi să
participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate de acesta;
m) să asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor cu personal atestat, conform
instrucţiunilor furnizate de proiectant;
n) să asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenţă privat pentru intervenţie;
o) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi
echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi
medicamentele pentru acordarea primului ajutor;
Red. U.V. / 1 Ex. 2 din 17
 p) să stabilească şi să transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale regulile şi măsurile de apărare împotriva
incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;
q) să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forţe şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar
în termen de 3 zile lucrătoare să completeze şi să trimită acestuia raportul de intervenţie;
r) să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate conform legii;
s) să îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.
ART. 21
Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:
a) să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar,
producător sau importator, după caz;
b) să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea împotriva incendiilor, puse la dispoziţie de
administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator;
c) să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează sau le desfăşoară;
d) să aducă la cunoştinţa administratorului, conducătorului instituţiei sau proprietarului, după caz, orice defecţiune tehnică ori altă situaţie
care constituie pericol de incendiu.
ART. 22
Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:
a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub orice formă, de administrator sau de
conducătorul instituţiei, după caz;
b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi
celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor
sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de
apărare împotriva incendiilor;
e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în domeniul
apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;
g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă, referitoare la producerea incendiilor.
Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor
ART. 28
(1) Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează prin activităţi de reglementare, autorizare, avizare,
atestare, recunoaştere, desemnare, supraveghere a pieţei, control, organizarea stingerii incendiilor şi tragerea la răspundere juridică a
persoanelor vinovate.
(2) Controlul de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor se exercită, la nivel central, prin inspecţia de prevenire şi alte
compartimente şi unităţi din structura sau subordinea Inspectoratului General, respectiv, la nivel local, prin inspecţiile de prevenire din
cadrul inspectoratelor, în scopul aplicării unitare a prevederilor legale pe întregul teritoriu al României, potrivit competenţelor.
b) Legea 481/2004 a protectiei civile (republicata si actualizata) (Art.1, 7, 20, 28 ÷ 32, 37)
ART. 1
(1) Protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi
sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei
legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor
negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare
supravieţuirii persoanelor afectate.
(2) Activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter permanent şi se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin, potrivit
prezentei legi, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi
persoanelor fizice.
ART. 7
(1) Coordonarea în domeniul protecţiei civile se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de
Urgenţă.
(2) Controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile se asigură, la nivel central, prin Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local, de către inspectoratele judeţene şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Buc- Ilfov.
ART. 20
(1) Cetăţenii sunt obligaţi:
a) să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi
de conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz;
b) să ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii, de autorităţile competente sau de personalul învestit cu
exerciţiul autorităţii publice din cadrul serviciilor publice de urgenţă;
c) să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre
iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă;
Red. U.V. / 1 Ex. 3 din 17
 d) să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre
descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate;
e) să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară activitatea;
f) să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire
din teren;
g) să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă, precum şi alte materiale de primă necesitate
pentru protecţia familiilor lor;
h) să permită, în situaţii de protecţie civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privată;
i) să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după
caz, fără plată, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;
j) să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de
către autorităţile abilitate;
k) să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă, în cazurile prevăzute de lege.
(2) Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) revine, corespunzător situaţiei în care se găsesc, şi cetăţenilor străini care desfăşoară
activităţi, au reşedinţa sau se află în tranzit, după caz, pe teritoriul României.
(3) Cetăţenii declaraţi inapţi de muncă din motive medicale sunt scutiţi, pe timpul intervenţiei în sprijinul forţelor de protecţie civilă, de
prestarea de servicii ori de participarea la executarea de lucrări, evacuarea de bunuri şi altele asemenea, care presupun efort fizic.
ART. 28
(1) Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate, au următoarele
obligaţii principale:
a) asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase;
b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în
clasificarea de protecţie civilă;
c) organizează şi dotează, pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, servicii de
urgenţă private şi stabilesc regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora ori încheie contracte cu alte servicii de urgenţă private,
care dispun de forţe şi mijloace capabile să intervină operativ şi eficace în cazul situaţiilor de protecţie civilă;
d) participă la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a
urmărilor situaţiilor de urgenţă desfăşurate de unităţile proprii;
e) asigură gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă echipamentele, substanţele, mijloacele şi antidoturile
adecvate riscurilor specifice;
f) organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat în muncă privind protecţia civilă;
g) asigură alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate;
h) prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de protecţie civilă;
i) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnalează, de îndată, cu privire la iminenţa producerii
sau producerea unei situaţii de protecţie civilă la nivelul instituţiei sau operatorului economic;
j) stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi măsurile de protecţie specifice, corelate cu
riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare;
k) încheie convenţii sau protocoale de cooperare cu serviciile de urgenţă profesioniste sau voluntare;
l) menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni alarmare, spaţiile de adăpostire şi mijloacele tehnice proprii, destinate
adăpostirii sau intervenţiei, ţin evidenţa acestora şi le verifică periodic;
m) îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri stabilite, potrivit legii, de către organismele şi organele abilitate.
(2) Conducătorii instituţiilor publice şi ai operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligaţi să permită instalarea, fără
plată, a mijloacelor de alarmare pe clădirile proprii.
(3) Operatorii economici a căror activitate prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase se supun şi
prevederilor legislaţiei specifice.
ART. 29
Persoanele fizice sau juridice care deţin imobile în indiviziune sau le utilizează în comun sunt obligate să coopereze pentru îndeplinirea
măsurilor de protecţie civilă pentru întregul imobil sau ansamblu de imobile.
ART. 30
(1) Proiectanţii, constructorii şi beneficiarii de investiţii au următoarele obligaţii:
a) să prevadă în documentaţiile tehnice ale investiţiilor măsurile specifice, echipamentele şi dotările necesare, conform normativelor în
vigoare, şi să asigure realizarea lor înainte de darea în exploatare a investiţiei;
b) să obţină toate avizele, autorizaţiile şi acordurile privind protecţia civilă, conform legii, şi să urmărească realizarea măsurilor stabilite în
cuprinsul acestora;
c) să evalueze riscul seismic al zonei în care se execută lucrările şi să întocmească proiectul, respectiv să execute construcţia sau
instalaţia conform gradului de risc seismic evaluat.
(2) În toate fazele de cercetare, proiectare, execuţie şi pe întreaga lor durată de existenţă, construcţiile şi amenajările, echipamentele,
utilajele şi instalaţiile tehnologice pentru autorizare în domeniul protecţiei civile se supun unei examinări sistematice şi calificate pentru
identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, în condiţiile prevăzute de reglementările specifice.
(3) Obligaţia executării activităţilor prevăzute la alin. (2) revine persoanelor care concură la proiectarea, realizarea, exploatarea,
întreţinerea, repararea, postutilizarea construcţiilor, a echipamentelor şi a instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor şi răspunderilor
Red. U.V. / 1 Ex. 4 din 17
 prevăzute de lege.
(4) Metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, se
aprobă prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 31
Salariaţii au următoarele drepturi şi obligaţii:
a) să beneficieze, în mod gratuit, de echipament de protecţie individuală, de tratament medical şi antidoturi, dacă sunt încadraţi la agenţi
economici sau instituţii cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic;
b) să beneficieze de măsurile de protecţie socială prevăzute prin lege pentru perioadele de întrerupere a activităţii, impuse de situaţiile de
protecţie civilă;
c) să respecte normele, regulile şi măsurile de protecţie civilă stabilite;
d) să participe la instruiri, exerciţii, aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifică.
ART. 32
Pregătirea pentru protecţia civilă cuprinde pregătirea populaţiei şi a salariaţilor, pregătirea serviciilor de urgenţă, pregătirea personalului
cu funcţii de conducere pe linia protecţiei civile, precum şi a personalului de specialitate.
ART. 37
(1) Instruirea salariaţilor privind protecţia civilă se asigură sistematic, de regulă împreună cu instructajele de prevenire şi stingere a
incendiilor, în condiţiile stabilite prin dispoziţiile generale elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de
ministrul administraţiei şi internelor*).
c) Normele Generale de Aparare impotriva incendiilor - O.M.A.I 163/2007 (Art. 1÷ 4, 21÷ 27)
Dispoziţii generale
ART. 1
Normele generale de apărare împotriva incendiilor, denumite în continuare norme generale, stabilesc principiile, criteriile de performanţă
şi condiţiile tehnice generale privind asigurarea cerinţei esenţiale "securitate la incendiu" pentru construcţii, instalaţii şi amenajări, precum
şi regulile şi măsurile generale de prevenire şi stingere a incendiilor.
