‘uarz021 ‘ABSOLUT TOTUL DESPRE VITAMINE ABSOLUT TOTUL DESPRE VITAMINE ABSOLUT TOTUL DESPRE VITAMINE “Cea mai mare teapa a farmaciilor sia firmelor de suplimente nutritive sau adevaratul elixir al sanatatii si longevitati? * Mereu ne dorim optiunile sa ne fie prezentate in alb sau negru, pentru a ajunge la concluzia corecta cat mai usor, ins subiectul prezent se afléInt-o zona gf si este Insoft de o multitudine de variabile ce pot schimba rezultatul final al balantei in care se afl AAfat conform mass media cat si din experienta personala, vitaminele gi indirect multivitaminele sunt cele mai folosite gi cel mai mediatizate suplimente nutritive de pe piald, la scarai larga, nu ne limitim strict la lumea fitness-ului gi culturismului unde lucrurile stau putin diferit ‘Am crescut cu doctrind ca alimentele noastre sunt din ce In ce mai sdrace in vitamine si c& acestea se distrug foarte usor prin diverse procedee de preparare termica a alimentelor, lcru ce duce la carente in alimentajia noastra Lucru ce pe marea majortate -a determinat sa caute sa suplimenteze cu acest element vital al sanatatii noastre fara a face un studiu profund de caz. Sunt de acord cu ideea inijala de dectin al caltatji aimentelor, insa cei ce au facut studiul respectv si am implementat acest trend de a suplimenta, au avut In minte strict scopul profitulu, lasnd in viziunea mea cel mai important factor din aceasta ecuaie sa treaca neobservat. In ciuda cali indoieinice, cantitatea alimentelor pe care o manc&m, a cresout exponential in ultimul secol iar contrar ‘piniei publice doar un numar limitat de vitamine igi pierd proprietaile prin procesare termica, altora le creste rata de asimilare. Ducand 6 viaté normala gi avand o alimentalie minim variata nu vor aparea carente de vitamine In cazul tn care nu exist afectiuni prealabile ale capacitati de asimilare sau diferite bol Suplimentarea inutia gi nerecomandata cu vitamine sau multivitamine ducdnd la potentiale probleme de sanatate si dezechilibre majore ce cu siguranta ne pot scurta semnificalv viata in cazul celor ce practica un sport la nivel de performana sau cu frecventa gi intensitate peste nivel recreational, lcrurile stau putin difert. Ce sunt vitaminole? Vitaminele sunt substante chimice organice necesare in cantitati mici pentru ca organismul sa fie sanatos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintelizate de c&tre organism, deci ele trebuie obtinute din alimentate. Singura vitamina ce poate fi sintetizata (creata) de catre organism este vitamina D, lucru ce are loc prin actiunea soarelui la nivelu piel transformand 7-dehydrocholesterol In forma de D3 a vitaminei D Vitamina B3 Vitamina 83 (niacina) poate fi sitetizata in organismul uman la nivelul ficatului, convertind aminoacidul esental triptofan. © mentionare notabila este si vitamina K, care desi nu poate fi sintelizaté pe cont propriu de catre organism, bacterille din flora intestinald au proprietatea de a o produce sub forma sa de K2 Cunostinte vagi despre vitamine $1 importanfa acestora dateaza inca din Egiptul antic unde acestia stiau c& daca hraneau un pacient cu ficat, acesta se va vindeca de orbire de noapte, acum stiindu-se c& este cauzat de o deficient de vitamina A ‘Acestea joacd un rol deosebit de important pentru sinatatea gi echilibrul organismului nostru tn toate sistemele de le cel ‘0508 pana la col nervos. Exista 13 vitamine cunoscute iar acestea se impart In 2 mari categori: Hidrosolubile (ce se dizolva in apa), aceste vitamine nu petrec mult timp in organism. Organismul nu le poate stoca iar excesul este eliminat prin urina. Acest fapt duce la necesitatea de a le ingera intr-o cantitate mai mare si cu o freeventa mai ridicatal Liposolubile (ce se dizolva doar in grasimi), acestea sunt stocate in fesutul adipos i la nivelulficatului. Vitaminele de acest tip pot fl stocate in corp zile Intregi gi chiar luni Complexul celor 8 vitamine B si vitamina C fac parte din clasa hidrosolubilelor. Vitaminele A, D, E, K din clasa liposolubilelor. \Voi clasifica vitaminele dupa solubilitate, daca este sau nu predispusa distrugerii prin preparare termica, ce afectiune apare in urma deficitului substanfei respective si ce afectiuni pot aparea in functie de supradozaj mina B1 Tiamina cunoscuta si sub numele de aneurina