1.

Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele elevilor, familiei sau contextul/nevoile de la
nivelul comunității. Cum puteți ameliora această problemă?

Voi realiza o consultare reală a elevilor școlii sub forma unui chestionar de preferințe aplicat de diriginți/ CE, voi analiza care
sunt părerile părinților cu ajutorul Asociatiei de părinți/ CRP/ diriginți, iar contextul comunitățiiîl știu din strategia școlii.
Împreună cu comisia de curriculum din școală, vom agrega informațiile primite și vom realiza o analiză de nevoi pe care o vom
prezenta în CP. Această analiză va include și rezultatele unei analize SWOT ce vizează oferta de anul trecut de CDȘ. Mai departe,
finalizarea ofertei de CDȘ își urmează cursul conform metodologieielaborate in cadrul proiectului CRED, aprobată prin OM nr.
3.238 din 5 februarie 2021.
„Proiectarea ofertei de CDS se face pe baza unei analize de nevoi realizată de comisia pentru curriculum a unității de învățământ.
(2) Analiza de nevoi vizează: interesele de învățare ale elevilor înscriși în unitatea de învățământ; oportunitățile educaționale și
resursele unității de învățământ, contextualizate în funcție de viziunea și misiunea asumate de către aceasta; specificul
socioeconomic și cultural local; analiza SWOT a implementării ofertei curriculare din anul școlar anterior, din perspectiva
impactului asupra rezultatelor învățării; concluziile consultării directe a părților interesate (elevi, părinți/ reprezentanți legali ai
acestora și, după caz, reprezentanți ai comunității locale).” METODOLOGIE privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii”,
proiectul CRED,OM nr. 3.238 din 5 februarie 2021.
Exemple relevante de activități de intervenție-cele de mai sus
Specificul școlii –avem o asociație de părinți activă+ CE implicat, mă vor ajuta în realizarea analizei
Interval de timp alocat pentru intervenție-o lună
Modalități de evaluare –din ev. inițială a reieșit problema; ulterior, când vom avea o nouă ofertă de CDȘ, o vom evalua la finalul
anului școlar și vom vedea dacă este una mai bine primită de elevi și părinți decât cea din anul anterior.

2. Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele didactice din școală fiind puțin interesate să contribuie
la dezvoltarea acesteia. Ce puteți întreprinde în acest sens?

Voi/ vom include această atribuție în fișa de post a cd, respectiv atribuții privind consultarea elevilor și a părinților in vederea
realizării unui CDȘ care să reflecte preferințele elevilor, familiei sau contextul/nevoile de la nivelul comunității.
Voi/vom identifica cauzele lipsei de interes a cd față de oferta de CDȘ a școlii. Acestea pot fi:
a) cauze care țin de lipsa informațiilor privind modul în care se dezvoltă CDȘul la nivelul școlii. In acest sens, voi dezbate intr-un
CP „METODOLOGIA privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii”, proiectul CRED, OM nr. 3.238 din 5 februarie 2021,
vom valoriza la nivelul școlii expertiza profesorilor formatori/ formați prin proiectul CRED. Dacă este posibil in termeni de buget
si resurse de timp, voi organiza un modul de formare pe această temă cu cd ale școlii sau îi voi îndemna să se inscrie la cursuri
organizate de ONGuri, CRED, să studieze diverse opționale agreate de MEN ( ed. juridică, ed.financiară etc.)
b) cauze care țin de necunoașterea potențialului cd in legătură cu dezv. CDȘ, iar in acest sens, voi incerca să descopăr interesele
si pasiunile cd, care ar putea fi folosite pentru a concepe un curs opțional atractiv.
Exemple relevante de activități de intervenție-cele de mai sus
Specificul școlii –????
Interval de timp alocat pentru intervenție-???
Modalități de evaluare –???

3. Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă profesorii au nevoi clare de dezvoltare
profesională în arii diverse (abilitare curriculară, managementul clasei, utilizarea noilor tehnologii și platforme în predare/
învățare/ evaluare, lucru cu copii cu dizabilități și/sau CES etc.). Oferiți un exemplu de intervenție adecvată pentru
ameliorarea acestei provocări

Profesorii nu participă la cursuri de formare fie pt. ca nu au bani să acopere costurile, fie pt. că oferta gratuită nu este de interes,
fie pt. că la nivelul școlii constată ca acest lucru nu contează la evaluarea și aprecierea lor, fie pt. că sunt comozi. Intervențiile pe
care le-aș iniția ar fi următoarele:

a) mă voi documenta în ceea ce privește oferta de cursuri gratuite de pe piață puse la dispoziție de asociații, instituții etc. și trimit
lista profesorilor
b) voi iniția un tip de activitate la nivelul școlii de tip „arată și spune”, in cadrul căreia profesorii care participă la un curs prezintă
colegilor ce au învățat/ fac o lecție cu ce au învățat
c) voi derula o activitate nouă de genul „Profesorul lunii”, în care voi premia un profesor care a fost la o activitate de formare
continuă în luna respectivă.
d) voi adăuga câteva puncte la evaluarea individuală pt. profesori care participă la mai multe de 6 cursuri intr-un an școlar

4. Școala dvs a fost solicitată să facă parte dintr-un consorțiu școlar, ca școală aplicație. Cum credeți că o astfel de decizie
poate să sprijine un profesor care intră acum în sistemul de educație și ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

5. Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în acest an copiii lor nu se vor prezenta la
Evaluarea Națională, fiind în risc de a nu continua studiile în învățământul secundar superior. Oferiți două exemple de
măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.

