CENTRUL ISTORIC AL CHIŞINĂULUI ÎNTRE PROTECŢIE ŞI DEMOLARE
Ion ŞTEFĂNIŢĂ
Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumen-
telor (în continuare AIRM) este o instituţie publică
specializată în domeniul protecţiei monumentelor,
subordonată Ministerului Culturii al Republicii
Moldova, constituită în baza Hotărârii Guvernului
nr.1114 din 25.09.2006, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.153 art.1191 şi îşi
exercită activitatea în conformitate cu Regulamentul
de organizare şi funcţionarea AIRM, aprobat prin
Hotărârea Colegiului Ministerului Culturii şi Turis-
mului nr. 04 din 14 februarie 2009.
Funcţiile de bază ale AIRM este monitorizarea
procesului de aplicare a legislaţiei naţionale în
vigoare a convenţiilor şi recomandărilor UNESCO
şi ale Consiliului Europei la care Republica Moldova
este parte, privind protecţia, conservarea şi punerea
în valoare a monumentelor istorice, controlul activi-
tăţilor legate de salvgardarea şi valorificarea patrimo-
niului cultural imobil, stabilirea direcţiilor prioritare
de activitate în domeniile respective.
În acelaşi timp, AIRM efectuează inspectarea
monumentelor înscrise în Registrul monumen-
telor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat
prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova
nr.1531-XII din 22 iunie 1993). În acest context, pe
parcursul anilor 2010-2011, specialiştii din cadrul
AIRM au inspectat Nucleul istoric al Chişinăului cu
amplasamentul cuprins între străzile Alexei Matee-
vici-Mihai Viteazul-Ivan Zaikin-Albişoara-Ismail-
Ştefan cel Mare-Ciuflea, reprezentat prin trama stra-
dală cu fondul construit, scuarele şi monumentele in
situ. În rezultat, a fost făcută o inventariere a celor
977 de obiective din Centrul Istoric al Chişinăului,
format din 187 de Cartiere. În urma inspectării celor
977 de edificii de arhitectură de importanţă locală şi
naţională, cu statut individual de protecţie şi înscrise
în Registrul monumentelor ocrotite de stat, s-a
constatat un proces de degradare continuă a patri-
moniului imobil din Centrul istoric al municipiului
Chişinău. Astfel, 81 dintre obiectivele de patrimoniu
au fost demolate (dintre care 44 au fost demolate în
perioada 1993-2006, şi 37 de edificii arhitecturale au
fost demolate recent, în perioada 2006-2011, printre
ultimele cazuri constatate, sunt cele din strada
Pârcălab 71, Bucureşti 81, Sarmizecetuza 48/12,
aceste imobile având statut de monumente de arhi-
tectură şi istorie de categorie naţională.
– 221 –
De asemenea, putem constata ca 170 dintre edifi-
ciile arhitecturale de patrimoniu au suferit intervenţii
structurale ilicite, care au prejudiciat autenticitatea şi
integritatea monumentelor şi a zonelor de protecţie
a acestora. Totodată, din cauza indiferenţei şi inacţi-
unii factorului uman, mai multe edificii se găsesc în
proces de ruinare continuă. Astfel, cifra totală a edifi-
ciilor care au avut de suferit din cauza nerespectării
legislaţiei în vigoare privind protecţia monumentelor
este de 270 de obiective cu statut de monument de
importanţă naţională şi locală.
După finisarea acestei inventarieri, AIRM a
informat şi a atenţionat opinia publică, că în cazul
în care se va merge pe acelaşi ritm de distrugere,
există riscul ca în următorii 10 ani, Monumentul
înscris sub Nr. 308 din Registrul Monumentelor –
Nucleul istoric al mun. Chişinău, va înceta practic să
mai existe. Edificiile de importanţă arhitecturală şi
istorică, perzându-şi autenticitatea şi integritatea, îşi
pierd astfel calitatea de monument.
Totodată, AIRM a atenţionat în acest sens structu-
rile specializate ale Primăriei mun. Chişinău (Direcţia
generală, arhitectură, urbanism şi relaţii funciare;
Direcţia autorizări şi disciplină în construcţii),
Inspecţia de Stat în Construcţii, care eliberează
certificate de urbanism, autorizaţii de desfiinţare şi
de construcţie, solicitând monitorizarea exigentă a
proceselor de desfăşurare a lucrărilor de reparaţii,
construcţii, readaptări sau restaurări ale monumen-
telor protejate, şi conlucrarea mai eficientă cu auto-
rităţile şi structurile centrale specializate – Ministerul
Culturii, Consiliul Naţional al Monumentelor Isto-
rice, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monu-
mentelor, la toate etapele de elaborare şi coordonare
a proiectelor de reconstrucţii sau restaurări ale aces-
tora. În acest context, AIRM considerând că este
strict necesar, ca opinia publică să cunoască aceste
încălcări flagrante ale legislaţiei în vigoare privind
ocrotirea monumentelor, a publicat la finele anului
2010 o carte cu titlul Cartea neagră a patrimoniului
cultural al municipiului Chişinău, publicaţia a
prezentat cu lux de amănunte cine şi cum se face
responsabil de acest proces continuu de degradare a
patrimoniului cultural.
Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumen-
telor insistă continuu să pună în faţa factorilor de
decizie, a instituţiilor de profil din domeniu, cazurile
de demolare, intervenţii degradante ilicite la obiec-
tele de patrimoniu şi monumentele ce se ruinează de
la o zi la alta. După 2 ani de activitate constatăm cu
regret că indiferenţa faţă de acest domeniu continuă
să persiste, iar pentru toate sesizările adresate orga-
nelor procuraturii se dă cu unul şi acelaşi răspuns,
ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Prin
urmare, menţionăm că în Republica Moldova încă
nu există un precedent, când cel care a demolat
un imobil cu statut protejat, să fie pedepsit pentru
această infracţiune, deci constatăm că legea nu este
aplicată în practică, iar monumentele din Republica
Moldova rămân a fi protejate doar pe hârtie nu şi în
realitate.
ANEXĂ
Notă informativă pentru Şedinţa de Guvern din
data de 06 iulie 2011 privind obiectivele de arhitec-
tură şi arheologice
Stimate Domnule Prim-ministru, stimaţi miniştri,
stimată audienţă,
Obiectivele de arhitectură şi arheologice înscrise
în Registrul monumentelor RM, aprobat de Parla-
mentul ţării în anul 1993, în conformitate cu stipulă-
rile legislaţiei în vigoare, se află sub protecţia oficială
a statului, constituind unul dintre factorii identitari
de bază ai ţării noastre.
Deşi ţara noastră dispune de acte normative în
domeniul protejării monumentelor, deşi ne-am
asumat responsabilităţi în faţa partenerilor noştri
europeni la capitolul protejarea moştenirii culturale
prin ratificarea mai multor documente importante
ale Consiliului Europei şi ale UNESCO, acestea în
cea mai mare parte sunt totalmente ignorate.
Cu toate acestea, de mai mulţi ani asistăm la
abateri şi încălcări flagrante ale prevederilor legale
în domeniu, care duc la degradarea, desfigurarea sau
demolarea monumentelor de istorie şi cultură prote-
jate de stat.
Constatăm, că ţara noastră este unică în felul său
în Europa (şi în CSI), prin faptul că nu cunoaşte
nici un precedent juridic de tragere la răspundere a
vreunei persone fizice sau juridice responsabile de
demolarea sau prejudicierea obiectivelor protejate de
stat.
În urma inspectării celor 977 de obiective cu
statut de monument protejat de categorie naţională
– 222 –
şi locală din Chişinău înscrise în Registrul monu-
mentelor RM, s-a constatat că peste 25 % dintre ele
sunt sau deja demolate, sau se află în proces activ de
distrugere.
La concret, în Chişinău sunt demolate 81 de
obiective cu statut de monument (dintre care 44
au fost demolate în perioada 1993-2006, iar 37 de
obiective au fost demolate recent, în perioada 2006-
2011).
160 de edificii cu statut de monument protejat
din Chişinău au suferit intervenţii ilicite, care au
prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea monu-
mentelor şi a zonelor lor de protecţie. Totodată, din
indiferenţa şi inacţiunea factorului uman, 17 edificii
se găsesc în proces de ruinare.
Astfel, cifra totală a edificiilor care au avut de
suferit din cauza nerespectării legislaţiei în vigoare
privind protecţia monumentelor este de 254 de
obiective cu statut de monument protejat de cate-
gorie naţională şi locală.
Pe parcursul a 18 luni de activitate Agenţia a
înaintat 21 de sesizări către organele de drept şi de
profil, dintre care la o mare parte dintre ele fie nu
avem nici un răspuns, sau răspunsul anunţă neînce-
perea urmăririi penale.
Printre cazurile de ultimă oră se situează:
1. Imobil protejat de stat pe str. Vlaicu
Pârcălab 71 (sec.XIX). În legătură cu începutul
procesului de demolare a imobilului, Agenţia de
Inspectare a Monumentelor a sesizat la 15 martie
2011: Inspecţia de Stat în Construcţii şi Procuratura.