datorita proprietatilor sale antinevritice, este o vitamina hidrosolubila din complexul vitaminic B. Supranumitd si "vitamina bunei dispozili" sau "vitamina performan(ei intelectuale’, vilamina B1 este indispensabila sanate mugehilor si chiar al inimii ifizice $i psihice, avand efecte benefice asupra sistemului nervos, digestiv, dar si la nivelul Proprietatifizice: Vitamina Bt este sensibila la actiunea calduri, in mediu umed, la lumina gi pH neutru si alcalin. Este degradabild la 2018-07-31 wr hitps www suplimente-tabolc rolarticalelabsoluttotu-despre-vitamit‘uarz021 ‘ABSOLUT TOTUL DESPRE VITAMINE fierbere sau coacere. De asemenea, este anihilaté rapid in contact cu zahaiul,cafeina, taninurile confinute in anumite plante, alcoolul si nicotina. Rafinarea cerealelor (decorticarea) si tratarea fructelor cu sult distrug vitamina Bt Sub forma de pirofosfat (TPP), vitamina B1 are rol de coenzima in reactile de decarboxilare, esentiale pentru metabolizarea proteinelor si glucidelor. Este indispensabila pentru activitatea cerebrala si mialinizarea nervilor periferici Un alt tip de conexiune intre vitamina 81 si sistemul nervos implica rolul sau in productia de acetilcolina. Aceasta molecula, un neurotransmitator, este folosita de sistemul nervos ce transmite mesaje Intre nervi si muschi. Acetilcolina nu poate fi produsa fara un aport adecvat de vitamina B1. Vitamina B1 diminueaza durerea resimiita (adjuvant in tratarea zonel zoster) ‘Surse de vitamina 81. Cea mai bogata sursa in vitamina 81 o constituie drojdia de bere. Printre sursele bogate in vitamina B1 se numara carnea de pore, ficatul de vita, anumite specii de peste (tiparul, tonul), cerealele integrale (taratele) si painea din cereale integrale (painea neagra, din tardfe), orezul brun (nedecortcat), semine de floarea-soarelui, nuci alune, legume uscate (fasole, linte) gi cartofi. Deficit! vitaminel 81: Carenta vitaminei B1 apare in special in cazul consumului excesiv de duleiuri, de orez decorticat, de alcool, si in caz de surmengj si de boll infectioase. Aceasta carenta determina: afectiuni cardiace, afectiuni cerebrale, anorexie, anxielate, astenie, confuzie mintala, depresie, diminuarea memoriei, gastrita, insuficienta hepatica, lips de coordonare motorie, nevralgii, polineuropati, scéiderea imunitajii, scAderea tonusului muscular, tulburari ale vederi, tulburari psihice severe. © carenta gravai de vitamina B1 provoaca boala ber-beri, comuna in farile In curs de dezvoltare, unde orezul este alimentul de baz. Boal rar& in tare industrializate, ea nu se intalneste decat la persoanele care au o alimentatie foarte dezechilbrata, ca alcoolci sau unele persoane in varst8. Beri-beri se manifesta mai inti prntr-o oboseald gio pierdere {in greutate, Boala poate evolua In continuare sub doua forme: Beri-beri uscat, care afecteaza, in principal, nervii $i mugchii, are ca simptome principale o amortir, 0 senzalie de arsura a gambelor si 0 atrofie muscular. In cazurle mai grave, bolnavul nu mai poate merge, nici chiar s& se mai ridice th picioare. Beri-beri umed, se traduce in principal printr-o insuficienta cardiaca: inima nemaiajungand sa-si joace corect rolul de pompa, venele se congestioneaza si apar edeme pe gambe si uneor pe trunchi si pe fata. In absenta tratamentului tulburarle de rtm cardiac gio evolutie rapida a insuficienfei cardiace pot avea un deznodamant fatal Excesul de vitamina Bt. Excesul de vitamina B1 se elimina rapid prin urina. Aceasta vitamind nu se stocheaza in organism, Singurele cazuri cunoscute de supradoza de tiamind sunt cele prin injectarea de tiamina. njectarea tiaminei poate duce la react anafilactice ‘Administrarea unei doze de 100 de ori mai mare decat cea recomandata poate duce la: afectarea sistemului respirator, insomni slabiciune generals, accelerarea pulsuli, dureri de cap, itabiltate, In cazuri extreme, 0 supradoza de vitamina 81 poate fi fatal, De asemenea, vitamind B1 in exces poate duce la pierderea din organism a celoralte vitamine din complexul B Vitamina B2: Riboflavina este o vitaminai din grupa B. Este solubild Tn apa gi in etanol, Aceasta participa activ in procesele metabolice, formarea anticorpilor, celulelor peli, precum sia celulelor rosii ale sangelui, Stimuleaza cresterea organismelor tinere si parlicipa aléturi de