Elevii nu se prezintă la EN pentru că nu au bani să continue studiile ( de ex., bani de transport) sau pt. că se angajează pentru a
câștiga bani sau pt. că se simt nepregătiți sau pt. că părinții lor hotărăsc acest lucru. În această situație, ca director, voi acționa pe 2
planuri:
a) vom/ voi lucra cu părinții pe această problemă (întâlniri individuale pe această temă cu consilierul școlii, cu dirigintele sau cu
mine pe această temă sau intalniri cu mai multi părinți, in care voi prezenta fosti elevi aflati intr-o situatie similara si care azi sunt
persoane de succes etc.
b) vom/voi lucra cu elevii pe această problemă, prin intalniri cu consilierul scolii, implicarea in activitati de orientare scolară,
participarea la activități remediale si de pregătire .etc.

6 și 7. Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat școala/au avut o frecvență foarte scăzută și
s-au confruntat cu dificultăți în încheierea situației școlare. Oferiți două exemple de măsuri prioritare de intervenție care
să diminueze acest risc.

La începutul noului an școlar, voi lua următoarele măsuri, de prevenție și reducere a absenteismului și voi/ vom crea la nivelul
școlii un mecanism de avertizare timpurie (EWS):

a) împreună cu Consiliul elevilor și Asociația de părinți/Comitetul reprezentativ al părinților, vom elabora o procedură care să
includă regulile privind frecvența și înregistrarea absențelor și a întârzierilor, modalitățile acceptate de motivare a absențelor,
numărul permis de absențe motivate, mecanismele de prevenire, măsurile necesare și modalitățile de monitorizare a implementării,
responsabilitățile factorilor implicați (elevi, profesori, consilieri școlari, părinți,directori, alte instituții abilitate, etc.). Ea se bazează
pe prevederile MEN în domeniu și pe regulamentul de ordine interioară al școlii. Toți membrii comunității școlare vor fi informați
de existența proceduriide prevenire și combarea absenteismului. Procedura trebuie comunicată, în scris, elevilor și părinților
acestora la începutul fiecărui an școlar.
b) Dirigintii discută și analizează situațiile de absenteismcu Consiliul clasei și directorul școlii -numărul și frecvența
absențelorabsențele repetate la anumite discipline sau în anumite perioade de timp, etc. , si, in funcție de gravitatea cazului, vor fi
luate următoarele măsuri:
1.Managementul clasei -Profesorii creează la clasă o atmosferă plăcută și stimulatoare, prin promovarea unor interacțiuni pozitive
cu elevii, motivarea acestora pentru participarea la ore, învățare și dezvoltare personală.
2. dirigintele trimite o scrisoare de avertizare părinților și solicită o întâlnire cu aceștia (după caz și un consilier școlar) pentru a
identifica cauzele absentării
3. Se stabilește un angajament personal cu elevul pentru îmbunătățrea participării la ore care ar putea include acordarea de
stimulente, participarea la activități remediale și la programe suplimentare derulate în școală sau în afara ei. Acest angajament ar
trebui să fie în scris și toate părțile interesate ar trebui să fie informate.
4. Dacă profesorul consilier stabilește că abuzul fizic sau sexual, abandonul, dependența de substanțe toxice sau alte activități
ilegale sunt cauzele absenteismului, autoritățile locale și instituțiile competentesunt solicitate să se implice și să ia măsuri, de ex.
proceduri legale privind siguranța și sănătatea copilului, amenzi/penalități
8. Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în ultimii ani și afectează în mod direct starea de
bine a copiilor din școală. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

