LUCRARILE CONFERINTEI INTERNATIONALE,,O SANSA PENTRU

COPIII CU CES” IUNIE 2021

PROMOVAREA EGALITĂȚII DE ȘANSE ÎN EDUCAȚIE PRIN
ACTIVITĂȚI INOVATOARE

CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII CITIT – SCRISULUI LA

ŞCOLARUL MIC
DEFICIENT MINTAL - STUDIU DE CAZ

Prof. Logoped Maxim Dennis – Ștefan

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educațională – Iaşi

I. Date biografice şi de identificare a cazului

1. Numele şi prenumele: F. M.
2. Data şi locul naşterii: 26.X.2009, Bacău.
3. Componenţa familiei: familia este alcătuită din 3 membri, şi anume: tatăl (F.I.
- 49 de ani), mama
(F.A. - 47 de ani) şi F. M., ea fiind singurul copil.
II. Anamneza
A. Date medicale semnificative
1. Evoluţia din timpul sarcinii şi al naşterii: perioada intrauterină normală,
naşterea prematură la 33 săptămâni, hemoragie intracraniană gr. II, scor
APGAR: 5, greutate 1900g. Mama nu a consumat cafea sau ţigări în timpul
sarcinii.
2. Bolile din timpul copilăriei: rubeolă (pojărel), scarlatină (la vârsta de 5 ani),
răceli.
3. Antecedente patologice ale familiei: nu există.
4. Starea actuală de sănătate: în prezent, starea de sănătate a copilului este bună.
B. Date psihologice semnificative
- Aptitudini: îi place să asculte muzică și să danseze.
- Comportament: este foarte uşor distrasă de reacţia colegilor, de orice zgomot
care blochează canalul comunicării şi de incongruenţa afectivă, de starea de
moment. Manifestările emotive sunt exagerat de puternice în raport cu cauza
care le-a produs. Este o fire retrasă, instabilă emoţional, având dese schimbări de
dispoziţie.
- Relaționare socială și comunicare: relaţionează cu dificultate cu ceilalţi; se
integrează greu în colectiv, nu leagă uşor prietenii. Comunică prin propoziţii
dezvoltate, rar agramate. Eleva exprimă propriile opinii şi gânduri în legătură cu
fapte, întâmplări/evenimente, exprimând trăiri şi sentimente; înţelege
semnificaţia globală a unui enunţ/mesaj audiat, solicită ajutor atunci când are
nevoie. Analizează un comportament/situaţie şi-şi exprimă opiniile, formulează
întrebări pentru obţinerea unor informaţii utile.
Completează mesajul verbal cu elemente mimico – gestuale. Citește și scrie cu
greutate.
- Interese și aspirații: îi place foarte mult să danseze.
- Deficiențe: deficienţă mintală uşoară.
-Aspecte psihologice legate de aderența la terapia cognitiv-comportamentală:
interesul ei este unul de moment. Dacă întâmpină dificultăți în realizarea unei
sarcini, tendința este de a abandona. Dorește să participe singură la ședințele de
terapie, ca urmare destabilizează ora.
- Alte elemente semnificative pentru caz: manifestă abilități de autoîngrijire și
autogospodărire. Vine însoțită la școală.
C. Date pedagogice semnificative
1. Ruta şcolară: a frecventat grădinița la CSEI 1 Bacău în anii şcolari 2013 -
2017. În prezent este înscrisă la Şcoala Gimnazială Specială Maria Montessori –
Bacău, în baza Certificatului de Orientare
Şcolara şi Profesională cu nr. 2011 din 12.06.2018, emis de CJRAE Bacău, în
clasa a IV-a.
2. Achiziţii de tip şcolar: cunoaște părțile corpului și le denumește - poate
identifica elementele corporale principale şi secundare (cot, umăr, genunchi), iar
orientarea corpului faţă de obiectele din jur se realizează relativ corespunzător.
Arată mâna dreaptă și pe cea stângă. Identifică şi denumeşte culorile uzuale (alb,
negru, roşu, albastru, galben, verde). Sortează corect în ordinea mărimii câteva
cuburi.
Recunoaşte şi identifică forme simple după model (pătratul, cercul). Utilizează
corect cuvintele:
“aproape-departe”, “în fața mea – în spatele meu”, “deasupra-dedesubt”.
3. Discipline preferate: Educaţia muzicală.
4. Rezultate şcolare: evaluarea inițială la începutul clasei a IV-a, nu indică
progrese față de evaluarea finală de la sfârșitul clasei a III-a. Nu lipseşte de la
şcoala. Rezultatele sunt satisfăcătoare.
5. Activităţi extraşcolare: F. M. nu desfăşoară nici o activitate extraşcolară.