ART. 2
Scopul prezentelor norme generale este prevenirea şi reducerea riscurilor de incendii şi asigurarea condiţiilor pentru limitarea propagării
şi dezvoltării incendiilor, prin măsuri tehnice şi organizatorice, pentru protecţia utilizatorilor, a forţelor care acţionează la intervenţie, a
bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.
ART. 3
Prezentele norme generale se aplică la proiectarea, executarea şi exploatarea construcţiilor, instalaţiilor şi a amenajărilor, la lucrările de
modernizare, extindere, schimbare a destinaţiei celor existente, precum şi la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de apărare împotriva
incendiilor şi la echiparea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.
ART. 4
Prezentele norme generale sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, pentru toate celelalte persoane
juridice, precum şi pentru persoanele fizice aflate pe teritoriul României.
Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă
ART. 21
Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă, prevăzută la art. 5 lit. d) din prezentul ordin, are ca scop
asigurarea condiţiilor care să permită salariaţilor/persoanelor fizice ca, pe baza instruirii şi cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie,
să acţioneze eficient pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei, evacuarea bunurilor
materiale, precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii, explozii sau accidente tehnice.
ART. 22
(1) Prin loc de muncă, în înţelesul prevederilor prezentelor norme generale, se înţelege:
a) secţie, sector, hală/atelier de producţie, filială, punct de lucru şi altele asemenea;
b) depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile;
c) atelier de întreţinere, reparaţii, confecţionare, prestări de servicii, proiectare şi altele asemenea;
d) utilaj, echipament, instalaţie tehnologică, sistem, staţie, depozit de distribuţie carburanţi pentru autovehicule, depozit cu astfel de
produse, punct de desfacere a buteliilor cu GPL pentru consumatori;
e) laborator;
f) magazin, raion sau stand de vânzare;
g) sală de spectacole, polivalentă, de reuniuni, de conferinţe, de sport, centru şi complex cultural, studio de televiziune, film, radio,
înregistrări şi altele asemenea;
h) unitate de alimentaţie publică, discotecă, club, sală de jocuri electronice şi altele asemenea;
i) clădire sau spaţiu amenajat în clădire, având destinaţia de îngrijire a sănătăţii: spital, policlinică, cabinet medical, secţie medicală,
farmacie şi altele asemenea;
j) construcţie pentru cazare;
k) compartiment, sector, departament administrativ funcţional, construcţie pentru birouri, cu destinaţie financiar-bancară;
l) bibliotecă, arhivă;
m) clădire sau spaţii amenajate în clădiri, având ca destinaţie învăţământul, supravegherea, îngrijirea sau cazarea ori adăpostirea copiilor
preşcolari, elevilor, studenţilor, bătrânilor, persoanelor cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost;
Red. U.V. / 1 Ex. 5 din 17
 n) lăcaş de cult, spaţiu destinat vieţii monahale;
o) clădire şi/sau spaţiu având destinaţia de gară, autogară, aerogară şi staţie de metrou;
p) fermă zootehnică sau agricolă;
q) punct de recoltare de cereale păioase sau de exploatare forestieră;
r) amenajare temporară, în spaţiu închis sau în aer liber.
(2) Atunci când pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiaşi clădiri îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici sau alte
persoane juridice sau persoane fizice autorizate, locul de muncă se delimitează la limita spaţiilor utilizate de aceştia, iar utilităţile comune
se repartizează, după caz, proprietarului clădirii ori, prin înţelegere, operatorilor economici sau persoanelor juridice respective.
ART. 23
Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă constă în:
a) prevenirea incendiilor, prin luarea în evidenţă a materialelor şi dotărilor tehnologice care prezintă pericol de incendiu, a surselor
posibile de aprindere ce pot apărea şi a mijloacelor care le pot genera, precum şi prin stabilirea şi aplicarea măsurilor specifice de
prevenire a incendiilor;
b) organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor ;
c) afişarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor;
d) organizarea salvării utilizatorilor şi a evacuării bunurilor, prin întocmirea şi afişarea planurilor de protecţie specifice şi prin menţinerea
condiţiilor de evacuare pe traseele stabilite;
e) elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de muncă, desfăşurarea propriu-zisă şi verificarea efectuării acesteia;
f) marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau a altor inscripţii ori mijloace de atenţionare.
ART. 24
La stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere:
a) prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;
b) gestionarea materialelor şi a deşeurilor combustibile susceptibile a se aprinde, cu respectarea normelor specifice de prevenire a
incendiilor;
c) dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute în documentaţia tehnică de proiectare;
d) verificarea spaţiilor la terminarea programului de lucru;
e) menţinerea parametrilor tehnologici în limitele normate, pe timpul exploatării diferitelor instalaţii, echipamente şi utilaje tehnologice.
ART. 25
(1) Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde:
a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului de la locul de muncă, a serviciilor
profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă, a conducătorului locului de muncă, proprietarului/patronului/administratorului,
precum şi a specialiştilor şi a altor forţe stabilite să participe la stingerea incendiilor;
b) stabilirea sistemelor, instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de stingere a incendiilor, a stingătoarelor şi a altor aparate
de stins incendii, a mijloacelor de salvare şi de protecţie a personalului, precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie să existe
la fiecare loc de muncă;
c) stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea persoanelor/bunurilor, pe schimburi de lucru şi în afara
programului;
d) organizarea efectivă a intervenţiei, prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze sau să pună în funcţiune mijloacele tehnice din
dotare de stingere şi de limitare a propagării arderii ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi, după caz, la
echipamente şi utilaje tehnologice.
(2) Datele privind organizarea activităţii de stingere a incendiilor la locul de muncă prevăzute la alin.(1) se înscriu într-un formular tipărit pe
un material rezistent, de regulă carton, şi se afişează într-un loc vizibil, estimat a fi mai puţin afectat în caz de incendiu.
(3) Datele se completează de conducătorul locului de muncă şi se aprobă de cadrul tehnic sau de persoana desemnată să îndeplinească
atribuţii de apărare împotriva incendiilor.
(4) Structura-cadru a formularului prevăzut la alin.(2) este prezentată în anexa nr.1 la prezentele norme generale, aceasta putând fi
completată, după caz, şi cu alte date şi informaţii.
ART. 26
(1) Intervenţia la locul de muncă presupune:
a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anunţarea incendiului la forţele de
intervenţie, precum şi la dispecerat, acolo unde acesta este constituit;
b) salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului, conform planurilor stabilite;
c) întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze şi fluide combustibile a consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la
instalaţii şi utilaje de către persoanele anume desemnate;
d) acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotare şi verificarea intrării în
funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate şi, după caz, acţionarea lor manuală;
e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul intervenţiei;
f) protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului : temperatură, fum, gaze toxice;
g) verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea focare noi, acţionându-se pentru stingerea
acestora.
(2) Pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin.(1) nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate, precum şi în afara
programului de lucru, în zilele de repaus şi sărbători legale.
Red. U.V. / 1 Ex. 6 din 17
 ART. 27
Pentru perioadele în care activitatea normală este întreruptă, de exemplu, noaptea, în zilele nelucrătoare, în sărbătorile legale sau în alte
situaţii, este obligatorie asigurarea măsurilor corespunzătoare de apărare împotriva incendiilor.

Ordinul nr. 712/2005 (actualizat) – pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in
d)
domeniul situatiilor de urgenta ( 17÷ 26, 28 ÷31, 38, 39)
Instructajul specific locului de muncă
ART. 16
Instructajul specific locului de muncă se execută individual, după instructajul introductiv general, de către şeful locului de muncă
respectiv.
ART. 17
La efectuarea instructajului specific locului de muncă se urmăreşte să se asigure participanţilor cunoştinţe referitoare la:
a) caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor, materialelor şi produselor utilizate la locul de muncă;
b) condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale de incendiu şi/sau de
explozie specifice locului de muncă, măsurile de prevenire a acestora;
ART. 17^1
Instructajul specific locului de muncă se efectuează şi în următoarele cazuri:
a) când un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de muncă;
b) când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;
ART. 18
Durata instructajului specific locului de muncă este stabilită în funcţie de complexitatea activităţii desfăşurate (construcţii, instalaţii şi
utilaje tehnologice) şi nu poate fi mai mică de 8 ore.