Această problemă este una complexă și gravă, cu impact major asupra copiilor, asupra sănătății lor emoționale și asupra
rezultatelor școlare. De aceea, o vom include ca obiectiv/ țintă strategică în PDI ( astfel încât să o abordăm la nivelul întregii
școli) și o vom operaționaliza pe parcursul unui an sau 2, cu obiective specifice și activități precum:
formarea cd/ grupului de acțiune antibullying (înființat conform Legii nr. 221/2019 și a normelor metodologice OM 4343/
2020pentru gestionarea bullyingului/ actelor de violență), prin invitarea unui specialist în domeniu/ de la CJRAE/ asociații etc.
realizarea unei analize la nivelul școlii ref la cazurile raportate de bullying (comisia scolara pt combaterea si eleiminarea
violenței??)
acțiuni întreprinse în echipe formate din diriginți, consilierul școlii, director cf proceduriiOM 4343/2020
ateliere de prevenție derulate pentru elevi și alte activități de genul teatrului, filmului etc.
discuții între consilierul școlii și elevii aflați în conflict și părinții acestora, finalizate cu un plan de măsuri de atins în perioada
următoare
activități de implicare a părinților în rezolvarea cazurilor de bullying
Fenomenul Bullying a primit în ultimii ani o atenție din ce în ce mai mare. Deși cuvântul „bullying” nu are un echivalent în limba
română, acesta poate fi asociat cu hărțuirea, terorizarea sau brutalizarea. Bullyingul este, practic, un conflict generat de dorința
unor persoane de a câștiga putere și autoritate, punându-i pe cei mai slabi într-o lumină proastă. Atenția primită de această formă
de hărțuire în ultimii ani a dus la apariția unei legi în România  care încearcă să o împiedice. În teorie, legea interzice orice
comportament care poate fi asociat cu violență fizică sau psihologică. În practică însă, o situație de bullying este foarte greu de
depistat, mai ales dacă aceasta se întâmplă în școli sau în instituții mari. Este adevărat însă, că majoritatea formelor grave de
bullying au loc în școli sau în anturajele celor mici, iar statisticile arată nu tocmai încurajator:

1. *45% dintre tineri afirmă că au fost hărțuiți cel puțin o dată până la vârsta de 18 ani. Hărțuirea a fost fie fizică, fie
emoțională sau verbală; 
2. *26% dintre tineri au fost hărțuiți zilnic; 
3. *39% dintre cei care au suferit de această formă de hărțuire nu au spus niciodată nimic, iar o bună parte dintre cei care au
spus, nu au fost mulțumiți de reacția profesorilor sau de reacția părinților.
Legea anti bullying prevede instruirea profesorilor pentru a recunoaște fenomenul și pentru a lua măsurile potrivite, însă
de cele mai multe ori, comportamentele de bullying au o complexitate foarte mare, iar combaterea lor cade foarte mult în
responsabilitatea părinților.Profesor fiind, este important să acord tenție fiecărui detaliu și să identific orice situație în care pot
apărea experiențe neplăcute. În general, comportamentele de agresiune apar în locurile în care supravegherea este limitată sau
inexistentă, cum ar fi locurile de joacă, băile, coridoarele înguste, etc. Un prim pas pe care îl pot face ca profesor/director este să
sporesc supravegherea acestor medii. De asemenea, trebuie să intervin imediat ce observ un fenomen de agresiune. Trei masuri de
combatere a acestui fenomen, pot fi:

4. *Prezint elevilor un set de reguli privind activitățile pe care le pot face și asigură-te că știu consecințele unui
comportament neregulamentar și știu sa diferențieze o situatie de bullyng.
5. * Implementez un sistem prin care bullyingul poate să fie raportat; 
6. *Organizez frecvent campanii prin care elevii să fie informați referitor la efectele pe care le are bullyingul. În aceste
campanii încerc să promovez un comportament cât mai pozitiv.

9.Politicile școlii?? din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de segregare școlară nu au condus la rezultatele
așteptate. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Aș analiza cauzele eșecului politicilor respective și aș monitoriza mai bine implementarea si evaluarea lor
Aș lansa un program urgent, un PLAN DE ACTIUNE, cu prioritate maximă de implementare, pentru monitorizarea și
combaterea rapidă a segregării (segregarea școlară pe criteriul etnic, al dizabilității sau cerinţelor educaţionale speciale, pe criteriul
statutului socio-economic al familiilor, al mediului de rezidenţă al beneficiarilor primari ai educației și al performanţelor şcolare –
MEN, OM 6134/2016).
Acest program va avea la bază Metodologia de monitorizare a segregării în școli (OM 5633/2019) și va include:

