Anginele

Etilologie polimorfa:
1. primare: infecţioase (rujeolă, rubeolă, inf. urliană - debut cu angină faringiană)
2. secundare date de :- agenţi fizici - ingestie de sodă caustica, radiaţii
- boli sistemice, leucemii, limfoame
Virusurile sunt cele mai frecvent incriminate.
1 Angine primare:
• A) Roşii: rhinovirusuri, virus gripal,v. paragripal, adenovirusuri, enterovirusuri, v.
hepetice.
Nu există imunitate incrucişată => episoade repetate în perioade de imunitate scăzută
Cale de transmitere: respiratorie (picături Flugge) → orofaringe / amigdală nazală,
multiplicare cu inflamaţie +/- necroză bacteriană
Receptivitate: universala, mai frecvent copii şi adolescenţii
Clinic: debut insidios: - febră, disfagie, odinofagie,
- adenopatii submand / laterocervic /occipital
- rubeolă → adenopatii mari
- rujeolă → adenopatii mici
- hipertrofie amigdaliană, congestie mucoasa bucala, edem al luetei
- pot aparea vezicule (HZV) sau granulaţii (enterovir)
- după 2-3 zile febra scade lent
- durată 6-7 zile
Laborator: leucopenie cu neutropenie şi limfocitoză
VSH: N / ↓
Dg etiologic 1. dinamica - Ac antivirali (apar la aprox 7 zile de la infecţie)
2. testare ELISA
3. imunofluorescenţă
Dg diferential - adenopatii generalizate (rubeolă, adenoviroză);
- tulb digestive (enterovirusuri);
- exantem (adeno/enterovirusuri)
Angina din rujeolă are aspect de picheteu hemoragic (violaceu) la nivel faringian
Tratament simptomatic: gargară cu subst dezinfectante; AINS; antitermice
• B) albe
1.Angină pseudomembranoasă (mononucleoză).
Clinic: HSM, adenopatii generalizate, febră; depozite albicioase (false membrane care nu lasă
sângerare după desprindere şi nu se refac);
2.Angină difterică: membrane galbene - cenusii f. aderente , nu se dezagregă în apa, se refac şi
determina sângerare după desprindere
3. Angină fungică: la imunosupresaţi, aspect albicios, cazeos, apare după antibioterapie de lungă
durată (ampi, doxa, tetra,)
Dg serologic: la mononucleoză: ELISA+ leucogramă – limfocitoză ; VSH N/ ↓
la difterie:- leucocitoză cu neutrofilie + culturi din exudat faringian
la fungică: - mediu Sabouraud de cultura
Tratament : mononucleoză AINS + toaletă locală; fungica – antifungice (Stamycin, nistatin)
Angine bacteriene
• ROŞII cel mai incriminat: streptococul β hemolytic de grup A
Stafilococ; mycolasma; Chlamydia; Neisseria Meningitides
La imunodeprimaţi pot aparea angine cu E coli, Klebsiella sau B. anthracis
Examene obligatorii la intrarea copiilor in comunitate: - exudat faringe; examen materii fecale +/- Rgr
pulm
Clinic: - debut brusc cu febră şi frison(39-400C)
- disfagie; odinofagie;
- edem al luetei;
- amigdale hipertrofice şi hiperemice; (angină în flacără la debutul scarlatinei);
- evolutie cu ciclu lingual paralel cu manifestările orofaringiene – strepto si scarlatină
DG confirmare: - leucocitoză cu neutrofilie +/- eozinofilie la streptococ;
- VSH crescut ;
- ASLO
Tratament: etiologic penicilină G (dc alergie macrolide sau cefalosporine; ) şi simptomatic
• ALBE - angină difterică laringe - crup difteric (fatal)
Pultacee / eritemato – pultacee - Streptococ β hemolitic de grup A
Angina pultacee - suprafaţă rotunjită, parte netedă
Lacunară-pliuri, Criptică - cripte amigdaliene, Fusospiralară - poate fi unilateral
Angină Plauve- Vincent - flegmon de planşeu amigdalian
Dg clinic: debut brusc
Dg etiologic exudat faringian obligatoriu: leucocitoză cu neutrofilie+/- eozinofilie (strepto); ASLO
crescut
Angine ulcero-necrotice pot fi date de streptococci, Bacilus Antracis (angină necrotică), bacilli G-
Angine gangrenoase - anaerobi
Profilaxie streptococica - igienă personala
- tratament purtători
- evitarea aglomeraţiilor