vitamina A tn procesul vederi. Se crede ca riboflavina transforma radiajle cu lungime de unda scurtd in radiatii cu lungime de unda mare, care devin astfel perceptibile. ‘Surse de vitamina B2: Camea de pui, in special organele precum ficatul,rinichii sau inima, lactatele, ouale, pestele, legumele cu frunze verzi migdalele, ciupercile, soia gi drojdia de bere. Aceasta vitamina este rezistentd la caldura, dar foarte sensibila la lumina gi la pH-ul alcalin; ea poate disparea partial in apa de fierbere a alimentelor. Proprietati fizice: Vitamina B2, este rezistenta la temperatura si nu este usor distrusa prin prepararea termica a alimentelor. Deffcitul de vitamina B2, Se manifesta prin arsura gi senzajje de mAncarime in jurul ochilor, cataracta, folosensibiltate, par gras, lipsit de luciu, Uunghii casante, buze crapate, scaderea rezistentei la efort sila infect, retard de crestere, dermatite si inflamati ale limbii Excesul de vitamina B2 Ca urmare a lipsei de efecte adverse, nu a fost inca stabilité o doza maxima admis. Deseori, un exces de vitamina B2 este eliminat prin uring sau se manifest prin reactii alergice minore. Vitamina B3: Niacina (nicotinamida, sau acid nicotinic, sau dupa denumirea sistematica acid piridin-3-carboxilic) este o vitamina din ‘grupa de vitamine B. Mai este numita vitamina PP, din limba engleza pellagra preventer, .prevenitoarea de pelagra’. Ea atenueazé riscul aparifiei unor tulburari cardiovasculare, diminuand colesterolul déunator (LDL), cresc&nd nivelul celui benefic (HDL) si scazand nivelultrigliceridetor din sange. De asemenea modereaza tensiunea arteriala, amelioreaza circulatja séngelui - participa la metabolizarea proteinelor, glucidelor gi lipidelor, protejeaza impotriva aterosclerozei, migrenei, ametelilor, provine aparitia diareei. Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv, a sistemului 2018-07-31 an hitps www suplimente-stabalc rolarticalelabsoluttolu-despre-vitamit‘uarz021 ‘ABSOLUT TOTUL DESPRE VITAMINE nervos, mentineri integritatiitegumentelor si mucoaselor, precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron, estrogeni, insulin). Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al guri). ‘Surse de vitamina 83: Drojdile alimentare si de bere, tarajele de cereale, leguminoasele, ficatul, carnea, pestele, morcovul, conopida, tomatele, painea integrala, curmalele, smochinele, arahidele, piersicile, avocado, migdalele, nuci, ciupercile proaspete, ouale. er \Vitamina B3 este stabila la lumina, la cdldura gi rezistenta la oxidare, doza zlinicé recomandaté flind de 20 mg, Deficitul de vitamina 83: Carenja in vitamina B3, descrisa sub termenul de pelagra, rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente, fie din interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene). Insuficienta de acid pantotenic provoaca deregléri la nivelul sistemului nervos, al piel Excesul de vitamina B3: Dozele de niacina (vitamina B3) de peste trei grame pe zi pot cauza probleme hepatice, toleranta anormala la glucoza, ‘uta si ulcer gastric. Vitamina BS: Cunoscuta gi sub denumirile de acid pantotenic, “vitamina antistres" si ,elixiul tinerefi", pe lange faptul ca joacd un rol important in descompunerea grasimilor si a carbohidratilor pentru producerea de energie, grabeste vindecarea ranilor operatilor chirurgicale, fiind extrem de eficienta in cazurile de acnee, lupta impotriva artritel reumatoide gi amelioreaza simptomele acestel afectiuni, reduce durerile articulare i inflamatille, reduce depresia gi anxietatea gi mentine sénatatea sistemului nervos, previne imbatranirea prematura, reduce pigmentarea tenului si aparitia ridurilor, reduce oboseala si slabiciunea organismului, previne aparilia matreti $i a candidozei ‘Surse de vitamina B5: Drojdia de bere, ficat, alune, cluperci, ovaz, germeni de grdu, broccoli, orez brun, ardel iu, avocado, conopide Proprietati fizice: Aceasta este distrusa usor de caldura in medi acide sau alcaline, Deficit! de vitamina 85: Se manifesta rareori deoarece aceasta vitamina se regaiseste in multe alimente, ins atunci cand nu exista un aport suficient, pot exista simptome precum starile de oboseald, insomnia, cdderea parului, greats, contractii musculare, depresie, dureri de cap. Excesul de vitamin Duce la aparitia diareei, sensibiltate