-evaluarea segregării școlare și acordarea de scoruri conf. Doc MEN

-măsuri urgente, ce pot fi implementate, precum activități de colectare/analiză a informațiilor/datelor cu privire la situația
segregării în unitatea școlară, activitati de formare a profesorilor, includeera in toate lecțiile si act scolii a info refe la toate
categoriile cu risk de segregare, participarea la luarea deciziilor, includerea copiilor din diferite categorii in grupuri mixte de lucru,
asezarea in banci in mod nondiscriminatorii ( nu in spatele clasei) etc.
Segregarea este una dintre cele mai dure forme de discriminare pe care, din pacate, scoala romaneasca a recunoscut-o doar partial
in ultimii ani. Acum este nevoie de mai mult, pentru ca efectele inechitatilor creeaza clivaje din ce in ce mai mari. Masuri care
trebuie aplicate nu vizeaza doar sustinerea drepturilor omului, in sensul restrans al termenului, ci pun accent si pe valorizarea
diferentelor culturale, incurajarea relatiei scoala-parinte, educatie incluziva sau cresterea stimei de sine. Datele de cercetare
existente pana in acest moment sustin initierea unui astfel de demers. Studiul UNICEF & Romani CRISS din 2008, releva faptul
ca, in anul scolar 2007-2008, dintr-un grup de 90 de scoli, in 67% au fost depistate forme de segregare scolara. In 2015, un raport
al Comisiei Europene semnala ca „26% dintre elevii romi din Romania invata in clase separate etnic”. De asemenea, o
monitorizare a segregarii scolare a elevilor romi in Regiunea Nord-Est in anul scolar 2015-2016 (la nivel de unitate de invatamant,
cladiri, clase si la nivelul ultimelor doua banci) atrage atentia ca intr-o scoala din cinci se manifesta cel putin una din cele patru
forme de segregare scolara a elevilor romi. Masurile propuse pot fi:
organizarea de cursuri de educație alternativă (sport, muzică, artă, activități de auto-cunoaștere si de cunoașterea celuilalt, etc) în
care participă membrii din grupul segregat, dar și din grupul majoritar.
 facilitare accesului la școală – în cazul în care distanța parcursă de copii este o problemă, atunci se va asigura transportul, prin
plata abonamentelor.
 organizarea periodică de activități comune între copii, tineri, din cele două comunități.
 activități de cunoaștere a membrilor grupului segregat – de ex. istoria romilor, obiceiuri locale.
 facilitarea cunoașterii, dialogului și colaborării între părinții copiilor din cele două comunități.
 elaborarea, implementarea și monitorizarea planului de desegregare a școlii (vezi Ordinul
1540/2007 al Ministerului Educației).
 sprijin pentru integrarea copiilor transferați de la școlile segregate la alte școli.

10. La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu privire la elevii aflați în situații de risc major de
excluziune și implicarea redusă a personalului din școală în identificarea și cunoașterea acestora. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.

Un sistem de avertizare timpurie (EWS) înseamnă că existăproceduriclareșiobligatorii decolectarea datelor privind
grupurileexpuserisculuide părăsire a școlii, inclusiv cel de excluziune. Acest tip de sistem este unul f. nou la noi, introdus in cateva
scoli pilot, printr-un proiect al BM și UE. Daca nu il au, interventiile conducerii scolii ar putea consta in următoarele:
Adăugăm in PDI o țintă strategică ref la reducerea cazurilor de excluziune, care ar fi prezentată și votată în CP, si prin
urmare, asumată de profesori. Obiectivele specifice prin care este operaționalizată această țintă sunt:

a) realizarea unei educații incluzive

=ridicarea tuturor barierelor în învăţare şi la asigurarea participării tuturor celor vulnerabili la excludere şi marginalizare
(UNESCO, 2000)
=şcoală primitoare pentru toată lumea
=diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare
= Profesorul îşi cunoaşte şi îşi valorizează toţi elevii în mod egal.
=Părinţii şi cadrele didactice sunt valorizaţi în mod egal.
= Elevii ştiu ce să facă atunci când au o problemă şi se ajută reciproc
= Cadrele didactice se sprijină reciproc în rezolvarea problemelor şi se implică în luarea deciziilor
=Strategia de elaborare a curriculumului ţine seama de diversitatea elevilor în ceea ce priveşte diferenţele culturale, lingvistice, de
sex, realizările şi deficienţele acestora.
=Şcoala realizează adaptări ale clădirii care să o facă accesibilă tuturor.
=Sistemul de evaluare practicat de şcoală apreciază adecvat rezultatele tuturor elevilor. =Formarea continuă a cadrelor didactice
are în vedere diversitatea elevilor, politicile şi serviciile de sprijin =servicii educaționale de sprijin (sursa: OECD, „Politici in
educatie pentru elevii aflați in situație de risc -România”, 2017)
b) identificarea cazurilor de excluziune a elevilor și rezolvarea lor printr-un efort comun al personalului
c) voi aduce si implementa in scoală un EWS (proiect BM și MEN)

11. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de cadrele didactice, chiar dacă echipa de
conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?

