Medicamente anticoncepționale

Contracepția este o măsură temporară și reversibilă prin care se evită o sarcină, iar aceasta constă
în utilizarea unei metode sau în folosirea unui produs contraceptiv. Se știe că metodele
contraceptive sunt un mod prin care bărbații și femeile previn o sarcină nedorită. Există diferite
metode contraceptive, printre care și contracepția hormonală, cum ar fi pilula contraceptivă (așa
cum mai sunt numite anticoncepționalele). Pe lângă aceasta, există și alte metode care au la bază
terapia hormonală.

Ce sunt anticoncepționalele

Pilulele contraceptive, care mai sunt denumite și contraceptive orale, sunt medicamente luate pe
gură pentru a preveni sarcina nedorită. Ele sunt o metodă contraceptivă eficientă, iar atunci când
sunt luate în mod corect, sunt până la 99,99% eficiente. Cu toate acestea, anticoncepționalele nu
te protejează de bolile cu transmitere sexuală, cum ar fi HIV, virusul care cauzează SIDA.
Pe scurt, anticoncepționalele sau pilulele contraceptive sunt un tip de medicament cu hormoni,
pe care le iei în fiecare zi pentru a preveni o sarcină. Există multe branduri diferite de
anticoncepționale. Pilulele anticoncepționale sunt sigure, nu foarte scumpe și eficiente dacă le iei
întotdeauna la timp. Pe lângă faptul că previn o sarcină nedorită, anticoncepționalele au multe
alte beneficii pentru sănătate.

Tipuri de anticoncepționale

În funcție de doza de hormoni, există câteva tipuri de anticoncepționale:

1. Anticoncepționale combinate sau estroprogestative - acestea conțin forme sintetice
(produse în laborator) ale hormonilor estrogen și progestativ de sinteză (progestativul este un tip
de medicament care este folosit cel mai frecvent în contracepția hormonală și în terapia
hormonală a femeilor aflate la menopauză). Majoritatea pilulelor din fiecare folie (ciclu) sunt
active, ceea ce înseamnă că ele conțin hormoni. Restul pilulelor (ultimele 7) sunt inactive, adică
nu conțin hormoni.
Există mai multe tipuri de anticoncepționale combinate:
• Anticoncepționale monofazice: acestea sunt folosite în cicluri de o lună și fiecare pilulă activă
îți oferă aceeași doză de hormoni; în ultima săptămână a ciclului menstrual, femeia ia pilulele
inactive și apoi are menstruația.
• Anticoncepționale multifazice: acestea sunt folosite în cicluri de o lună și oferă cantități
diferite de hormoni în timpul ciclului menstrual; în timpul ultimei săptămâni a ciclului menstrual,
femeia ia pilulele inactive și are apoi menstruația.
• Anticoncepționale pentru ciclu extins: acestea sunt, de obicei, folosite în cazul ciclurilor de
13 săptămâni; femeia ia pilulele contraceptive active timp de 12 săptămâni, iar în timpul ultimei
săptămâni a ciclului ei menstrual, ia pilulele inactive și are menstruația. Drept rezultat, femeia
are menstruație doar de 3 sau de 4 ori pe an.
2. Anticoncepționale monohormonale (doar cu progestative)
Pe lângă anticoncepționalele combinate, mai există o categorie de anticoncepționale numite
monohormonale. Pilulele contraceptive pe baza doar de progestative conțin acest hormon sintetic
(progestativ de sinteză), însă nu conțin estrogen. Acest tip de pilulă contraceptivă este numită
„mini-pilula”.
Contraceptivele orale care conțin doar progestative ar putea fi o opțiune bună pentru femeile care
nu pot lua estrogen din motive de sănătate sau din alte motive. În cazul contraceptivelor ce
conțin doar progestative, toate pilulele din folie (din ciclul menstrual) sunt active. Nu există
pilule inactive, așa că femeia poate să aibă sau nu menstruație în timp ce ia anticoncepționale
monohormonale care au doar progestative.

Cum acționează anticoncepționalele în organism

Anticoncepționale combinate sau estroprogestative funcționează sau acționează în două moduri.

În primul rând, ele împiedică corpul femeii să ovuleze. Asta înseamnă că ovarele tale nu vor
elibera un ovul în fiecare lună. În al doilea rând, aceste pilule contraceptive determină
organismul să îngroașe mucusul cerival. Acest mucus cervical este, de fapt, fluidul din jurul
colului uterin (numit și cervix) care ajută spermă să „călătorească” spre uterul femeii, astfel încât
să poată fecunda un ovul. Mucusul cervical îngroșat ajută, pentru că el împiedică sperma să
ajungă la uterul femeii.
Anticoncepționalele sau pilulele monohormonale funcționează, de asemenea, în câteva moduri
diferite. În principal, ele acționează prin îngroșarea mucusului cervical și prin subțierea
endometrului femeii. Endometrul este acea căptușeală sau mucoasă care căptușește suprafața
internă a uterului, unde un ovul se fixează sau se implantează după ce a fost fecundat de
spermatozoid. Dacă această mucoasă sau „căptușeală” este mai subțire decât în mod normal,
ovulului îi este mai greu să se fixeze pe ea, ceea ce va împiedică o sarcină să se dezvolte. În plus,
anticoncepționalele ce conțin doar progestativ pot preveni sau pot împiedica ovulația. 