dentara gi rise crescut de sangerare. Vitamina B6: Piridoxina este unul dintre compusii ce formeaza complexul de vitamine B, numit gi vitamina 86. Pridoxina ajuta la echilbrarea niveluror de sodi si potasiu din organism, cat sila producerea globulelor sii din sango. Este logata de imunitatea fata de cancer si ajuta la combaterea formar homocisteinelor. S-a sugerat ca piridoxina poate fide folos copilor care au probleme de invatare si poate preveni matreata, eczomele si psoriazis. In plus, pridoxina contribuie la normalizarea schimbérilor hormonale la femei gla sisternul imunitar. ‘Surse de vitamina B¢ Camea, laptele si ouale. Surse bune de vitamina B6 sunt ficatul de vita si porc, camea de pul si pestele (somon, ton, hering, sardine), nucile si alunele, porumbul, semintele de floarea soarelui, germenii de grau, cerealele integrale si painea integrala, Dintre legume gi fructe, cantita{i mai mari de vitamina B6 conin dovieceli, bananele, spanacul, pastaile verzi, cartofi, mango si avocado. Proprietati fizice: Pastrarea timp indelungat a cami, conservarea, prepararea termica a acesteia, congelarea, prelucrarea termica a fructelor gi legumelor, apa, alcoolul, estrogenii - reprezinta factorii ce duc la distrugerea vitaminei B6. Defcitul de vitamina B6: Se manifesta prin: slabiciune muscular, anemie, insomnie, céiderea parului, oboseala, piele uscata., pierdere in greutate, tulburari neurologice, inflamati ale limbii. Excesul de vitamina B6: Este extrem de rar, Insd poate aparea in cazul administrarii unor doze ridicate, peste limita recomandatd, pe o perioadé ‘ndelungata de timp, caz in care persoana se poate confrunta cu fotosensibilitate, arsuri stomacale, greala, tulburari senzitive si motori. Vitamina B7: Vitamina H, numita colina sau biolind, este o vitamind hidrosolubilé care intervine in degradarea acizilor grasi, anumitor acizi amanatj si a glucozei. Este o vitamina care nu este distrusa la caldura sau umiditate, dar lumina, alcalinitatea si ‘oxigenul o afecteaza, Impiedica depunerea colesterolului pe pereti arteriali si contribuie la eliminarea substanelor toxice hitps:iwwn suplimente-itabolic olarticallabsolt-totu-despre-vtamine-2018-07-31 a‘uarz021 ‘ABSOLUT TOTUL DESPRE VITAMINE si a metaboliior inutili acumulati in organism, inlesneste functile ficatului (ajutand la eliminarea toxinelor din organism) si ale vezici biliare - facliteaza folosirea corespunzatoare a grasimilor si a colesterolului de catre organism, ‘Surse de vitamina 87: Drojdie de bere, carne, creier, inima, ficat si rinichi, galbenus de ou, produse lactate, lapte, anumite legume, cerealele integrale, porumbul, melas, papadie, nuci, ciuperci, spanac, rosii, morcovi, dar ea mai este sintetizata partial si de catre flora intestinalé Deficitul de vitamina 87: Datorita defictului de biotind in organism pot sa apara simptome ca de exemplu: anorexie, great, cdderea parulul, reacti inflamatori ale limbii, dermatita la nivelul pielii sau reacti inflamatori cutanate, unghii casante, anemie, dureri musculare, disconfort al pieli, probleme cardiace, cresterea nivelului de colesterol in s8nge, scdderea tensiunii arteriale, stari depresive, mialgie, oboseala severd, halucinafi, paloare, fragiltatea unghilor, sensibilitate la infeci, ital, ataxie, performanta scazuta si lips de concentrare, Excesul de vitamina BZ: Biolina nu are nici un efect toxic cunoscut, chiar in doze foarte mari, de 200 mgizi. Vitamina B9: Acidul folic joaca un rol decisiv tn dezvoltarea sistemului nervos $i osos al fatului, imbunatateste fertiitatea atat in cazul femeilor cat si al barbatilor, reduce riscul de infarct miocardic prin actiunea de reducere a nivelului de homocisteina, un aminoacid care duce la aparitia bolilor cardiovasculare, osteoporozel si aterosclerozei, ajuta la cicatrizarea ranilor, Intareste frul de par si unghille si este deosebit de important in procesul de crestere rapida. Legumele cu frunze verzi, fasole, mazére, linte, galbenus de ou, drojdie de bere, lactate si branzeturi fermentate, cereale, seminje, came de pasare si organe, fructe in coaja lemnoasa, citrice, banane, Proprietati fizice: Poate fi deteriorata si distrus de expunerea la temperaturitnalte. Defictul de acid folic: Se manifesta prin scdderi in greutate, tulburari digestive, inflamatii in