Când vorbim de copiii cu CES, cred că este vorba de schimbarea unor atitudini, iar acest lucru nu este ușor, pentru că
mentalitatile sunt cel mai greu de transformat. Atitudinile nu se schimbă printr-un text de politică, chiar dacă este unul f. bun și
realizat în mod transparent. Prin urmare, voi incerca să identific cauzele care conduc la o lipsă de susținere a politicilor școlii din
aria incluziunii de către cd ale școlii.

a)Pot fi unele care țin de lipsa informațiilor, mai ales că dezabilitatea sperie, în general. În acest sens:
-aș organiza întâlniri periodice intre cd și specialiști în sănătate mintală, pentru ca toți să înțeleagă ce este dizabilitatea și cât este
ea de diversă și cum se manifestă.
-i-aș implica pe profesori în activități de formare, în care să învețe tehnici de lucru pt. copiii cu CES, cum să adapteze
b) Pot fi cauze care țin de lipsa mijloacelor materiale și în acest sens aș achiziționa materiale didactice adecvate, aș accesibiliza
spațiul.

c) Pot fi cauze care țin de neputința cd de a lucra cu acești elevi, uneori singuri, fără prof consilier și prof de sprijin. Pentru a
lucra cu copiii cu CES este nevoie de echipe interdisciplinare și de resurse umane mai multe la nivelul școlii, pt. ca in multe
situații chiar profesorul de sprijin nu face față numărului mare de copii cu CES ( activitatea profesorului de sprijin a fost
reglementată prin OMEC nr.4653/ 2001). În acest sens, aș pune presiune pe sistem pentru a crește numărul de specialiști alocați
unei școli, care să lucreze cu copiii cu CES.

12. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de părinții elevilor din școală, chiar dacă
echipa de conducere a dezvoltat aceste politici în mod transparent, având profesorii ca parteneri. Ce măsuri concrete ați
întreprindere în acest sens?

Când vorbim de copiii cu CES, cred că este vorba de schimbarea unor atitudini, iar acest lucru nu este ușor, pentru că
mentalitatile sunt cel mai greu de transformat. Atitudinile nu se schimbă printr-un text de politică, chiar dacă este unul f. bun și
realizat în mod transparent și participativ. Părinții au in multe cazuri stereotipii de genul:
-Copiii cu handicap trag clasa în jos
-Copiii cu CES îi perturbă pe ceilalți copii
-Copiii tipici vor învăța de la ei comportamente indezirabile etc.
Prin urmare, voi incerca să identific cauzele care conduc la o lipsă de susținere a politicilor școlii din aria incluziunii de către
părinții școlii.
Pot fi unele care țin de lipsa informațiilor, mai ales că dezabilitatea sperie, în general. În acest sens:

-aș organiza întâlniri periodice intre părinți și specialiști în sănătate mintală, pentru ca toți să înțeleagă ce este dizabilitatea și
cât este ea de diversă și cum se manifestă
-aș monitoriza reacțiile părinților față de această problemă, la fiecare clasă și aș contribui la soluționarea cazurilor extreme
Măsurile de sprijin pentru promovarea educației inclusive se formulează de către managerul de caz/responsabilul de caz servicii
psihoeducaționale cu consultarea autorității locale de care aparține unitatea de învățământ, unității de învățământ, organizațiilor
neguvernamentale. Măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine include cel puțin:
a) Informarea părinților ai căror copii frecventează unitatea de învățământ cu privire la educația incluzivă și incluziunea
socială a copiilor cu dizabilități și/sau CES;
b) Informarea elevilor din unitatea de învățământ cu privire la educația incluzivă și incluziunea socială a copiilor cu
dizabilități și/sau CES, într-un limbaj adaptat vârstei și, de preferință, utilizând educația de la egal la egal;
c) Informarea conducerii unității de învățământ și a cadrelor didactice cu privire la unitatea de învățământ cu privire la
educația incluzivă și incluziunea socială a copiilor cu dizabilități și/sau CES;
d) Prezența facilitatortului, numit în literature de specialitate shadow, alături de copil, în unitatea de învățământ. (conform
OAP 1985/1305/5805 din 2016 Ordin privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrate în vederea
încadrării copiilor cu dizabilități în gradul de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu CES, precum și în
vederea reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau CES-art 63(1))
13. Școala nu a reușit să adopte o platform de învățare pentru toate clasele, care să susțină prin facilitățile ei, activitățile de
învățare desfășurate online. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii.
Nu e cazul, avem platform funcțională.

14. Scoala nu a reusit sa monitorizeze in mod sistematic conditiile in care s-a desfasurat învatarea online in anul scolar
precedent. Oferiti cateva exemple de interventie pe care le-ar putea initia echipa de conducere a scolii, evidentiind riscurile
non-interventiei

15. Parintii refuza preluarea dispozitlvelor necesare pentru învățarea online pe parcursul acestui an scolar, Ce masuri
puteti întrepunde pentru a asigura conditiile pentru ca învățarea online să se poata desfasura în bune conditii?
16. Scoala nu a reusit pana în prezent sa participe la niciun protect european în domeniul educatiei (de exemplu,
E'I'winning, Erasmus+). Ce masuri concrete ali intreprinde in acest sens?

17. Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în evaluările curente (medii anuale) și rezultatele la
evaluările naționale. Cum răspundeți unei astfel de provocări?

