Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poluarea,
Lacului Floreasca
(punctul de prelevare 1 – intrare lac)
Profesor coordonator:
Lector univ. dr. Delia Popescu
Studenţi:
Bălaşa Ciprian
Dănălache Tiberius
Horvat Tatiana
Haja Andreia
Bucureşti
2012
Cuprins:
Introducere.....................................................................................................................3
5. Metode de remediere/reducere................................................................................10
Bibliografie..................................................................................................................11
Introducere
O problema importanta în legatura cu folosirea apelor o constituie lupta impotriva poluării
lor.
Utilizarea apei nu trebuie privita doar sub aspect cantitativ; ea este inseparabil legată şi de
cel calitativ. Nici populaţia şi nici economia nu pot întrebuinţa apele de calitate necorespunzătoare.
De aceea, o problemă importantă pe plan mondial, la ordinea zilei, este lupta împotriva poluării
apelor.
Poluarea apelor curgatoare afectează canalele, fluviile şi râurile pe cursul lor până la
revarsarea în mări. Ea poate contamina şi suprafeţe întinse de apă, cum sunt iazurile sau lacurile
artificiale.
Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibilă deoarece agenţii poluanţi se dizolvă în
apă.
Toti agenţii poluanţi pot fi detectaţi în laboratoare prin teste biochimice standarizate. Din
aceste teste rezulta un nivel care determina gradul de extindere al poluării şi cel de puritate relativă
a apei.
În urma utilizării apei de către consumatori aceasta îşi modifică compoziţia, suferind o
schimbare a calităţilor sale naturale.
După definiţia dată de O.N.U., poluarea apei reprezintă modificarea în mod direct sau
indirect a compoziţiei normale a acesteia, într-o măsură în care împietează asupra tuturor
folosinţelor la care putea servi în starea sa naturală. Poluarea poate fi consecinţa unor fenomene
naturale dar, cel mai frecvent apare ca urmare a activităţii omului.
Lacul Floreasca este localizat pe cursul râului Colentina şi are în amonte Lacul Herăstrău, iar
în aval Lacul Tei.
Are o suprafaţă de 70 ha, lungime de 3 km, lăţimea între 100 – 800 m şi o adâncime de 1 – 5 m.
Volumul este de 1.600.000 m3, cu un debit de 2,5 m/s.
Calitatea apei Lacului Floreasca este una bună, amenajat pentru agrement.
3
Fig. 1. – Harta lacului Floreasca
Sursa: Preluată de pe http//: www.googlemaps.ro
Depăşirea CMA se poate datora deversării direct în râul Colentina de către unităţile
industriale şi populaţie a apelor uzate rezultate în amonte de Bucureşti: Buftea (industrie alimentară,
industrie uşoara, populaţie, poluare constituită de aporturi de nutrienţi), Crevedia (ferma de creştere
a păsărilor, populaţie), Mogoşoaia (industria cinematografică, populaţie).
Alte tipuri de poluanţi:
Poluarea bazinului prin produse chimice, toxice proveninte de pe şosele şi din pesticide;
5
Sursa: preluată de pe internet http//: www.google.ro
6
poluarea datorată aruncării deşeurilor în apă;
7
Poluarea Râului Colentina(salba de lacuri) cauzată de evacuări necontrolate de ape uzate
menajere şi pluviale de către riveranii zonele: Lacul Griviţa-din cartierul Vatra Nouă şi extinderi,
Lacul Băneasa zona străzilor Madigral şi Gârlei; evacuarea printr-un prea-plin în lacurile Fundeni şi
Herăstrău a apelor uzate provenite din canalizarea orăşenească(staţia de pompare Herăstrău) în
cazul ploilor abundente.
Lipsa unei educaţii civice a populaţiei riverane care aruncă deşeuri în cursurile de apă,
inclusiv în zona de protecţie.
8
Fig. 10. - Eutrofizare
Sursa: Preluată de pe internet http//: www.google.com
moartea peştilor cauzată de scăderea cantităţii de oxigen dizolvat în apă pe perioada verii;
9
Fig. 12. – Podul peste Lacul Floreasca
Posibile:
creşterea şanselor de îmbolnavire, de cancer la plămâni, laringe în cazul unei expuneri la o
cantitate mare de Ni(în cazul nostru deversarea accidentală a unei cantităţi mari de Ni de
apă);
poluare posibilă cu hidrocarburi;
modificarea pH-ului datorată substantelor NO2 şi SO2;
sărurile de azot şi fosfor produc dezvoltarea rapidă a alegelor la suprafata apei rezultând
fenomenul de eutrofizare;
metelele grele afectează organismele acvatice prin procesele de bioacumulare şi inhibă
procesele de autoepurare;
5. Metode de remediere/reducere
Aplicate:
reabilitarea barajelor şi protectia malurilor;
program de curaţire a cuvei lacului şi a luciului de apă;
reabilitarea ecologică a lacurilor de pe salba râului Colentina;
Proiectare, reabilitare baraje şi disipator la lacul Floreasca.
10
Propuse:
în cazul industriei se recomandă imbunataţirea procesului tehnologic;
realizarea de staţii de epurare în Buftea, Chitila, Mogoşoaia şi Crevedia;
creşterea numarului de cosuri pentru gunoi pe marginea lacului;
educarea populaţiei;
reducerea traficului cu ambarcaţiuni pe Herăstrău;
amenajarea de instalaţii pentru oxigenarea apei;
în cazul traficului se recomandă dotarea automobilelor cu filtre pentru gazele de eşapament;
repopulari periodice.
Concluzii
Deocamdată calitatea apei lacului este una bună;
Sursele importante de poluare se regasesc in afara perimetrului lacului Floreasca;
Amenajările necesare ar putea imbunatăţii calitatea apei din lacul Floreasca;
Poluare este inevitabilă din cauza traficului.
Din cazua podului apa uzată rezultată în urma spălarii carosabilului, aceasta ajunge în apa
lacului.
Bibliografie
1. “Aplicatii ale biotehnologiei moderne in domeniul tratarii apelor reziduale, - Tratarea şi epurarea
apelor. - Aplicaţii ale biotehnologiei”, S.C. Mondial Casa Group SRL;
5. http//: www.wikipedia.ro.
11