corp, palpitati, gingivité, dureri de cap, schimbari bruste de dispozifie, oboseala, eczeme si paloare. Excesul de vitamina Bo: Pe termen lung poate duce la reducerea capacitati organismului de a absorbi unele minerale si poate agrava afectiunile colonului, Vitamina B12: Cobalmina, datorita proprietaijilr sale, este necesara pentru functionarea normalai a sistemului nervos sia creierului Este necesara pentru sinteza hemoglobinei (substanfa responsabila de transportul oxigenului in sange), metabolismul normal al lipidelor si proteinelor si dezvoltarea normala a tubului neural la fat (formatunea din care se va dezvolta sistemul nervos al bebelusului) Cobalmina mai este responsabild de sinteza de energie in organism, joacd un rol activ in sinteza acizilor grasi in arderea grasimilor in corp, find importanta i pentru sénatatea creierului Surse de vitamina B12: Camea de vita, de pui, de pore, in special in ficat si rinichi, in produsele lactate, in oud, in hering, macrou, ton, somon, fructe de mare (cum ar fi crabi, scoici sau strdi). Proprietatifizice: Desi stabilé la expunerea la temperaturi inalte aceasta vitamina se deterioreaza tn urma expuneri la lumina, Deficitul de vitamina 812 ‘Simptomele comune asociate cu deficienta de vitamina B12 pot include constipatie, pierderi de memorie, dificultati in mersul pe jos sau nd faci migcare, anemie, tulburar ale starii de spirit, amorleala, inflamarea limbii, dezorientare, deteriorarea tecil de mielina si dementé. cantitate insuficienta de vitamina B12 ar permite eliminarea unel substante numita homocistina care, atunci cand depageste un anumit nivel, devine nociva pentru celulele cerebrale. Excesul de vitamina B12: Poate creste riscul de dezvoltare a anumitor celule canceroase in stadiu latent iar pentru persoanele diagnosticate cu cancer, hipervitaminoza poate duce la exlinderea celulelor tumorale $i un rise crescut de crize de astm bronsic. Vitamina c: ‘Acidul ascorbic reprezinté un antioxidant de exceptje ce contribuie activ la franarea proceselor degenerative din organism, Facand parte din grupa vitaminelor hidrosolubile (solubile in apa) vitamina C.se elimina in cantitati mari din organism. Organismul uman nu fgi poate sintetiza propria vitamina C gi tocmal de aceea trebule sA gi-o procure din alimente sau din alte surse. Sensibila la lumin: cAldurd si vapori de apa, vitamina C este necesara In formarea colagenulul, 0 proteina ce da tarie hitps www suplimente-itabalc olarticolelabsoluttotu-despre-vitamit 2018-07-31 an‘uarz021 ‘ABSOLUT TOTUL DESPRE VITAMINE oaselor, cartilagilor, muchitor si vaselor de sange si contribuie la buna mentinere a capilarelor, oaselor si dintilor. Acidul ascorbic administrat in mod susfinut ajuta la: ~ Funcfionarea normala a sistemului imunitar, inhiband cresterea tumorilor gi asigurand rezistenta organismului potriva ipa la sinteza hormonilor glandelor suprarenale - Previne uzura celular, incetinind procesul de imbatranire, are rol de echilibrare a organismului find necesar in metabolismul calciului gi al altor minerale = Are rol de echilibrare a sistemului imunitar, prevenind aparitia astmului si a alergilor si stimuind productia de interferon, factor cu proprietaji antinfec|ioase remarcabile, Acidul ascorbic accelereaza vindecarea ranilor, regenerarea jesuturilor, participa la sinteza fibrelor de colagen, a cartilajelor si caselor, precum si la sinteza hormonilor cortico-suprarenalieni Scade colesterolul sangvin, protejeaza organismul fata de substantele cancerigene gi creste si mentine randamentul fzic. ‘Surse de vitamina C: Legumele, fructele crude, precum si cartofl Deffcitul de vitamina ©: Carenta in vitamina C, este responsablla de scorbut alte simptome sunt oboseala, dureri osteo articulare, edeme, 0 Gingivité, hemoragii. Carente pot apare la persoane varstnice, alcoolice, in cazul malabsorbiii digestive unei cresteri a ecesitaiilor sau unel eliminari excesive. Excesul de vitamina C: Pentru ca vitamina C ajuta absorbtia flerulu in organism, ea poate agrava bol precum hemocromatoza (acumularea excesiva de fier In sange) sau talasemia (anemie de severitate variabila care poate duce la o supraincarcare cu fier a ‘organelor). De asemenea, in doze foarte mari, vitamina C cregte secrelia de oxalalj, iar aceste molecule se acumuleaza {in inichi