Este o problemă analizată la nivel național, constatându-se că există multe situații în care rezultatele la EN sunt mult sub cele
obținute de elevi în evaluările curente.O analiză făcută de EduPedu in iulie 2021, a arătat că „elevii care au fost notați cu medii
sub 3 la examenul de Evaluare Națională au avut, în peste 90% din situațiile analizate, medii mai mari cu cel puțin 4 puncte, iar un
elev din București a luat media 2.95 la Evaluare și avea 9.79 în cei patru ani de gimnaziu.”Desigur că astfel de analiză ar trebui să
ia in calcul mediile la disciplinele de examen, si nu media anuală, formata din mediile la mai multe materii. Dacă școala mea se
confruntă cu această problemă și există multe cazuri ce o pun in evidență, cred că „vina” ar fi la noi și aș lua următoarele măsuri:

-aș analiza modul în care se realizează evaluarea la lb română și matematică, la toate clasele de gimnaziu și aș identifica dacă
aceasta corespunde cu legislația în vigoare –ROFUIP, 5447/2020, art 101 in continuare.
-unde constat deficiențe, ii consiliez pe profesori si monitorizez modul de evaluare
??? Voi

18. Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor cu dizabilități și/sau CES, deși urmărește
să fie o organizație cu adevărat incluzivă. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.
19. Gradinita pentru a carei functie de conducere candidati are ca prioritate o mai bună monitorizare a dezvoltarii copiilor
si a evolutiei inregistrata de acestia pe parcursul unui an. Ce masuri concrete ați întreprinde in acest sens și cum pot fi
implicati parintii.?......

20. Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani, acestea au avut o eficiență mai redusă în
raport cu așteptările elevilor și ale familiilor acestora. Ce intervenții ameliorative pot fi inițiate?
Ne referim la consilierea realizată de profesori/diriginți sau la cea realizată de consilierul școlar?

DIRIGINȚI/ INVĂȚĂTORI
Interventia se va focaliza pe dezvoltarea profesională a resurselor umane, respectiv diriginti si chiar invatatori, astfel incat
serviciile oferite sa se imbunatatească.
Conform specialistilor (Gh. Tomșa), obiectul consilierii educaţionale îl constituie orientarea şcolară şi profesională și fenomene
educaţionale precum absenteismul, agresivitatea, relaţiile deficitare între elevi-profesori, elevi-elevi. Tematica orelor de dirigentie
abordează dezvoltarea personală, promovarea sănătăţii şi stării de bine şi prevenţia.

Le sugerez dirigintilor sa abordeze teme atractive pt. elevi si să îi implice si pe acestia in selectarea lor

Diriginții participă la un curs/ cursuri de formare pe module de managementul clasei, managementul conflictelor, clasă
incluzivă, comunicare, strategii de schimbare a atitudinilor si sentimentelor negative, de prevenire a eșecului școlar, managementul
informațiilor, tehnici de învățare eficientă.
dirigintii participă la un curs de formare pe probleme de orientare in carieră
în legătură cu consilierea carierei -obiectivele procesului de informare şi consiliere a carierei promulgate de Declaraţia Asociaţiei
Internaţionale de Orientare Şcolară şi Profesională (AIOSP) adoptată la Stockholm în 1995 îşi propun să dezvolte la adolescenţi
următoarele capacităţi: -să se înţeleagă şi să se evalueze; -să comunice efectiv cu alţii; -să elaboreze planuri cu privire la propria
carieră şi la formarea adecvată necesară; -să aibă în vedere cariere alternative; să facă faţă cu succes diferitelor obstacole pentru a-
şi câştiga locul în societate şi pe piaţa muncii.

diriginții participă la un curs pe teme de strategii de atragere şi implicare a părintelui în viaţa şcolii

după seria de cursuri, împreună cu coordonatorul comisiei diriginților, voi monitorizamodul in care dirigintii aplică la clasă cele
învățate la cursuri.

bugetul pentru cursuri provine din suma alocată de CL pentru formarea profesorilor. Dacă nu am buget prevăzut, caut și
contactez ONGuri care oferă programe gratis/ CJRAE

23. Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr semnificativ de elevi capabili de
performanță. Care sunt modalitățile prin care echipa de conducere poate face ca școala să răspundă mai bine nevoilor
acestor elevi?

Echipa de conducere poate lua următoarele măsuri pt. ca scoala sa corespundă mai bine nevoilor elevilor capabili de
performanță:

-aplicarea unor metode de lucru diferențiat la clasă-acesti elevi primesc sarcini în plus de rezolvat la materiile la care se remarcă
în mod deosebit
-organizează pentru acesti elevi diverse cercuri/ cluburi, de ex., de matematică, chimie, artă etc. ca parte din oferta de act.
extrascolare
-îi înscrie la centre de excelență din județ
-îi evidențiază in mod regulat la nivelul școlii și al comunității locale
-îi sprijină și le facilitează participarea la diverse concursuri în cadrul cărora vor putea demonstra performanța

24. Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring între elevi ca modalitate eficientă de a reduce
pierderile în învățare în perioada de pandemie. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii în acest sens.