ART. 19
Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de muncă sunt urmate în mod obligatoriu de
demonstraţii practice.
ART. 20
Admiterea definitivă la lucru a persoanelor instruite se face numai după verificarea acestora pe bază de teste cu privire la nivelul de
însuşire a cunoştinţelor necesare.
Instructajul periodic
ART. 21
Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariaţi pe o durată de cel puţin două ore şi are ca scop împrospătarea,
completarea şi detalierea cunoştinţelor dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de muncă.
ART. 22
Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire, aprobate de conducătorii instituţiilor, manageri sau
patroni.
ART. 23
Tematica orientativă anuală de instruire, adaptată fiecărei categorii de salariaţi, se structurează de regulă astfel:
a) actele normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă, activitatea de apărare împotriva incendiilor şi activitatea de
protecţie civilă;
b) obligaţiile generale şi specifice ce revin fiecărei categorii de salariaţi;
c) condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale (riscurile) de incendiu
şi/sau explozie specifice; normele, regulile şi măsurile de prevenire a acestora;
d) descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a instalaţiilor şi sistemelor de protecţie destinate prevenirii avariilor
tehnologice şi incendiilor;
e) modul de acţiune a salariaţilor în cadrul serviciilor de urgenţă şi în sprijinul acestora pentru realizarea intervenţiei operative şi pentru
limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.
ART. 24
Tematica orientativă se adaptează şi se completează pe parcursul anului, dacă este cazul, de către cei care execută instruirea, cu
concluziile şi învăţămintele rezultate din:
a) controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale şi îndeplinirea sarcinilor stabilite;
b) natura, frecvenţa şi amploarea incendiilor, exploziilor şi altor situaţii de urgenţă produse pe raza teritorială a unităţii sau în sectoare de
activitate similare;
c) modificări ale legislaţiei specifice.
ART. 25
În graficul anual de instruire se menţionează periodicitatea instructajelor şi se precizează zilele în care acestea se execută eşalonat, pe
locuri de muncă şi categorii de salariaţi.
ART. 26
Intervalul de timp între două instructaje periodice se stabileşte de conducerea operatorului economic sau a instituţiei publice în funcţie de
specificul condiţiilor de muncă din unitatea respectivă, cu respectarea următoarelor termene:
- cel mult o lună (30 de zile), pentru personalul cu funcţii de execuţie sau operative, care sprijină serviciile de urgenţă (structurile de
răspuns) în cazul producerii situaţiilor de urgenţă;
Red. U.V. / 1 Ex. 7 din 17
 - 1-3 luni, pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate, maşini, utilaje şi instalaţii tehnologice (tehnicieni, maiştri, subingineri,
ingineri), precum şi pentru analişti, cercetători şi personalul din laboratoare;
- 3-6 luni, pentru personalul auxiliar din secţiile şi sectoarele de producţie, control tehnic, cercetare, proiectare, de întreţinere şi reparaţii,
investiţii, transporturi, precum şi pentru cel care lucrează în instituţii publice;
- 1-6 luni, pentru personalul auxiliar care are atribuţii de organizare, conducere şi control (şefi de secţii, ateliere, instalaţii, depozite etc.),
pentru cel din conducerea operatorului economic sau a instituţiei, precum şi pentru cel din structura autorităţilor publice locale, a
administraţiei publice centrale şi a instituţiilor statului.
ART. 28
Pe timpul desfăşurării instructajului periodic se pune accent pe demonstraţiile practice, salariaţii fiind angrenaţi în executarea unor
operaţiuni specifice.
ART. 29
Verificarea persoanelor instruite privind cunoştinţele însuşite şi deprinderile formate în timpul instructajului periodic se face prin sondaj,
insistându-se de fiecare dată pentru clarificarea problemelor şi eliminarea deficienţelor constatate.
ART. 30
Anual se efectuează o verificare de fond pe bază de teste tip chestionar asupra nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a
făcut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnându-se în fişa individuală de instructaj.
ART. 31
(1) Instructajul periodic se face de către persoanele desemnate de conducătorii instituţiilor, managerii operatorilor economici sau patroni,
astfel:
a) pentru personalul de execuţie, de către conducătorul locului de muncă respectiv;
b) pentru personalul încadrat pe funcţii tehnice şi administrative din sectoarele de producţie şi din compartimentele de cercetare,
proiectare, întreţinere, reparaţii, controlul calităţii, aprovizionare tehnico-materială şi desfacere, de către şefii compartimentelor respective;
c) pentru şefii de secţii, sectoare, compartimente funcţionale şi şefii de departamente, de către conducătorul tehnic.
(2) Pentru operatorii economici sau instituţiile care au cel mult 9 salariaţi efectuarea instructajului periodic este sarcina exclusivă a
patronului sau a conducătorului instituţiei.
Instructajul la recalificarea profesională
ART. 38
Instructajul la recalificarea profesională se desfăşoară cu toate categoriile de salariaţi care au parcurs un astfel de curs de formare
profesională, definit conform legislaţiei specifice.
ART. 39
La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare profesională, a persoanelor care îl efectuează, a duratei necesare şi a modului
de verificare a însuşirii cunoştinţelor se vor avea în vedere următoarele:
a) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în acelaşi loc de muncă în care au lucrat şi înainte de conversia profesională, şeful
locului de muncă va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de muncă pe
care le apreciază că sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de muncă pe care le au de îndeplinit;
b) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în alt loc de muncă din cadrul aceluiaşi operator economic sau al aceleiaşi
instituţii în care au fost angajate şi înainte de recalificarea profesională, inclusiv pentru cele recrutate din rândul şomerilor după formarea
profesională, se vor respecta prevederile art. 16 şi următoarele din prezentele dispoziţii generale;
c) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul altui operator economic sau al altei instituţii, acestea se consideră nou-
angajate şi vor parcurge categoriile de instructaje prevăzute de prezentele dispoziţii generale.
1. INSTRUIREA PERSONALULUI PRIVIND EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE
Pentru a nu constitui cauze de incendiu, instalaţiile electrice vor fi întreţinute, verificate şi utilizate în condiţiile prevăzute în reglementarile
tehnice de specialitate şi documentaţiile producătorilor de echipamente.
Se interzice exploatarea instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor electrice în condiţii in care se generează curenţi de suprasarcină,
datorită unor consumatori care depăşesc puterea nominală a circuitelor.
Se interzice, în principal;
- folosirea unor aparate electrice care nu sunt in inventarul locului de munca;
- înlocuirea siguranţelor, releelor de protecţie şi a întreruptoarelor automate cu altele necalibrate;
- racordarea unor consumatori care depăşesc puterea nominală a circuitelor;
- încărcarea instalaţiei electrice peste sarcina admisă;
- nerealizarea unor contacte electrice perfecte, sigure în timp şi uşor de verificat:
- neasigurarea aceluiaşi nivel de izolaţie ca şi al conductoarelor la legăturile electrice;
- nelegarea corespunzătoare a conductoarelor la aparate, echipamente, maşini, elemente metalice etc.
- lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice în cazul demontării parţiale a unei instalaţii;
- folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice, fără ştecher, direct în prize;
- utilizarea receptorilor de energie electrică ( radiatoare, reşouri, fiare de călcat, ciocane de lipit etc.) fără luarea măsurilor de izolare faţă
de materialele şi elementele combustibile din spaţiul sau încăperea respectivă;
- utilizarea lămpilor mobile (portative ), alimentate prin cordoane improvizate şi/sau uzate;
- folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururilor)improvizate, din carton, hârtie sau alte materiale combustibile;
- aşezarea pe motoarele electrice a unor materiale combustibile (cârpe, hârtii, folii de mase plastice, lemne etc);
Red. U.V. / 1 Ex. 8 din 17
 - utilizarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice neomologate sau în alte locuri decât cele stabilite prin instrucţiuni sau agremente tehnice;
- folosirea în stare defectă, uzată şi/sau cu improvizaţii, a instalaţiei electrice şi/sau a receptorilor electrici;
- suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
- agăţarea de, sau introducerea în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor, canalelor sau a tunelelor electrice, a obiectelor de orice fel;
- efectuarea lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii de către persoanal necalificat şi neautorizat;
La terminarea programului de lucru instalaţia electrică va fi scoasă de sub tensiune cu excepţia iluminatului de siguranţă şi a instalaţiei de
alimentare a receptoarelor cu rol de siguranţă la foc.