sub forma de pietre. Deloc de negliat este faptul ca vitamina C in exces poate reduce efectul medicamentelor anticoagulante, cum este warfarina, crescand riscul de formare a cheagurilor de sange. Find un puteric antioxidant in doze mari poate intarzia recuperarea dupa efort, prin reducerea inflamatilor. mina A: Este un nutient chele pentru pastrarea s&natati ochilor,prevenind inflamarea acestora gi reducdnd rscul apart! cataractei. De asemenea, este important mai ales pentru vederea in timpul nopti. In acelasi timp, vitamina A ajuta la cresterea imuntaii organismului, este un puterni antioxidant, previne uscarea piel, pastrand pieleastralucitoare, fr& riduri si alte semne ale imbatranirii si este un factor important in mentinerea sanatatii parului, danturii si gingiilor. Ficatul si organele in general, lactatele, galbenusul de ou, fructe si legume verzi (broccoli, spanac), galbene (pepene galben, cartofi), portocalii (morcovi) si rosii (ardei gras, rosii) Deficit! de vitamina A: Apare intr-o dietd sdraca in produse lactate si vegetale sau in sindroame de malabsorbtje, Acesta reprezinta principala cauzA de orbire datorata distrugerii comeei th farile subdezvoltate din Africa, Orientul Mijlociu gi Asia de Sud-Est. Printre manifestarile carenfei de vitamina A se numara modificari degenerative ale ochilor (xeroftalmie) si ale pieli (descuamari) Pot fi afectate de asemenea epitelile traheale, bronsice, ale tractului urinar, ductelor pancreatice, uterului gi glandelor salivare; se poate inregistra gi o sc&dere a imunitaji. Primul semn al deficitului de vitamina A este hemeralopia (pierderea acuitatiivizuale in lumina slaba). Excesul de vitamina A: Poate fi toxic la persoanele tratate timp indelungat cu suplimente alimentare ce contin vitamina A. Manifestarile intoxicatiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscat, voma, alopecie, hipercalcemie, demineralizari osoase, adenopati, hiperlipidemie, amenoree, cresterea tensiuni intracraniene cu edem papilar (manifestari de pseudotumor cerebri),fibroza hepatica cu hipertensiune portala. Fomeile insarcinate care iau vitamina A in exces pot avea un fat cu malformatti congenitale (cranio faciale, cardiace) sau pot suferi un avort spontan. Doze crescute de derivati sintetici ai retinolului sunt teratogene. Carotenul in exces poate determina o colorare portocalie a piel ce poate fi confundata cu icterul, Toate manifestarile intoxicafiei cu vitamina A sunt reversibile dupa Incetarea aportului excesiv. Vitamina D: - ‘Ajuta la o mai buna absorbtie a calciului din alimente. In cazul varstnicilor, o doza zilnica de vitamina D ajuta la prevenirea fracturilor si impiedica fragilizarea oaselor, iar la copii ajuta la dezvoltarea armonioasa a sistemului osos i la prevenirea rahitismului, afectiune ce se manifesta prin arcuirea picioarelor, genunchi mati si oase fragile, predispuse la fracturi. ‘Surse de vitamina D: in sezonul estival, acest Iucru este usor de obtinut daca pur si simplu lenevim la soare timp de minimum 15 minute pe zi Bineinfeles, protejali de crema solara gi palario, s4 nu cumva sa facom insolatie. In sezoanele mai putin sunny-friendly, vitamina D poate fi obtinuta din alimente, Cele mai bogate surse naturale sunt: somonul, macroul, tonul, sardinele, galbenusul de ou, ficatul de viti, cerealele, nucile, merele, lactatele etc, Daca nici acestea nu sunt suficiente, puteti apela la suplimentele alimentare cu vitamina D, care se gasesc sub 2 forme: D2 - ergocalciferol (acelas| tip care se gaseste si In alimente) sau D3 -colecalciferol (forma ‘obtinuta prin expunerea la soare). hitps www suplimente-itabalc olarticolelabsoluttotu-despre-vitamit2001 |ABSOLUT TOTUL DESPRE VITAMINE Vitamina D si depresia ‘Aparent aii spune cd nu au nicio legaturd una cu cealalta. Ins lucrurie stau exact pe dos. Vitamina D joaca un rl in dezvoltarea si functionarea cerobrala, iar studile confirma cé administrarea dozelor crescute de vitamina D sunt asociate cu 0 amelorare Viziblé a simptomelor depresiel Deficitul de vitamina D: Te dor frecvent oasele, prezinfislabiciune musculard, ai probleme cu vederea, {j-e somn in timpul zilei, obosesti repede, sete tot timpul Excesul de vitamina D: Constipatie; Anorexie (reducerea poftei de mancare). Deshidratare; Astenie; Iritabiltate; Varsaturi, Efectele