Peer -mentoring –mentorarea 1 la 1, înseamnă că doi elevi se angajează într-o relație structurată, susținută și intenționată în
mod regulat. Cel mai adesea mentorul este cu câțiva ani mai în vârstă decât elevul pe care îl îndrumă și aduce cu el experiență de
activitate școlară, de viață și leadership.
Peer -mentoring este o activitate cu beneficii daca este organizata corespunzator. În acest sens, echipa de conducere va:
-organiza un program de peer -mentoring la nivelul școlii, la care pot să aplice elevi de la un anumit nivel, de ex. cls. 8a, 11/
12-a. Toți aplicanții vor fi intervievați, iar odată selectați, vor fi formați pt. a intelege ce au de făcut.
-fiecărui mentor i se alocă fie o clasă, fie elevi pe care să ii mentoreze în ceea ce privește pierderile din învățare și recuperarea
materiei, tema pt. acasă, organizarea vieții școlare sau pur si simplu pentru a sta din când in când de vorbă.
-daca focusul este de a reduce pierderile in invatare, atunci elevul mentor va primi de la profesori lista conținuturilor de recuperat
pentru fiecare materie și va fi ajut să aiba un orar pentru realizarea activităților de peer-mentoring.
-programul va fi monitorizatde câțiva profesori ai școlii.

25. Bugetul unitatii de învățământ pentru anul scolar urmator este insuficient. Ce măs uri concrete ați intreprinde pentru a
va asigura că scoala va avea resursele necesare?

26. Parintii si elevii de Ia clasa a VIIl-a nu sunt interesati de oferta admiterii Ia clasa a IX-a invatamant tehnic și
profesional. Oferiti cateva exemple de interventie pe care le ia echipa de conducere a scolii cu oferta pentru clasa a IX-a
invalamant tehnic și profesional, pentru realizarea proiectului planului de scolarizare.

27. Parintii elevilor unei clase din unitatea dumneavoastra scolara sunt nemultumiti de metodele de predare-invatare-
evaluare utilizatc de un cadru didactic la orele de curs. Acestia nu sunt de acord eu luerul pe grupc In timpul orelor,
deoarece ar fi prea multa galăgie și dezordine la ora si critică și sistemul de evaluare folosit de cadrul didactic respectiv,
Prezentati masurile pe care le luati in aceasta situatie, in calitate de director al scolii.

28. Una dintre zone1e de interes pentru dezvoltarea de programe educationale la nivel global, STEM - Știinta, Tehnologie,
Inginerie, Matematica - are parte de un subcapitol dedicat in proiectul Romania Educata, ce include și optiunea mai
recenta de integrare a Artei il predarea integrata a acestor discipline - STEAM. Subcapitolul, care pleacă de Ia rezultatele
slabe ale Romaniei in studiile PISA si TIMSS, ce evalueaza rezultatele elevilor in domeniul stiintelor, cere "initierea unui
demers strategic, national, pentru a creste profilul stiintelor in educatie și in societate." Daca ati face parte din grupul de
lucru pentru realizarea unui ghid de bune practici care ar fi propunerile dumneavoastra?

29. Elevii care se reintorc in țară impreuna cu parintii lor au mad probleme de adaptare cu sistemul educational din tara
noastra. Prezentati trei probleme cu care se confrunta acesti copii in procesul de adaptare, precum și trei modalitati pe
care le veti adopta in vederea unei integrari mai rapide a acestor elevi in c1asele in care au fost repartizati.

30. In unitate exista preocupare pentru desfasurarea activitatilor remediale, dar nici elevii și nici familiile acestora nu sunt
interesati de participare la cursuri. Ce masuri concrete ați intreprinde in acest sens?

31. Profesorii refuza sa se implice in activitatea remediala, desi rezultatele la teste1e initiale la disciplinele de examen, la
clasele terminale, sunt nesatisfacatoare, Ce masuri concrete ați intreprinde in aceasta situatie?

32. Un elev cu tulburari de comportament, integrat in scoala de masa, deranjeaza frecvent orele clasei sale. Parintii
eolegilor elevului sunt hotanlti sa iși transfere eopiii la alte grupe/clase/unitati de invatamant. Ce masuri concrete veti
intreprinde pentru mentinerea elevilor în unitatea dumneavoastra?

33. In ce situatii concrete ați decide schimbarea dirigintelui unei clase? Care sunt demersurile pe care le-ati face inaintea
unci decizii finale?

34. Multi profesori se tem sa comunice directorului scolii aparitia unor situatii problema. Elaborati 0 serie de actiuni prin
care unnariti îmbunătățirea procesului de comunicare in institutia de învățământ și care ar putea fi aplicate de echipa
manageriala.

35. Definiti trei obstacole in calea realizarii unei educatii incluzive In scoaIa dumneavoastra. Ce solutii propuneti pentru
crearea oportunitatilor de Invatare pentru toti elevii?