Se va păstra curăţenia, iar la tablourile capsulate, garniturile de etanşare vor fi în bună stare şi bine strânse (fixate).
Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat, a motoarelor electrice sau a altor consumatori de
energie electrică.
Tablourile electrice de distribuţie vor fi prevăzute cu carcase de protecţie, iar la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate
conform normelor în vigoare.
Periodic, pe baza unui grafic aprobat, se realizează revizia instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă sau de curenţi slabi - tablouri de
distribuţie, siguranţe, starea conductoarelor, a dozelor, prizelor, prelungitoarelor, întreruptoarelor, corpurilor de iluminat, conexiunilor,
rezistenţei ohmice şi legătura la pământ.
Nu este admisă folosirea motoarelor şi a aparatelor electrice cu carcasele şi capacele demontate, sau în condiţii în care să nu asigure
răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din jur.
Instalaţiile şi sistemele de captare şi scurgere la pământ a sarcinilor electrostatice se menţin în stare de bună funcţionare, la parametrii
prevăzuţi.
Este interzisă exploatarea instalaţiilor cu elemente metalice nelegate la pământ sau cu instalaţii de punere la pământ incomplete, defecte .
2. MIJLOACE UTILIZATE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR
Stingătoarele sunt principalul mijloc de intervenţie pentru stingerea începuturilor de incendii, ușor de utilizat și la îndemâna oricui. Corecta
lor alegere și amplasare, dar și deprinderea utilizării lor devin de mare importanţă pentru limitarea și stingerea, încă din faza incipientă a
incendiilor care pot aduce pagube imense. Stingătoarele sunt acele dispozitive acţionate manual care conţin o substanţă ce poate fi
refulată și dirijată asupra unui focar de ardere, sub efectul unei presiuni create în interiorul respectivului recipient. Sunt proiectate pentru a
fi acţionate manual, iar din punctul de vedere al conţinutului pot fi: portabile cu o masă de greutate mai mică sau egală cu 20 kg sau
transportabile/carosabile (pe roţi) cu o masă de greutate totală de peste 20 kg.
Principiul de functionare
Stingătoarele au un principiu de funcţionare bazat pe refularea produselor de stingere conţinute sub efectul unei presiuni interne,
asigurată prin diverse procedee, funcţie de soluţia constructivă aleasă de producător. Aici identificăm trei tipuri de stingătoare:
1. Substanţa de stingere este îmbuteliată sub presiune, soluţie specifică stingătoarelor cu dioxid de carbon;
2. Presiunea este asigurată de un gaz propulsor care este introdus în corpul stingătorului în momentul utilizării, gazul fiind păstrat
într-o butelie din interiorul stingătorului și eliberat prin spargerea unei membrane sau deschiderea unui ventil din componenţa
recipientului. Această soluţie este utilizată în cazul stingătoarelor cu apă, pulbere sau spumă;
3. Presurizare permanentă cu un gaz propulsor. Gazele propulsoare permise sau combinaţii permise ale acestora sunt: aer, argon,
dioxid de carbon, heliu și azot. Conform prevederilor normative din România (SR EN 3-7).
Tipuri de stingatoare
După natura substanţei de stingere se identifică:
- Stingător cu apă și substanţe pe bază de apă având o încărcătură de 2, 3, 6, 9 kg fiind identificate sub simbolul de AP;
- Stingător cu spumă (mecanică sau aeromecanică) având o încărcătură de 2, 3, 6, 9 kg fiind identificate sub simbolul de S;
- Cu pulbere având o încărcătură de 1, 2, 3, 4, 6, 9, 12 kg fiind identificate sub simbolul de P;
- Stingător cu dioxid de carbon având o încărcătură de 2, 5 kg fiind identificate sub simbolul de G;
- Stingător cu înlocuitori de haloni având o încărcătură de 2, 5 kg fiind identificate sub simbolul de H.
În acest moment, în România, este interzisă utilizarea stingătoarelor cu haloni și a celor cu spumă chimică, prin urmare acestea nu se
regasesc nici in dotarea locurilor de munca din Telekom Romania Communications.
Alcatuirea stingatoarelor
- Recipientul stingătorului;
- Accesorii, fixate sau înfiletate pe corpul stingătorului și care includ cel puţin: capacul, dispozitivul de control, ansablul furtun
și/sau pâlnii ori duze, dispozitivul de operare;
- Stingătoarele portabile sunt prevăzute cu robinet de control cu autoînchidere care permite ca încărcarea să fie întreruptă
temporar. Cele cu o masă de substanţă de stingere mai mare de 3kg sau volum mai mare de 3 litri sunt prevăzute cu furtun de
refulare de minim 400 mm sau mai mare, funcţie de încărcătură.
- Funcţionarea stingătorului se bazează pe principiul sifonului: gazul propulsor antrenează substanţa de stingere din recipient și o
dirijează prin furtunul de refulare spre focar.
Alegerea stingatoarelor
Alegerea corectă a stingătoarelor trebuie să se bazeze pe o evaluare temeinică a riscului de incendiu din spaţiul protejat. Se ţine seama
de: natura materialelor combustibile (A, B, C, D, E sau F); caracteristicile de ardere în raport cu posibilele surse de aprindere; mărimea
începutului de incendiu ce se poate dezvolta până la intervenţia forţelor specializate; forma de manifestare a incendiului (viteza de ardere:
lentă sau rapidă); mediul ambiant (temperatură, umiditate, posibile incompatibilităţi chimice); existenţa instalaţiilor electrice sub tensiune
(pericol de electrocutare).
Red. U.V. / 1 Ex. 9 din 17
 Mai trebuie ţinut seama și de: densitatea sarcinii termice (posibilitatea estinderii incendiului la materialele din apropiere); dimensiunile
spaţiului; riscul asupra personalului și mediului (reducerea concentraţiei de oxigen în aer); prezenţa personalului disponibil și gradul de
intruire al acestuia; posibilităţile fizice ale persoanelor existente în locul respectiv (când avem persoane cu vârstă înaintată, femei, tineri
sub 16 ani vom amplasa stingătoare până la 6 kg inclusiv, iar în locurile cu pericol mare și număr de persoane redus se vor alege și
amplasa stingătoare de capacitate mare) .
Întrucât stingătoarele au o capacitate limitată, ele pot fi folosite numai în faza iniţială a arderii, când incendiul se manifestă la suprafaţa
materialelor combustibile și nu în volumul lor. Acţiunea de stingere poate fi influenţată și de îndemânarea utilizatorului, condiţiile
intervenţiei (temperatură, curenţi de aer, vizibilitate) la care adăugăm factorii subiectivi (frică, incertitudine, inhibare, slaba instruire) sau
factori de natură tehnică (încărcare necorespunzătoare a stingătorului ori alte defecţiuni tehnice).
Tipul și mărimea stingătorului funcţie de natura și mărimea posibilelor focare:
- Focare mici: maxim 1mp: stingător de 1 – 9 kg (în locuinţe, școli, birouri, magazine cu specific industrial, laboratoare foto sau
cu profil mecanic, centrale telefonice, ateliere mici cu materiale mediu și ușor inflamabile, săli de calculatoare, de jocuri, posturi
de transformare electrice cu putere mică);
- Focare medii: 1 – 3 mp: stingător 6 – 12 kg (depozite de mărfuri, magazine, hoteluri, biblioteci, arhive, garaje mici, instalaţii
tehnologice și ateliere cu cantităţi reduce de materiale combustibile, subsoluri tehnologice, staţii de alimentare cu energie
electrică de dimensiuni reduse);
- Focare mari: peste 3 mp: stingătoare transportabile (depozite de materiale combustibile cu stive înalte, ateliere mari de
tâmplărie și reparaţii auto, tratament termic prin călire în ulei, hangare de avioane, garaje, vopsitorii, depozite de mărime redusă
pentru lichide combustibile, instalaţii tehnologice care prelucrează produse ce depășest 20 kg/litri).