hipercalcemiei, complicatia imediaté a excesului de vitamina D se manifesta la nivel muscular, renal si cardiac, aparand: Retentte de calciu in oase; Litiaze renale; Hipertensiune arteriala. Vitamina E: TTocoferol, numita si vitamina fertiiti, datorité rolului pe care Tare Th procesul fetta, vitarnina E face parte dintre substanfele cu o importanta acliune antioxidanta. Datorité actiunilor sale ca antioxidant, vitamina E se recomanda in tratarea a numeroase bol: scdderea imunitati lupus eritematos diseminat, afectiuni cardiovasculare, Zona Zoster, hemoroiz, ulcer gastric, ltiaza biliara, dismenoree, fibrom uterin, astm brongic, ascita gi allele. Prin acjiunea sa puternic antioxidanta vitamina E este uti Zn tratamentul epilepsei Vitamina E reduce considerabilriscul apariei cataractei, a unor forme de cancer (gastrointestinal, pulmonar), asigura protectia organismului impotriva dioxidului de azot (smogul), a radiatilor, chimioterapicelor si a fumului de tigara Vitamina E mareste fecunditatea. Ea intervine in procesul feria, stimuland la barbatiformarea spermatozoizlor asigurand buna desfégurarea a sarcinl la femei. ‘Aportul corespunzator de vitamina E scade de pat or riscul aparitjel boli Parkinson. La bolnavil deja afectati de aceasta maladie, aportul alimentar crescut de vitamina E incetineste procesul de degradare a neuronilor si evoluta boli ‘Surse de vitamina E: Germeni de grau, uleiuri vegetale si margarina, avocado, produse din cereale integrale, galbenus de ou, fructe cu coaja lemnoasa (nuci, arahide, alune, migdale), ficat, unt de arahide, Deficit! de vitamina E: Determind anemie hemolitics (datorité fragiliaii crescute a eritrocitelor si scdderil duratei de vial a acestora), afecjiuni neurologice cu evolutie lent progresiva, caracterizate prin ataxie, areflexie, plerderea sensibilitagi proprioceptive si vibrator (neuropatii motori si senzoriale reversibile), distrofii musculare, cresterea cantitati de colesterol in ser si in mugchi, precum gi instalarea aterosclerozei Carenta de vitamina E se intaineste mai des la batrani sila malnutriti cu diferite boli cronice, sindromul ameliorandu-se la tratamentul parenteral cu vitamina E. Carentele de vitamina E pot aparea in caz de afecjiuni hepatice, renale, anumite tipuri de cancer etc si se manifesta prin: anemie, acnee, greata, afectiuni cardiovasculare, hepatice si gastrointestinale, diaree, impotenta sexual, leziuni ale aparatului genital feminin si masculine, obosealé musculara gi scdderea masei musculare, mers instabil, pierderea reflexelor. Excesul de vitamina E: ‘Apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mag/zi), putand conduce la oligospermie, azoospermie in cazul barbatilor, iar la femei involufie ovariana gi tulburari ale ciclului menstrual. De asemenea, administrarea excesiva de vitamina E scade absorbtia de vitamina K si creste astfel riscul producerii de hemoragii mina K: Naftoquinona, numité si “vitamina antihemoragica’, vitamina K este unul dintre factorii esentiali de coagulare a sangelui, jar in lipsa unui aport suficient chiar si o mica tieturd ar putea cauza sAngerarea continua. Exista trei forme de vitamina K: K1 - filochinona (care se gaseste in plante verzi), K2 - menachinona (varianta vitaminei K care este produsa de bacteri in intestine, dar gi in produse de origine animala) gi K 3 - menadiona (varianta sintetica a vitaminei K, inclusa in suplimentele alimentare). Vitamina K’este un nutrient esenial care ajuta la prevenirea hemoragillor, afectiunilor piel, scade riscul de atac de cord, reduce riscul de menstruatji abundente si dureroase, impledicd formarea pietrelor la rinichi, va poate feri de great, stiri de vom, osteoporoz, artrta si alte afectiuni ale oaselor si favorizeaza refacerea epidermei dupa interventile chirurgicale. ‘Surse de vitamina K: Legumele cu frunze verzi, cum este spanacul, broccoli, salata, varza, feniculul, ptrunjelul, nautul, varzé de Bruxelles, germenii de grau, uleiul de rapita gi cel de masline, ficatul de vita, cealul verde. Se poate manifesta prin: slaba coagulare a sangelui, sangerati ale gingillor, hemoragii nazale, sange th urind sau in scaun, sangerare abundenta la menstruatie, o durata de sangerare mai mare cénd te tai, vanataile fara motiv, dar mai ales anemia, precum si un risc