Inspecţia a răspuns că a stopat lucrările de demolare,
dar care în realitate au continuat, iar Procuratura a
răspuns prin neînceperea urmăriirii penale, argu-
mentând lipsa componentei de infracţiune. La data
de 22 iunie 2011 demolarea imobilului cu statut de
monument protejat de stat de categorie naţională a
devenit un fapt împlinit.
2. Intervenţie de degradare a Centrului istoric
protejat de stat al Chişinăului şi distrugerea
imobilului protejat de stat pe str. Colina
Puşkin, 3 (şi începutul construcţiei aici a unui
Complex de blocuri locative cu până la 15 etaje). Prin
aceasta a fost demolat un imobil cu statut individual
de monument protejat de stat de categorie naţională
(Colina Puşkin, 3), este supus riscului de ruinare
imobilul cu statut de monument protejat de stat din
str. A. Pann nr.19 (Muzeul A.Puşkin şi zona lui de
protecţie), asupra cărui fapt au protestat inclusiv şi
reprezentanţe diplomatice străine acreditate în R.M.
Totodată, a fost degradată o parte a monumentului 18 biserici de lemn, care în 1993 figurau în Regis-
protejat de stat de categorie naţională – Centrul trul Naţional al Monumentelor, au fost demolate.
istoric al Chişinăului. Pe acest caz Ministerul Culturii Aproximativ 1\3 din cele 332 de biserici inspectate
a sesizat Procuratura pe data de 15 aprilie 2011, incluse în Registrul Naţional al Monumentelor, au
deocamdată fără a primi vreun răspuns. fost mutilate prin intervenţii degradante, de cele mai
3. Intervenţie degradantă în zona de protecţie multe ori fără a avea nici o permisiune în acest sens
a monumentului protejat de stat – Capela de la autorităţile investite de legislaţie cu responsa-
voluntarilor basarabeni şi bulgari (sec.XIX), bilităţi de autorizare a intervenţiilor de acest gen. În
str. Dimo, 6. Pe acest caz au fost exprimate proteste majoritatea mănăstirilor istorice protejate de stat au
oficiale ale reprezentanţelor diplomatice străine. Fără fost operate intervenţii degradante care au prejudi-
a avea nici un act permisiv (nici pentru proiectare, ciat grav valoarea lor de monument.
nici pentru construire), parohul de aici a îngrădit un Din cele 49 deosebit de valoroase conace boie-
teren de pământ şi a început lucrări de construire a reşti cu statut de monument protejat de categorie
unei biserici noi, afectând grav spaţiul verde protejat, naţională – 80 la sută se află în stare de ruină.
dar şi zona de protecţie a monumentului. Cazul este
documentat de Primărie şi de Inspecţia de Stat în
Construcţii. Totuşi, groapa de fundare a noii biserici Această notă informativă a fost elaborată
este deja săpată, fiind realizate şi o parte din fundaţii. de Domnul Ion Ştefăniţă, Director General al
4. Intervenţie degradantă la una dintre clădirile Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monu-
complexului protejat de stat a fostei şcoli de mentelor
pomicultură şi viticultură din Chişinău (sec.
XIX) din str. Sarmisegetuza 48. În februarie 2011
Primăria eliberează un certificat de urbanism prin
care se permite proiectarea din contul demolării
imobilului protejat de categorie naţională o clădire
nouă cu multe etaje. În luna mai este stopat înce-
putul demolării acestui imobil. Recent, prin judecată,
Primăria Chişinău a fost obligată să elibereze firmei
proprietare a monumentului o autorizaţie de demo-
lare a imobilului protejat de stat, deşi unica instituţie
competentă în emiterea unor decizii de distrugere a
imobilelor cu acest statut este Parlamentul RM, care
a instituit regimul lor de protecţie.
Astfel, ne ciocnim cu o situaţie paradoxală – Parla-
mentul RM instituie prin hotărâre legală regimul de
protecţie naţională asupra obiectivelor din Registrul
naţional al monumentelor, fapt reconfirmat pentru
mun. Chişinău printr-o hotărâre specială de Guvern
în anul 2004, iar monumentele, fără ca acestor obiec-
tive să li se retragă statutul de monument protejat,
se distrug sau degradează prin documente emise de
autorităţile publice, prin acţiuni voluntare ale persoa-
nelor fizice sau juridice, inclusiv, precum vedem, şi
cu concursul autorităţilor judecătoreşti.
Cu referire la inventarierea efectuată de către speci-
aliştii din cadrul Agenţiei IRM în perioada anului 2010
a monumentelor de importanţă naţională din cele 28
raioane şi 2 municipii inspectate, s-au inspectat 800 de
monumente, prin care s-a constatat o situaţie catastro-
fală a edificiilor cu statut protejat de stat.

– 223 –
– 224 –