Eficienţa stingătoarelor este dată și de amplasarea acestora la îndemână, într-un număr suficient și cu o capacitate corerspunzătoare de
stingere ţinându-se cont de cantitatea și natura materialelor combustibile existente în spaţiul protejat și dacă sunt folosite de persoane
familiarizate cu punerea lor în funcţiune.
Observaţii privind eficienţa tipurilor de stingătoare:
Stingătoarele cu apă pulverizată pot fi utilizate, cu rezultate satisfăcătoare, pentru stingerea lichidelor combustibile cu temperatura de
inflamabilitate mai mare de 550C, unsorilor, grăsimilor și altor substanţe ce se topesc mai ușor;
Stingătoarele cu spume speciale se folosesc pentru stingerea solvenţilor polari și trebule să fie conforme cu SR EN 1568-4;
Stingătoarele cu dioxid de carbon (CO2) sau pulbere pot fi folosite pentru stingerea focarelor mici din spaţii închise, nu sunt
recomandate la spaţii mari, deschise;
Stingătoarele cu dioxid de carbon (CO2) se utilizează de la distanţă asupra componentelor electronice în așa fel încât acestea să nu fie
deteriorate prin răcire în urma contactului direct cu particulele îngheţate de gaz (zăpadă carbonică).
În zonele în care sunt identificate pericole diferite de incendiu (materiale sau substanţe combustibile din diferite clase de incendiu) se pot
prevedea și utiliza simultan mai multe tipuri de stingătoare.
Pentru stingerea incendiilor din clasa F (uleiuri și grăsimi în aparatele de gătit) se aleg stingătoare compatibile cu substanţele care ard și
cu aparatele utilizate.
Criterii de amplasare a stingatoarelor
Distanţa între stingător și un focar posibil reprezintă drumul parcurs efectiv pentru folosirea stingătorului avându-se în vedere: separaţiile,
amplasamentul ușilor, coridoarelor, stâlpilor și al spaţiilor de depozitare sau eventualelor împrejmuiri.
Distanţa de la locul de amplasare la cel mai important focar posibil în perimetrul suprafeţei protejate nu trebuie să depășească 15m în
cazul focarelor din clasa B sau de 20m în cazul focarelor din clasele A, C și D de incendiu.
Distanţa minimă de amplasare faţă de eventuale focare posibile din zona protejată nu trebuie să fie mai mică de 2m pentru a evita ca el
însuși să fie afectat de incendiu.
Amplasarea stingătoarelor de incendiu se va face de-a lungul căilor de acces la o înălţime de cel mult 1,4m faţă de podea pentru un acces
adecvat și o manevrare comodă. Înălţimea este măsurată de la partea superioară a corpului stingătorului. Nu trebuie să împiedice accesul
și evacuarea în și din zona protejată.
Fixarea stingătorului în locurile destinate trebuie să permită desprinderea ușoară în caz de incendiu. În cazul stingătoarelor transportabile,
Red. U.V. / 1 Ex. 10 din 17
 pentru a nu favoriza răsturnările accidentale, acestea trebuie păstrate în poziţie cât mai apropiată de verticală, în nici un caz sprijinite pe
roţi, pentru a fi mai ușor și rapid de manevrat în situaţia unei intervenţii.
Se va evita amplasarea stingătoarelor în zone joase sau direct pe podea pentru a elimina riscul coroziunilor din cauza unor eventuale
scurgeri sau depuneri de agenţi corozivi, precum și răsturnarea accidentală sau folosirea în alte scopuri.
Este interzisa schimbarea locului de amplasare al stingatoarelor din dotarea locurilor de munca, precum si utilizarea acestora in alte
scopuri (opritor la usile de acces, etc.).
Identificarea stingatorului
CULOAREA: identificarea produsului de stingere se face prin marcarea unei zone de pe corpul stingătorului printr-o anumită culoare cu o
suprafaţă minimă de 10% din aria recipientului. Sunt recomandate utilizarea unor zone cu următoarele culori:
ALBASTRU pentru apă;
GALBEN pentru spumă;
ALB pentru pulberi;
NEGRU pentru dioxid de carbon;
VERDE pentru înlocuiotori de haloni.
MARCAREA se face cu inscripţii strict necesare și cu pictograme de utilizare,fiind divizată în 5 zone:
Zona 1: trebuie să cuprindă cuvintele ”STINGĂTOR DE INCENDIU”, tipul de produs de stingere și încărcătura nominală, performanţa pe
focare;
Zona 2: trebuie să cuprindă informaţii referitoare la instrucţiunile de utilizare evidenţiate cu pictograme, fiecare cu o explicaţie;
Zona 3: trebuie să cuprindă informaţii referitoare la orice restricţii sau pericole de utilizare, în particular în legătură cu toxicitatea și riscul
electric;
Zona 4: trebuie să conţină o instrucţiune pentru reîncărcare, pentru verificarea periodică, identificarea produsului de stingere (dacă este
cazul a gazului propulsor), codul de model, domeniul de temperatură, avertisment privind riscul de îngheţ (pentru cele pe bază de apă) și
o referinţă asupra standardului european;
Zona 5: trebuie să cuprinsă numele și adresa producătorului și/sau a furnizorului, precum și anul de producţie.
Intretinere si verificare
Întreţinerea se face periodic cu respectarea recomandărilor producătorului.
Verificările periodice se fac ANUAL si numai de personal atestat în acest scop.
Între intervalele prevăzute pentru verificări periodice, se pot realiza, prin sondaj, verificări ale funcţionării corecte a stingătoarelor,
realizând cu această ocazie și instruirea personalului de la locurile de muncă. Acest tip de verificări urmăresc: starea de funcţionare și
funcţionarea corectă, existenţa, amplasarea și starea de integritate, evitând astfel nefuncţionarea lor ulterioară.
Clase de incendiu
Incendiile sunt clasificate în funcţie de natura materialelor sau substanţelor combustibile prezente în spaţiile
afectate de incendiu, care pot fi implicate în procesul de ardere.

GHID DE ALEGERE A TIPULUI DE STINGATOR

Red. U.V. / 1 Ex. 11 din 17

 MANEVRAREA STINGATORULUI

II. Acte de autoritate

1.
Dispozitia nr. 100/06/03/01/385/2021 privind numirea personalului de specialitate cu atributii in domeniul
situatiilor de urgenta in TKR
Conform dispozitiilor aprobate in acest sens, la nivelul TKR, Departamentul Securitate Romania asigura armonizarea si implementarea
legislatiei in vigoare care reglementeaza domeniul situatiilor de urgenta. Sarcinile „personalului de specialitate cu atributii in apararea
impotriva incendiilor si protectia civila” sunt indeplinite prin cumul de functii de angajati din cadrul Departamentului Securitate Romania
atestati conform cerintelor legale.
Aria de responsabilitate a „personalului de specialitate cu atributii in apararea impotriva incendiilor si protectia civila” este prezentata in
tabelul de mai jos:
Bucuresti + Judetul Ilfov Milea Amalia,
Dziadic Ruxandra

Red. U.V. / 1 Ex. 12 din 17

 Constanta + Tulcea, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman, Arges, Valcea, Olt, Dolj, Gorj,
Ungureanu Viorel
Mehedinti, Prahova, Dambovita
Cluj + Salaj, Maramures, Satu Mare, Bihor, Arad, Hunedoara, Timis, Caras Severin, Alba,
Aluas Gabriela Maria
Sibiu, Mures, Bistrita-Nasaud
Vaslui + Bacau, Iasi, Botosani, Suceava, Neamt, Harghita, Brasov,Covasna, Buzau, Braila,
Trifan Gheorghita
Galati, Vrancea
Foarte important de retinut este faptul ca „personalul de specialitate cu atributii in apararea impotriva incendiilor si protectia civila” poate fi
contactat la adresa de mail situatiideurgenta@telekom.ro.