Eficiența anticoncepționalelor

Dacă sunt luate în mod corect, anticoncepționalele sunt foarte eficiente în prevenirea unei sarcini
nedorite. Potrivit specialiștilor americani de la CDC (cdc.gov), atât anticoncepționalele
combinate, cât și cele monohormonale au rată de insucces de 9%, în ceea ce privește folosirea.
Asta înseamnă că din 100 de femei care folosesc pilula contraceptivă, 9 ar rămâne însărcinate.
Pentru a fi pe deplin eficiente, contraceptivele orale ce conțin doar progestative trebuie luate în
același interval de 3 ore, în fiecare zi. Această „fereastră” este mult mai flexibilă când vine vorba
de anticoncepționalele combinate.
În general, ar trebui să încerci să iei anticoncepționalele combinate la aceeași oră, în fiecare zi,
dar le poți lua în aceeași „fereastră” zilnică de 12 ore și tot vei avea o protecție sporită împotriva
unei sarcini nedorite. Anumite medicamente ar putea să facă anticoncepționalele (indiferent de
tipul lor) mai puțin eficiente. Printre acestea se numără unele antibiotice, anumite medicamente
pentru HIV, anumite medicamente împotriva crizelor de epilepsie (anti-epileptice), cele care
conțin sunătoare.
Pilula contraceptivă își poate pierde din eficacitate dacă ai diaree sau vărsături. Dacă ai avut o
afecțiune la stomac, discută cu medicul tău pentru a vedea dacă ai un risc crescut de a rămâne
însărcinată. Folosește o metodă contraceptivă de rezervă până când vei ști că este sigur să nu o
mai folosești, pentru că a scăzut riscul unei sarcini nedorite.

Administrarea anticoncepționalelor

Anticoncepționalele combinate se găsesc într-o gamă variată de formate. Asta înseamnă că sunt
folii sau pachete lunare, care urmează fie cicluri menstruale de 21 de zile, de 24 de zile sau de 28
de zile. Există și regimuri mai extinse, care pot urmări un ciclu menstrual de 91 de zile.
Pentru toate aceste formate, trebuie să iei o pilulă contraceptivă, în fiecare zi, la aceeași oră. Pe
de altă parte, anticoncepționalele monohormonale (adică cele care conțin doar progestative), sunt
disponibile doar în folii de 28, pentru ciclul menstrual de 28 de zile. La fel ca în cazul
anticoncepționalelor combinate, vei lua o pilulă în fiecare zi, la aceeași oră.

De ce și când sunt recomandate anticoncepționalele

Specialiștii din domeniul sănătății definesc pilulele contraceptive, cunoscute și sub denumirea de
„contraceptive orale” sau „anticoncepționale”, ca fiind tipurile de medicamente luate zilnic de
femei, pentru a preveni sarcinile nedorite. În vreme ce majoritatea femeilor aleg să ia
anticoncepționale pentru a nu risca să rămână accidental însărcinate, un mic procent de femei
apelează la contracepția hormonală din alte motive, cum ar fi:
• pentru a regla sau pentru a opri temporar ciclurile menstruale,
• pentru a reduce simptomele asociate cu sindromul premenstrual (PMS) și/sau dezechilibrele
hormonale (cum ar fi acneea vulgară, sângerările abundente din timpul menstruației sau
crampele menstruale/durerile foarte mari).