crescut al hemoragiilor interne si o anume fragilitate osoasa. In special nou-nascuti sunt predispusi la deficiente de vitamina K, deoarece laptele uman este destul de scézut in vitamina K, acestia putdnd fi expusi unui risc major de sangerairintracraniene, motiv pentru care este recomandat ca la nastere sa se administreze copilului 0 injectie cu vitamina K1. Insa nici adulfi nu sunt feriti de efectele negative ale carentei de vitamina K, in special cei care hitps:iwwn suplimente-itabolic olarticallabsolt-totu-despre-vtamine-2018-07-31 or‘uarz021 ‘ABSOLUT TOTUL DESPRE VITAMINE suferd de fibroza chistica si boala celiaca, afectiuni care se manifesta prin incapacitatea organismului de a absorbi in mod adecvat vitaminele din alimentatie, Excesul de vitamina K: Este destul de rar, insd este indicat s8 nu luafi doze mai mari de $00 de micrograme fara consultul medicului, deoarece acfiunea acesteia ar putea interfera cu anumite medicamente anticoagulante. De asemenea, daca este consumata fara limita, vitamina K poate duce la aparitia anemiei, din cauza distrugeri globulelor rosii din organism, dar gi la intoxicati la nivelul ficatulu, Doua menionari notabile dar nu suficient de relevante pentru tema articolului ar fi: 1. Pseudo-vitaminele sunt compusi in urma asimilarii cdrora putem avea un anumit beneficiu - ameliorarea sanataii, dar lipsa lor din alimentatie nu are ca rezultat imbolnavirea propriv-zis Componentul alimentar poate fi ori absolut necesar vieti, ori neimportant pentru organism spre deosebire de vitamina care este, insa, absolut necesard, (ex: coenzima 10, vitamina F, vitamina B15 etc) 2. Anti-vitaminele sunt acei compusi care determina un efect de inhibare partiala sau totald a activitatior vitaminelor prin ‘descompunerea, inactivarea, interferenta sau impiedicarea asimilarii acestora, ‘SUPLIMENTAREA CU MULTIVITAMINE SI VITAMINE In urma datelor mai sus mentionate cat si pe baza pe stuciului si experientei personae din ani de practca vreau sa evidentiez urmatoarele sfatur si concluzi practice: Desi suplimentele nutritionale cu vitamine si de tipul muttivitamine sunt deosebit de populare acestea pot fi in egala masurd extrem de nocive mal ales daca se administreaz pe termen Indelungat, dacd sursa acestora nu este biodisponibila si prezinta numeroase impuritati si produsi chimici secundari. Multi vitaminele se evidentiaza prin potenfa lor de a fi extrem de nocive, de la cantitajlle neechilibrate de vitamine liposolubile ce se stocheaza in organism ducdnd la efecte adverse neplacute, pana la faptul ca majoritatea sunt asociate ‘In acelagi timp si cu un complex de minerale la fel de neechilibrat care poate da total peste cap balanta mineralelor din ‘organism. ‘Suplimentarea cu vitamine fara analize prealabile sau recomandare medicala pentru performanta sportiva si sanatate ‘generala ar trebui sa se limiteze la administrarea periodicd de vitamine hidrosolubile Spre exemplu un complex de vitamina B bine dozat, (0 data la cAteva zile, sau o saptimana pe lund). Sau o administrare ziinica de vitamina C in cantitatj de 1000 pana la maxim 3000mg, Singura vitamina liposolubilé ce recomand a fi suplimentata pe perioada iernii cand expunerea la soare este deosebit de scazuta este vitamina D3 i In cazul acesta respectindu-se doza zilnica recomandata pe perioade scurte, In incheiere vreau sa subliniez deosebit de clar, suplimentarea in mod special cu micronutrienti (vitamine si minerale) ar trebui sa se facd doar in cazul in care se cunoaste o carenta clara, datorata alimentaliei slab calitative si cantitative sau stilului de viata extrem de activ ce ar duce la o pierdere de minerale prin sistemul excretor de la nivelul piel $i un aport mai mare de vitamine pentru a ajula la executarea efortului fizic sustinut, sau in urma unui set de analize ce indicé un deficit, Stiati ca: Oamenii de stint’ rom&ni au ajuns la concluzia ca cele mai multe vitamine se gasesc In farmacit??: P by Aurelian T. Coroiu Cod 20% reducere produsele Vitabolic: ATC-VTB Surse: Wikipedia.org Csid.r0 Sfatulmedicului.ro Nyaspubs. Onlinelibrary, Wiley.com Jamanetwork.com/journals/jamalarticle-abstracl382145 Ncbi, Nim, Nih.gov/pmcfarticles/PMC1462955 Nejm.orgidoi/ull/10.1056/nejmoa011090 hitps www suplimente-itabalc olarticolelabsoluttotu-despre-vitamit uw