„Personalul de specialitate cu atributii in apararea impotriva incendiilor si protectia civila” asigura printre altele:
- Instructajul introductiv general pentru noii angajati in TKR;
- Asistenta de specialitate cu privire la gestionarea situatiilor de urgenta la nivelul TKR;
- Interfata cu autoritatile abilitate sa execute activitati de control si coordonare pentru domeniul situatiilor de urgenta;
- Coordonarea activitatilor de verificare anuala a mijloacelor de stingere a incendiilor din dotarea locurilor de munca;
- Verificarea modului in care este respectata legislatia in vigoare privind apararea impotriva incendiilor si protectia civila
implementata la nivelul TKR;
- Actualizarea Actelor de autoritate ori de cate ori este cazul;
- Alte activitati care au legatura cu gestionarea situatiilor de urgenta la nivelul TKR;
2. Dispozitia nr. 100/06/03/01/386/2021 privind organizarea instruirii pentru situatii de urgenta in TKR;
Art. 1: Incepand cu data de prezentei, la nivelul Telekom Romania Communications, organizarea si coordonarea instruirii in domeniul
situatiilor de urgenta (aparare impotriva incendiilor si protectie civila) intra in responsabilitatea personalului atestat conform
reglementarilor legale in vigoare angajat in cadrul Departamentului Securitate Romania, conform Anexei nr. 1 la Dispozitia nr.
100/06/03/01/ 385 din 07.12.2021 privind numirea personalului de specialitate cu atributii in domeniul situatiilor de urgenta..
Art. 2: Prezenta Dispozitie reglementeaza modul de desfasurare a instructajului privind prevenirea si apararea impotriva incendiilor si
protectia civila in toate componentele sale, si se adreseaza atat angajatilor proprii, cat si altor categorii de persoane care executa
temporar lucrari in beneficiul si/sau in spatiile Telekom Romania Communications.
Art. 3: Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este componentă a pregătirii profesionale şi are ca scop însuşirea
cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii si apararii impotriva incendiilor, a reducerii efectelor negative ale
situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor la locul de muncă si în spatiile Telekom Romania Communications, este obligatorie şi are un
caracter permanent şi susţinut în timpul desfăşurării procesului de producţie şi la locul de muncă, si se executa avandu-se in vedere
urmatoarele:
a) responsabilitatea conducătorului instituţiei privind informarea şi instruirea salariaţilor cu privire la actele normative, normele, regulile şi
măsurile specifice Telekom, care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi asupra sarcinilor ce le sunt stabilite prin
reglementarile legale in vigoare, şi ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 481/2004 , cu modificările şi completările ulterioare;
b) respectarea principiului responsabilităţii conducătorului instituţiei privind verificarea însuşirii de către salariaţi a obligaţiilor ce le revin în
cazul producerii incendiilor, exploziilor şi situaţiilor de urgenţă;
c) asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru instruirea eficientă a salariaţilor în domeniul incendiilor, exploziilor şi
situaţiilor de urgenţă;
Art. 4: Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se face la angajare şi periodic şi se realizează prin următoarele categorii de
instructaje:
a) instructajul introductiv general;
b) instructajul specific locului de muncă;
c) instructajul periodic;
d) instructajul special pentru lucrări periculoase;
e) instructajul la recalificarea profesională;
f) instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituţiei.
Art. 5: Instructajul introductiv general pentru situatii de urgenta este obligatoriu pentru toti angajatii Telekom, intra in responsabilitatea
personalului atestat conform reglementarilor legale in vigoare, personal numit prin Dispozitiei nr. 100/06/03/01/385 din 07.12.2021, se
efectueaza dupa instructajul introductiv general si instructajul specific locului de munca pentru securitatea si sanatatea in munca, are o
durata de 8 ore si se incheie cu o testare.
Art. 6: Instructajul specific locului de munca pentru situatii de urgenta este obligatoriu pentru toti angajatii Telekom, intra in
responsabilitatea conducatorului locului de munca pentru angajatii din subordine, se efectueaza dupa instructajul introductiv general
pentru situatii de urgenta, are o durata de 8 ore si se incheie cu o testare.
Art. 7: Instructajul periodic pentru situatiile de urgenta este obligatoriu pentru toti angajatii Telekom, intra in responsabilitatea
conducatorului locului de munca pentru angajatii din subordine, se efectueaza semestrial in conformitate cu “Tematica si graficul
instructajului periodic” si are o durata de 2 ore.
Art. 8: Instructajul special pentru lucrări periculoase periculoase se execută înainte de începerea unor lucrări în timpul cărora pot apărea
situaţii generatoare de incendiu din cauza manifestării unor surse specifice de aprindere sau a creării unor atmosfere potenţial explozive
ori se poate favoriza producerea unor situaţii de urgenţă.

Art. 9: Instructajul la recalificarea profesională se desfăşoară cu toate categoriile de angajati care au parcurs un de curs de formare
Red. U.V. / 1 Ex. 13 din 17
 profesională, intra in responsabilitatea conducatorului locului de munca, si poate avea, de la caz la caz, o durata de 2 respectiv 8 ore.
Art. 10: Instructajul pentru personalul din afara Telekom Romania Communications se desfăşoară cu persoanele care execută temporar
activităţi în locurile din incinta Telekom Romania Communications unde sunt prezenţi factori de risc potenţial generatori de situaţii de
urgenţă, va fi consemnat intr-un proces-verbal, si, de regula, va fi efectuat de catre personalul de specialitate cu atributii AII si Pc pentru
aria de responsabilitate. Acest instructaj va fi consemnat intr-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conţine problematica
prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi semnătura persoanelor instruite.
Art. 11: Anual se efectuează o verificare de fond pe bază de teste tip chestionar asupra nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii
care a făcut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnându-se în fişa individuală de instructaj.
Anexa nr. 1
1. Instructajul introductiv general vizează dobândirea de cunoştinţe cu privire la:
 conţinutul actelor normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă şi activitatea de apărare împotriva
incendiilor, precum şi reglementarile specifice profilului TKR;
 managementul situaţiilor de urgenţă şi modul de organizare a activităţii de apărare împotriva incendiilor la nivelul TKR;
 mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor cu care sunt echipate construcţiile, instalaţiile, amenajările şi modul
de utilizare a acestora, precum şi mijloacele tehnice existente;
 formele şi metodele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor la nivelul TKR;
 modul de acţiune în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi în cazul observării şi anunţării unui incendiu;
 acţiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă;
2. Instructajul introductiv general se adreseaza urmatoarelor categorii de personal:
 nou-angajaţi în muncă, indiferent de durata sau de forma contractului de muncă;
 salariaţi transferaţi de la o unitate la alta sau detaşaţi în unitatea respectivă;
 lucrători sezonieri, temporari sau zilieri;
 studenţi şi elevi din şcoli şi licee aflaţi în practică de specialitate;
3. Instructajul introductiv general este efectuat de persoanele atestate in acest sens conform reglementarilor in vigoare, in functie
de aria de responsabilitate, astfel:
 Milea Amalia si Dziadic Ruxandra – pentru Bucuresti si Ilfov;
 Ungureanu Viorel – pentru CT, TL, CL, IL, GR, TR, AG, VL, OT, DJ, GJ, MH, PH, DB;
 Aluas Gabriela – pentru CJ, SJ,MM, SM, BH, AR, HD, TM, CS, AB, SB, MS, BN;
 Trifan Gheorghita – pentru VS, BC, IS, BT, SV, NT, HR, BV, CV, BZ, BR, GL, VN;
4. Instructajul introductiv general pentru situatii de urgenta la nivelul TKR, tinand cont de specificul activităţii desfăşurate,
complexitatea procesului tehnologic, riscul de incendiu şi/sau de explozie, nivelul de risc rezultat din clasificarea unităţilor din
punct de vedere al protecţiei civile, precum şi de nivelul de pregătire al participanţilor are o durata de 8 ore si se va efectua in
prima zi dupa instructajul introductiv general si specific locului de munca pentru SSM.
5. Instructajul introductiv general pentru situatii de urgenta se incheie obligatoriu cu o verificare a nivelului de cunostinte
dobandite printr-o testare. Nivelul minim de cunoştinţe stabilit pentru instructajul introductiv general la nivelul TKR este de
70%. Persoanele care nu au acumulat un nivel minim de cunostinte stabilit la nivelul TKR, nu vor fi admise la locurile de muncă.
6. Modul de desfasurare a instructajului introductiv general pentru situatii de urgenta la nivelul TELEKOM ROMANIA
COMMUNICATIONS.