Efectele secundare ale anticoncepționalelor

Deși pilulele contraceptive sunt o metodă sigură pentru majoritatea femeilor, ele vin însă la
pachet cu unele efecte secundare și cu unele riscuri pentru sănătate. Fiecare femeie reacționează
diferit la hormonii care se găsesc în compoziția anticoncepționalelor.
Unele femei au efecte secundare precum:
• libidou scăzut,
• greață,
• sângerări între două menstruații,
• sensibilitate sau durere la nivelul sânilor.
Dacă ai aceste efecte secundare, cel mai probabil acestea se vor îmbunătăți după câteva luni în
care ai folosit contraceptivele orale prescrise de medic. Dacă nu se ameliorează, discută cu
medicul tău ginecolog. Specialistul îți poate sugera să le schimbi și să treci pe un tip diferit de
anticoncepționale.
Efectele secundare la nivelul sistemului reproducător ale momentului în care organismul tău se
adaptează la contraceptivele orale, la dispozitivele introduse în corp (steriletul, de exemplu) sau
la plasturii contraceptivi (hormonali) includ:
• pierderea menstruației (amenoree) sau sângerări excesive,
• unele perioade cu sângerări sau „spotting”, când observi că ți-ai pătat lenjeria intimă între două
menstruații,
• iritații vaginale,
• sensibilitatea sânilor,
• mărirea sânilor,
• modificări în ceea ce privește libidoul.
Unele efecte secundare grave, dar neobișnuite, includ sângerările abundente sau sângerările care
durează mai mult de o săptămână.
Contraceptivele hormonale pot să crească ușor riscul de cancer de col uterin (cancer cervical),
deși cercetătorii nu sunt siguri dacă acest lucru se întâmplă din cauza medicamentului în sine sau
dacă este pur și simplu din cauza unui risc crescut de expunere la HPV în urmă faptului că
femeia face sex.
Contraceptivele orale sunt o metodă bazată pe hormoni, folosită pentru a preveni o sarcină.
Aceste medicamente pot, de asemenea, să ajute la rezolvarea menstruațiilor neregulate,
menstruațiilor abundente sau dureroase, endometriozei, acneei și sindromului premenstrual
(PMS).
Cele mai frecvente efecte secundare ale anticoncepționalelor includ:
1. sângerări („spotting”) între menstruatii;
2. greață;
3. sensibilitatea sânilor;
4. dureri de cap și migrene;
5. creștere în greutate;
6. modificări ale dispoziției;
7. lipsa menstruațiilor;
8. libidou scăzut;
9. scurgeri / secreții vaginale;
10. modificări ale vederii, pentru persoanele care folosesc lentile de contact.

Medroxiprogesteron acetat
Toți progestativii disponibili în prezent sunt steroizi în ceea ce privește structura chimică.
Progestogenii includ progesteronul natural și progestativii sintetici (altfel cunoscuți sub numele
de progestin). Progestinele pot fi grupate în general în două clase structurale - derivați chimici ai
progesteronului și derivați chimici ai testosteronului. Derivații de progesteron pot fi clasificați în
subgrupuri, inclusiv pregnane, retropregnani, norpregnani și spirolactone. Exemple de progestine
ale fiecăruia dintre aceste subgrupuri includ acetat de medroxiprogesteronă, didrogesteronă,
acetat de nomegestrol și, respectiv, drospirenonă. Derivații testosteronului pot fi clasificați în
subgrupuri incluzând androstani, estrani (19-norandrostani) și gonani (18-metilestranani).
Exemple de progestine ale fiecăruia dintre aceste subgrupuri includ etisteronă, noretisteronă și,
respectiv, levonorgestrel. Multe progestine au substituții esterice și / sau eterice (a se vedea
esterul progestativului) care au ca rezultat o lipofilicitate mai mare și, în unele cazuri, fac ca
progestinele în cauză să acționeze ca promedicament în organism.
MPA este un steroid de sarcină sintetică și un derivat al progesteronului și al 17-
hidroxiprogesteronului. Mai exact, este esterul 17α-acetat al medroxiprogesteronei sau analogul
6α-metilat al acetatului de hidroxiprogesteronă. MPA este cunoscut chimic ca 6α-metil-17α-
acetoxiprogesteronă sau ca 6α-metil-17α-acetoxipregn-4-enă-3,20-dionă, iar denumirea sa
generică este o contracție a acetatului de 6α-metil-17α-hidroxiprogesteronă. MPA este strâns
legat de alți derivați de 17α-hidroxiprogesteron, cum ar fi acetat de clormadinonă, acetat de
ciproteronă și acetat de megestrol, precum și de medrogestone și acetat de nomegestrol. Acetat
de 9α-fluoromedroxiprogesteron (FMPA), analogul fluor fluor C9α al MPA și un inhibitor al
angiogenezei cu o putere mai mare de două ordine de mărime în comparație cu MPA, a fost
investigat pentru tratamentul potențial al cancerului, dar nu a fost niciodată comercializat.

Bibliografie
1. "Definition of Birth control". MedicineNet. Archived from the original on August 6, 2012.
Retrieved August 9, 2012.
2. Hanson SJ, Burke AE (2010). "Fertility control: contraception, sterilization, and abortion". In
Hurt KJ, Guile MW, Bienstock JL, Fox HE, Wallach EE (eds.). The Johns Hopkins manual of
gynecology and obstetrics (4th ed.). Philadelphia: Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams &
Wilkins. pp. 382–395. ISBN 978-1-60547-433-5.
3. Oxford English Dictionary. Oxford University Press. 2012.
4. World Health Organization (WHO). "Family planning". Health topics. World Health
Organization (WHO). Archived from the original on March 18, 2016. Retrieved March 28, 2016.
5. Medical eligibility criteria for contraceptive use. World Health Organization. Reproductive
Health and Research,, World Health Organization (Fifth ed.). Geneva, Switzerland. 2015. ISBN
978-92-4-154915-8. OCLC 932048744.