36. Stabiliti modalitatea prin care se pot face propuneri de reorientare dinspre invatamantul special/special integrat spre
Invatamantul de masa și invers a copiilor/tinerilor cu cerinte educationale speciale, in functie de evolutia acestora si
precizati documentul care regleaza acest aspect.

Conform ROFUIP-OMEC 5447/2020, art.148 (1) se pot face propuneri de reorientare dinspre învățământul special/special
integrat spre învățământul de masă și invers pentru copiii/tinerii cu cerințe educaționale special. Propunerea de reorientare se face
de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de cătree părinții/reprezentanții legali ai copilului și de către
consilierul școlar. Decizia de reorientare se ia de către cpomisia de orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE cu acordul
părinților/reprezentanților legali.

37. In unitatea dumneavoastra de invatamant aveti un cadru didactic titular, care in ultimii 3 ani a avut rezultate slabe la
clasa. (din acest motiv, multi parinti si-au mutat elevii la alta clasă, alta scoala). Identificati modalitati de remediere a
acestei situatii.

38. In cadrul etapelor de transfer / pretransfer consimtit lntre unitatile de învatamant preuniversitar consiliul de
administratie al unitatii poate stabili conditii specifice care sa nu fie contrare legislatiei in vigoare si sa nu fie
discriminatorii. Avand in vedere particularitatile scolii pentru care candidati Ia functia de directorIdirector adjunct
propuneti un criteriu specific care sa conducă la incadrarea celui mai potrivit profesor pentru postul publicat vacant.
Motivati raspunsul.

39. Palatul/CIubul Copiilor nu a reusit sa ado pte 0 platforma de invatare pentru toate cercurile, care sa sustina, prin
facilitatile ei, activitatea online. Oferiti cateva exemple de interventie pe care le-ar putea initia echipa de conducere a
institutiei, pentru optimizarea acestei situatii.

40. Palatul/Clubul Copiilor organizeaza anual oactivitate natională de traditie, care anul acesta nu a mai primit finantare
de la M.E. Ce masuri concrete ali intreprinde pentru a atrage rcsursele financiare necesare continuarii acestei activitati In
cele mai bune conditii?

41. Ce masuri concrete adoptati in situatia in care, in scoala în care sunteti director, apar foarte multe situatii de abandon
scolar?

42. Sunt elevi in scoala dumneavoastra care contestă permanent evaluarea facuta și doresc numai note mari. Presiunea
parintilor se manifestă prin amenintari și reclamatii catre directiunea scolii. Cum gestionati situatia?

43. Unitatea de invalamant pentru a carei functie de conducere candidate își propune stimularea interesului elevilor pentru
scoala, prin crearea unui mediu atractiv, favorabil învățării, mediu în care fiecare copil sa beneficieze de posibilitatea
dezvoltarii personale, de atingerea unor performanțe individuale conform aptitudinilor fiecaruia, Cum puteti extinde
participarea comunitatii in vederea realizarii acestui obiectiv?

44. Unitatea de invatamant a primit o propunere de colaborare in cadrul unui parteneriat Erasmus+, din partea unui
consortiu international. Ce masuri concrete veti intreprinde in continuare?
45. Constatati că la nivelul scolii exista un grad scazut al implicarii parintilor în viata scolii. Propuneti cateva modalitati
prin care echipa de conducere ar putea actiona in scopul atragerii parintilor ca parteneri activi in educatia propriilor
copii.

46. Unitatea de învățământ nua putut sa propuna în proiectul planului de scolarizare clase pentru invațamantul
profesional din cauza lipsei de solicitari ale operatorilor economici. Oferiti cateva exemple de interventie pe care le-ar
putea initia echipa de conducere a scolii pentru rezolvarea problemei.

47. Numarul cererilor de inscriere a prescolarilor/ elevilor la clasa pregatitoare este mai mare decat numarul locurilor
disponibile prevazute in planul de scolarizare, Cum gestionati aceasta situatie?

48. Unitatea de invatamant a identificat nevoi de formare profesionala pentru personalul de predare care lucreaza cu elevii
cu dizabilitati, motiv pentru care a obtinut o finantare Erasmus+ pentru cursuri internationale in domeniu. Prezentati 2
nevoi privind formarea profesionala a cadrelor didactice din centre scolare de educatie incluziva și ce beneficii va aduce
organizatiei viitoarea finantare.

49. La liceul tehnologic promovabilitatea la examenul de bacalaureat este in scadere continua. In acelasi timp, scade si
numarul elevilor care opteaza pentru acest liceu. Cum gestionati aceasta situatie?

50. Intr-un liceu vocational/ tehnologic apar tensiuni intre profesorii care predau discipline de cultura general ~i cei care
predau discipline de specialitate. Prezentati 2 posibile situatii conflictuale si modalitatile de gestionare a acestora.