 Dupa finalizarea formelor de angajare, Departamentul Resurse Umane transmite mesajul de angajare catre structurile cu
atributii in procesul de introducere in sistem pentru fiecare nou angajat;
 Pentru situatii de urgente, dupa primirea mesajului de angajare, se transmite pe mail catre noul angajat si catre seful
acestuia, mesajul de inrolare pe platforma eLearning pentru parcurgerea materialului de curs. Mesajul de inrolare contine
parola de inscriere la curs, precum si toate informatiile necesare pentru derularea procesului de instructaj;
 La data indicata, noul angajat se inroleaza pe platforma eLearning, parcurge materialul de curs, dupa care sustine testarea
aferenta.
 Obtinerea unui rezultat la testare peste 70% ii permite noului angajat sa ridice Certificatul de participare. Certificatul este
individual, este inseriat si atesta parcurgerea materialului de curs, precum si insusirea nivelului minim de cunostinte pentru
domeniul situatiilor de urgente;
 Certificatul obtinut este transmis pe mail la adresa generica situatiideurgenta@telekom.ro , precum si la seful locului de
munca;
 Dupa primirea certificatului pe mail, personalul de specialitate cu atributii SU in a carui arie de responsabilitate isi va
desfasura activitatea noul angajat, va completa si va semna Fisa individuala de instructaj, pe care o va transmite sefului
direct;
 In cazul in care noul angajat nu a obtinut un punctaj peste 70% are posibilitatea de a relua procesul de invatare si testare;
 Odata cu finalizarea instructajului introductiv general, pentru ziua urmatoare, noul angajat s-a calificat pentru accesarea
instructajului specific locului de munca;
Anexa nr. 2
1. Instructajul specific locului de munca vizează dobândirea de cunoştinţe cu privire la:
 conţinutul actelor de autoritate, a instructiunilor interne, precum si caracteristicile specifice locului de munca respectiv;
 caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor, materialelor şi produselor utilizate la locul de muncă la nivelul TKR, acolo
unde este cazul;
Red. U.V. / 1 Ex. 14 din 17
  condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale de incendiu
şi/sau de explozie specifice locului de muncă, măsurile de prevenire a acestora adaptate specificului locului de munca,
acolo unde este cazul;
 descrierea, funcţionarea, monitorizarea şi modul de intervenţie la instalaţiile şi sistemele de siguranţă ale maşinilor şi
utilajelor de la locurile de muncă, inclusiv cele de prevenire a avariilor tehnologice, acolo unde este cazul;
 descrierea, funcţionarea, amplasarea şi modul de acţionare a instalaţiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor
de protecţie împotriva incendiilor, acolo unde este cazul;
 concepţia de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi conţinutul documentelor operative de răspuns;
 sarcini specifice pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă, cauzelor potenţiale de incendiu şi realizarea măsurilor specifice de
protecţie civilă, acolo unde este cazul;
2. Instructajul specific locului de munca se adreseaza urmatoarelor categorii de personal:
 nou-angajaţi în muncă, indiferent de durata sau de forma contractului de muncă;
 salariaţi transferaţi de la o unitate la alta sau detaşaţi în unitatea respectivă;
 lucrători sezonieri, temporari sau zilieri;
 studenţi şi elevi din şcoli şi licee aflaţi în practică de specialitate;
3. Instructajul specific locului de munca se mai efectueaza si in urmatoarele cazuri:
 când un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de muncă;
 când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;
 la reluarea activităţii după producerea unui incendiu, explozii sau situaţii de urgenţă;
4. Particularitate specifica lucrului de acasa:
 Incetarea lucrului de acasa dupa o perioada mai mare de 30 de zile calendaristice, se va relua la locul de munca, cu un
instructaj specific locului de munca executat in conformitate cu prezentele instructiuni;
 Acest instructaj va fi consemnat in fisa individuala de instructaj in continuarea instructajului periodic fiind evidentiata durata de
8 ore si materialul de curs;
5. Instructajul specific locului de munca se execută individual de către şeful locului de muncă respectiv, pentru angajatii din
subordine.
6. Instructajul specific locului de munca pentru situatii de urgenta la nivelul TKR, tinand cont de specificul activităţii desfăşurate,
complexitatea procesului tehnologic, riscul de incendiu şi/sau de explozie, nivelul de risc rezultat din clasificarea unităţilor din
punct de vedere al protecţiei civile, precum şi de nivelul de pregătire al participanţilor are o durata de 8 ore si se va efectua in
prima zi dupa instructajul introductiv general pentru situatii de urgenta.
7. Instructajul specific locului de munca pentru situatii de urgenta, se incheie obligatoriu cu o verificare a nivelului de cunostinte
dobandite, printr-o testare. Nivelul minim de cunoştinţe stabilit pentru instructajul specific locului de munca la nivelul TKR este
de 70%. Persoanele care nu au acumulat un nivel minim de cunostinte stabilit la nivelul TKR, nu vor fi admise la locul de muncă.
8. Modul de desfasurare a instructajului specific locului de munca pentru situatii de urgenta la nivelul TELEKOM ROMANIA
COMMUNICATIONS:
 Dupa finalizarea instructajului introductiv general si ridicarea certificatului aferent, sistemul specific platformei eLearning, ii
va permite noului angajat sa se inroleze la cursul pentru instructajul specific locului de munca. In acest sens, noul angajat
primeste pe mail parola de inrolare, precum si instructiunile necesare pentru derularea acestui instructaj;
 La data indicata, noul angajat se inroleaza pe platforma eLearning, parcurge materialul de curs, dupa care sustine testarea
aferenta.
 Obtinerea unui punctaj peste 70% la testare ii permite noului angajat sa ridice Certificatul de participare. Certificatul este
individual, este inseriat si atesta parcurgerea materialului de curs, precum si insusirea nivelului minim de cunostinte pentru
domeniul situatiilor de urgente;
 Certificatul obtinut este transmis pe mail la adresa generica situatiideurgenta@telekom.ro , precum si la seful locului de
munca;
 Dupa primirea certificatului, seful locului de munca va completa si va semna in Fisa individuala de instructaj;
 In cazul in care noul angajat nu a obtinut un punctaj peste 70% are posibilitatea de a relua procesul de invatare si testare;
 Odata cu finalizarea instructajului specific locului de munca, seful locului de munca va confirma pe baza de semnatura
faptul ca noul angajat este”Admis la lucru”;
9. Fisa individuala de instructaj pentru situatii de urgenta:
 Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin înscrisuri realizate, după caz, în fişa individuală de instructaj în
domeniul situaţiilor de urgenţă, în registrul de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire;
 Fişele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate;
 Dupa efectuarea instructajului introductiv general, Fisa individuala de instructaj completata si semnata ajunge la
conducatorul locului de munca;
 Conducătorii locurilor de muncă răspund de păstrarea fişelor individuale de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă,
pentru personalul din subordine;
 După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor individuale de instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă
sau cu cerneală;
 Prin semnaturile care se regasesc in Fisa individuala de instructaj se confirma atat participarea la instructaj, cat si verificarea
cunostintelor dobandite in toate etapele instructajului;
Red. U.V. / 1 Ex. 15 din 17
  Acolo unde persoana instruita la distanta nu este prezenta sa asigure confirmarea participarii la instructaj prin semnatura,
conducatorul locului de munca va consemna in rubrica specifica “Conform certificatului obtinut” si va prezenta spre
confirmare, la solicitarea auditorilor interni si/sau externi, certificatul respectiv;
Anexa nr. 3
1. Instructajul periodic vizează dobândirea de cunoştinţe cu privire la:
 actele normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă, activitatea de apărare împotriva incendiilor şi
activitatea de protecţie civilă;
 obligaţiile generale şi specifice ce revin fiecărei categorii de salariaţi;
 condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale (riscurile) de
incendiu şi/sau explozie specifice; normele, regulile şi măsurile de prevenire a acestora, acolo unde este cazul;
 descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a instalaţiilor şi sistemelor de protecţie destinate prevenirii
avariilor tehnologice şi incendiilor, acolo unde este cazul;
 modul de acţiune a salariaţilor în cadrul serviciilor de urgenţă şi în sprijinul acestora pentru realizarea intervenţiei operative
şi pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă, acolo unde este cazul;
si are ca scop:
 împrospătarea, completarea şi detalierea cunoştinţelor dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul
specific locului de muncă;
 pe timpul desfăşurării instructajului periodic se pune accent pe demonstraţiile practice, salariaţii fiind angrenaţi în executarea
unor operaţiuni specifice;
2. Instructajul periodic este obligatoriu si se execută cu toate categoriile de salariaţi de catre conducatorii locurilor de munca, pentru
personalul din subordine;
3. Instructajul periodic pentru situatii de urgenta la nivelul TKR, tinand cont de specificul activităţii desfăşurate, complexitatea
procesului tehnologic, riscul de incendiu şi/sau de explozie, nivelul de risc rezultat din clasificarea unităţilor din punct de vedere
al protecţiei civile, precum şi de nivelul de pregătire al participanţilor
 are o durata de 2 ore;
 se executa LUNAR pentru personalul cu funcţii de execuţie sau operative, care sprijină serviciile de urgenţă (structurile de
răspuns) în cazul producerii situaţiilor de urgenţă;
 se executa SEMESTRIAL pentru personalul de executie cu activitate preponderent de teren;
 se executa SEMESTRIAL pentru personalul de executie cu activitate preponderent de birou;
 se executa SEMESTRIAL pentru personalul de executie care isi desfasoara activitatea in magazinele specifice domeniului
de activitate telecomunicatii sau similar;
 se executa SEMESTRIAL pentru tot personalul de conducere
 se executa in baza tematicii anuale orientative si a graficului de instruire, aprobate in acest sens;
 Tematica orientativa anuala va fi intocmita si prezentata spre aprobare la sfarsitul anului pentru anul urmator de catre
specialistii atestati in domeniul situatiilor de urgenta;
 În graficul anual de instruire se menţionează periodicitatea instructajelor şi se precizează zilele în care acestea se execută
eşalonat, pe locuri de muncă şi categorii de salariaţi;
4. La nivelul TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS instructajul periodic se executa semestrial in lunile IANUARIE si IULIE -
interval 01-15;
5. Verificarea persoanelor care au efectuat instructajul periodic se va face pentru clarificarea problemelor şi eliminarea
deficienţelor constatate, prin teste grila.
