Arta egipteană antică

Arta egipteană antică cuprinde arta produsă în Egiptul Antic între secolul al XXXI-lea î.Hr. și secolul al IV-
lea d.Hr.. Cuprinde pictura, sculptura, desenele și caligrafia pe papiruși, faianța, bijuteriile, fildeșurile,
arhitectura, și alte forme de exprimare artistică. Este foarte conservatoare, stilul schimbându-se foarte puțin de-
a lungul timpului. O mare parte a artei care a supraviețuit provine din morminte și monumente, oferind mai multe
informații despre credința egiptenilor în viața de apoi.
În limba egipteană nu exista un cuvânt pentru „artă”. Arta avea un scop funcțional, care era legat
de religie și ideologie. Arta egipteană antică a înfățișat o viziune idealizată, nerealistă asupra lumii. Nu exista o
tradiție a expresiei artistice individuale, pentru că arta avea unui scop mai larg și cosmic de menținere a ordinii.
Arta antică egipteană a exercitat o influență considerabilă asupra tuturor civilizațiilor cu care a venit în contact.
Artiștii greci îi datorează foarte mult, ca și cei romani, influențați de diversele opere și obiecte de tezaur egiptene
aduse la Roma
Perioada predinastică a avut început în aproximativ 6000 î.Hr. și s-a terminat la începutul Perioadei Dinastice
Timpurii, în aproximativ 3100 î.Hr.. Pe lângă domesticirea animalelor și cultura cerealelor, își face apariția și
ceramica. Săpăturile arheologice au pus în evidență culturile numite Badari (5000 î.Hr - 3800 î.Hr.), Naqada (care ia
sfârșit prin 3100 î.Hr.). Se remarcă existența în număr mare a obiectelor funerare. Acestea erau dispuse alături de cel
decedat pentru a-i servi în viața de dincolo.

În cadrul ceramicii, culorile folosite mai des sunt roșul, negrul și predomină scenele din viața cotidiană alături de
motive animale. De asemenea, s-au descoperit palete votive, gravate cu scene de vânătoare sau de război. În ceea
ce privește bijuteriile, existau coliere cu perle confecționate din cupru sau din piatră. Pentru înfrumusețare, femeile
foloseau fardul de ochi, dovada fiind trusele pentru colorarea pleoapelor și cutiile pentru combinarea acestor culori.
Sunt prezente și sculpturile și figurinele din fildeș sau din argilă. 

Figurină feminină mortuară; Vas decorat cu două bărci; Bol; 4400-3800 î.Hr.; ceramică; Șirag cu mărgele; 4400-3800 î.Hr.;
4400-4000 î.Hr.; os de crocodil; 4400-3800 î.Hr.; ceramică pictată;  înălțime: 12 cm, mărgelele sunt făcute din os,
înălțime: 8,7 cm; Luvru Muzeul Metropolitan de Artă diametru maxim: 34,5 cm; serpentin și scoici; lungime: 15 cm;
(New York City) Muzeul Metropolitan de Muzeul Metropolitan de Artă
 CULTURA NAQADA 1

Cultura Naqada (4000-3000 î.Hr.)[modificare | modificare sursă]

Cultura Naqada este o cultură arheologică a Egiptului Predianstic din Epoca cuprului (circa 4400-3000 î.Hr.), numită
după orășelul Naqada din Guvernoratul Qena. E divizată în trei subperioade: Naqada I, II și III.

Vază cu ornamente vegetale; 3900-3700 î.Hr.; ceramică pictată; 28 × 11,1 cm; Muzeul Metropolitan de Artă (New
York City)

Pieptăne cu un ibex; 3800-3500 î.Hr.; fildeș de hipopotam; 6,5 × 3,8 × 0,2cm; Luvru

Figurina unui om cu barbă; 3800-3500 î.Hr.; brecie; din Egiptul de Sus; Musée des Confluences (Lyon, Franța)

 
Bol; 3700-3500 î.Hr.; ceramică pictată; înălțime: 15,6 cm, diametru: 19,7 cm; Muzeul Metropolitan de Artă

CULTURA NAQADA 2

Cultura Gerzeană (Naqada II), din aproximativ 3500-3200 î.Hr., e numită după situl Gerzeh. A fost următoarea etapă în
dezvoltarea culturală egipteană, iar în perioada asta s-au pus bazele Egiptului Dinastic. Ceramica sa era pictată mai ales în roșu
închis, cu animale, oameni, bărci sau simboluri geometrice care par să provină de la animale.
În această perioadă, obiecte și forme de artă străine au intrat în Egipt, ceea ce indică contactul cu câteva părți ale Asiei, în special
cu Mesopotamia. Obiecte, cum ar fi mânerul Cuțitului Gebel el-Arak, care are pe el reliefuri mesopotamiene, au fost găsite în
Egipt[4], iar argintul care apare în această perioadă putea să fie obținut doar din Asia Mică. De asemenea, era create obiecte
egiptene care imită clar formele mesopotamiene. Sigilii cilindrice au apărut în Egipt. Reliefurile egiptene pe paletele cosmetice au
erau sculptate în același stil ca cel al culturii contemporane mesopotamiană Uruk.
Traseul comerțului ăstuia e greu de determinat, dar contactul cu Canaanul nu precedă dinastica timpurie, astfel încât se presupune
că a avut de obicei pe apă. În perioada în care teoria populară a cursei dinastice era populară, se teoretiza că marinarii din Uruk
ocoleau Arabia, dar este mai probabil un traseu mediteranean, posibil prin Byblos.
Faptul că atât de multe situri gerzeene sunt la gura unor ueduri care duc la Marea Roșie ar putea să indice un anume nivel de
comerț prin Marea Roșie (deși comerțul byblian ar fi putut să traverseze Sinaiul și ajungând după aceea în Marea Roșie). În ciuda
dovezilor de influență străină, egiptologii sunt în general de acord cu faptul că Cultura Gerzeană era predominant indigenă
Egiptului.

Mânerul preistoric egiptean de fildeș al Vas decorat cu bărci și copaci; 3650–3500 î.Hr.;
Cuțitului Gebel el-Arak (spatele), ceramică pictată; înălțime: 16,2 cm, dimateru: 12,9 cm; 
din Abydos (Egipt), în Luvru .; Muzeul Metropolitan de Artă (New York City)

Rege mesopotamian în poziția de maestru al animalelor pe Cuțitul Gebel el-Arak. Această operă de artă arată atât influența
Mesopotamiei asupra Egiptului într-o perioadă timpurie, într-o vreme a relațiilor egipteano-mesopotamiene, și statutul
iconografiei mesopotamiene regale în timpul perioadei Uruk