6. Modul de desfasurare a instructajului periodic pentru situatii de urgenta la nivelul TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS:
 In lunile IANUARIE si IULIE toti angajatii vor fi anuntati prin canalele interne de comunicare despre faptul ca in perioda 01-15
se va efectua instructajul periodic;
 Comunicarea interna va contine instructiunile de inrolare pe platforma eLearning pentru parcurgerea materialului de curs si
sustinerea testarii aferente;
 Angajat se inroleaza pe platforma eLearning, parcurge materialul de curs, dupa care sustine testarea aferenta.
 Obtinerea unui punctaj peste 70% la testare ii permite angajatului care a sustinut testul sa ridice Certificatul de participare.
Certificatul este individual, este inseriat si atesta parcurgerea materialului de curs, precum si insusirea nivelului minim de
cunostinte pentru domeniul situatiilor de urgente;
 Certificatul obtinut este transmis pe mail catre conducatorul locului de munca;
 Dupa primirea certificatului, seful locului de munca va completa si va semna in Fisa individuala de instructaj;
 In cazul in care angajat nu a obtinut un punctaj peste 70% are posibilitatea de a relua procesul de invatare si testare;
7. Fisa individuala de instructaj pentru situatii de urgenta:
 Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin înscrisuri realizate, după caz, în fişa individuală de instructaj în
domeniul situaţiilor de urgenţă, în registrul de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire;
 Fişele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate;
 Dupa efectuarea instructajului introductiv general, Fisa individuala de instructaj completata si semnata ajunge la
conducatorul locului de munca;
 Conducătorii locurilor de muncă răspund de păstrarea fişelor individuale de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă,
pentru personalul din subordine;
Red. U.V. / 1 Ex. 16 din 17
  Conducatorii locurilor de munca vor consemna in fisa individuala de instructaj, efectuarea instructajului periodic, prin
evidentierea materialului parcurs si a duratei instructajului;
 După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor individuale de instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă
sau cu cerneală;
 Prin semnaturile care se regasesc in Fisa individuala de instructaj se confirma atat participarea la instructaj, cat si verificarea
cunostintelor dobandite in toate etapele instructajului;
 Acolo unde persoana instruita la distanta nu este prezenta sa asigure confirmarea participarii la instructaj prin semnatura,
conducatorul locului de munca va consemna in rubrica specifica “Conform certificatului obtinut” si va prezenta spre
confirmare, la solicitarea auditorilor interni si/sau externi, certificatul respectiv;
Anexa nr. 4
1. Instructajul special pentru lucrări periculoase se execută înainte de începerea unor lucrări în timpul cărora pot apărea situaţii
generatoare de incendiu din cauza manifestării unor surse specifice de aprindere sau a creării unor atmosfere potenţial
explozive ori se poate favoriza producerea unor situaţii de urgenţă.
2. Lucrările care fac obiectul unui astfel de instructaj se referă în principal la:
 executarea unor operaţiuni de manevră ori de comandă a unor instalaţii sau utilaje tehnologice de importanţă ori intervenţia
asupra acestora, a căror operare greşită poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii,
calamităţi naturale ori a altor situaţii de urgenţă;
 lucrări de reparaţii sau de întreţinere, distrugerea unor deşeuri sau reziduuri periculoase pentru viaţa oamenilor sau pentru
mediu;
 lucrări de sudare;
 lucrări de tăiere sau lipire cu flacără;
 lucrări care pot provoca scântei şi arcuri electrice sau scurtcircuite;
 lucrări la care se utilizează foc deschis;
 punerea ori repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice care prezintă risc foarte mare de incendiu sau
oprirea acestora daca este cazul;
 aplicarea unor materiale de protecţie din care se pot degaja cu uşurinţă vapori şi gaze inflamabile şi/sau explozive;
 depozitarea, manipularea şi transportul de substanţe/materiale periculoase daca este cazul;
3. Instructajul special pentru lucrari periculoase este efectuat de regula de catre seful locului de munca unde se realizeaza
lucrarea si va fi corelat cu toate reglementarile dispuse cu privire la lucrul cu foc deschis;
4. Instructajul special pentru lucrari periculoase va fi consemnat in autorizatia eliberata pentru executarea unor astfel de lucrari;
Instructajul la recalificarea profesională
1. Instructajul la recalificarea profesională se desfăşoară cu toate categoriile de salariaţi care au parcurs un astfel de curs de
formare profesională, definit conform legislaţiei specifice.
2. În cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în acelaşi loc de muncă în care au lucrat şi înainte de conversia
profesională, sau un loc de munca similar aflat intr-o alta locatie, şeful locului de muncă va prelucra cu acestea numai unele
aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de muncă pe care le apreciază că sunt necesare ca urmare a
noilor sarcini de muncă pe care le au de îndeplinit. Acest instructaj va avea o durata de 2 ore si va fi consemnat in Fisa
individuala de instructaj;
3. În cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în alt loc de muncă din cadrul Telekom Romania Communications, cu
specific diferit fata de cel anterior, sau care au fost promovate in fuctii de conducere, seful locului de munca va efectua cu
acestea un instructaj specific locului de munca cu o durata de 8 ore, consemnand instructajul in Fisa individuala de instructaj;
Instructajul pentru personalul din afara Telekom Romania Communications
1. Se desfăşoară cu persoanele care execută temporar activităţi în locurile din incinta Telekom Romania Communications unde
sunt prezenţi factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, după cum urmează:
 personalul societăţilor comerciale de construcţii-montaj şi instalaţii;
 personalul societăţilor comerciale de reparaţii, revizii, întreţinere şi de service;
 personalul care efectuează transport de materiale periculoase;
 personalul de pază aparţinând altor societăţi comerciale sau firme specializate;
 vizitatori în grup de minimum 5 persoane;
2. Acest instructaj va fi consemnat intr-o Fisa colectiva de instructaj, si, de regula, va fi efectuat de catre personalul de specialitate
cu atributii AII si Pc pentru aria de responsabilitate;
3. Consemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituţiei se face într-un proces-
verbal întocmit în acest scop, care conţine problematica prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi semnătura persoanelor
instruite;

Întocmit in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

Personal de specialitate cu atributii AII si PC Ungureanu Viorel

Red. U.V. / 1 Ex. 17 din 17