D. Date socio-economice semnificative

1. Climatul familial, relaţiile dintre membrii familiei: bune, armonioase.
2. Relaţiile familiei cu comunitatea: bune, se înţeleg destul de bine. Participă la
şedinţele cu părinţii, la serbări, se implică în problemele şcolii.
3. Situaţia economică a familiei: atât situaţia economică cât şi condiţiile de
locuit sunt precare. Atât mama, F.A. cât şi tatăl, F.I. sunt casnici. Au venituri
ocazionale.
4. Condiţii de locuit: familia deţine o locuinţă în comună Asău, sat Ciobanuș,
jud. Bacău, formată din două camere. Condiţiile de trai ale familiei F. sunt
modeste, nu tocmai favorabile creşterii şi dezvoltării echilibrate a copilului.
5. Gradul de integrare şi participare socială: familia se preocupă de ea în
permanenţă, de activitatea sa şcolară, discută cu copilul, manifestă afecţiune.
Încearcă să continue actul terapeutic acasă, în limita posibilităţilor intelectuale.

III. Aspecte particulare ale cazului

Particularităţi de vârstă şi specifice ale subiectului: partea cognitivă a lui F.
M. se caracterizează printr-o capacitate medie de analiză şi sinteză logică, de
operare cu concepte, stabileşte relaţii logice de tip cauză - efect. Prezintă
deficiențe în realizarea operaţiilor de generalizare şi abstractizare. Memorie
logică insuficient dezvoltată, ritm constant de însuşire a informaţiei noi,
fidelitate scăzută în conservarea şi reproducerea acesteia. Manifestă un deficit în
reţinerea notelor unor noţiuni, chiar dacă ele au fost percepute. Manifestă un
deficit în reţinerea compunerii fonologice a cuvintelor.
Modul de manifestare al subiectului în activitatea cotidiană:
1. Activitatea în familie: copilul prezintă uneori accese de furie cu crize de țipăt
și loviri, intoleranță la frustrare. Dorește susținerea permanentă a adultului.
Părinții doresc foarte mult ca copilul lor să scrie și să citească şi au o atitudine
implicată și cooperantă.
2. Grupul de prieteni: relaţionează cu dificultate cu ceilalţi. În acest cadru,
relațiile nu sunt atât de bune din cauza subiectului, copilul prezentând uneori
accese de furie față de prieteni/colegi.
3. Implicarea în diverse tipuri de sarcini: este generată de interesul de moment.
Nu se implică în sarcini decât dacă i se par foarte atractive.
IV. Diagnosticul
F. M. prezintă o deficiență mintală uşoară şi dislexo-disgrafie, cu un QI = 65,
aşa cum rezultă din raportul de evaluare complexă, eliberat de Comisia de
Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională
(C.O.S.P.).
Identificarea problemelor, nevoilor şi dificultăţilor cu care se confruntă
subiectul
Având în vedere retardul psihic uşor, integrarea în colectiv este una deficitară
datoria în special acceselor de furie prezente. Este evitată de colegi, participă de
cele mai multe ori ca spectator, fără să se implice. Dezvoltarea socială nu este
corespunzătoare. De cele mai multe ori este necooperantă, prezintă chiar şi
agresivitate verbală și fizică faţă de colegi, participă extrem de selectiv la
activități, cu refuz vehement manifestat.
Prognosticul
Prognosticul este rezervat.
Identificarea şi precizarea direcţiilor principale de intervenţie sau a
tipurilor de servicii
specializate
F. M. necesită acordarea unei atenţii mai deosebite. Începerea activităţii
terapeutice cât mai curând, formarea unui program strict şi disciplinat este
imperios necesar pentru dezvoltarea exprimării corecte şi a abilităţilor lexico-
grafice. Colaborarea cu părinţii logopatului şi cu cadrul didactic al acestuia, este
extrem de importantă. Terapeutul are îndatorirea de a menţine un contact strâns
cu ambele părţi, întrucât tehnicile practicate acasă şi la şcoală trebuie să fie
consecvente. Pe lângă programul de terapie logopedică, pentru a putea
interacţiona cât mai mult cu cei din jur şi a crea relaţii cât mai bune cu ei, F. M.
are nevoie şi de terapie cognitiv comportamentală atât individuală cât şi de de
grup. Se recomandă şi aplicarea Testului Filho, test care verifică maturitatea
psihomotorie a copilului, ca suport pentru învăţarea citit – scrisului.

Evoluţia pe parcursul terapiei

F.M. urmează programul de terapie logopedică care se desfăşoară de două ori pe
săptămână şi cuprinde:
antrenarea copilului în diverse activităţi educative (sortarea pe culori, mărimi,
texturi, învăţarea schemei corporale, modelaj, activităţi de colorare, jocuri de
construcţie, jocuri cu imagini în pereche, etc), dezvoltarea aparatului
fonoarticulator, dezvoltarea auzului fonematic, precum şi activităţi de consiliere
a familiei, pentru antrenarea părinţilor în activităţi educative cu copilul,
stabilirea unui program de socializare. De asemenea, potenţialul de învăţare
poate fi activizat printr–un program de terapie a tulburărilor scris–cititului,
individualizat şi personalizat.
Are o teamă patologică că va comite greşeli şi în acest context în programul
individual de terapie cognitiv-comportamentală a câte două şedinţe pe
săptămână, se va urmări în primul rând înlăturarea acestei temeri, precum şi a
sentimentului de inferioritate instalat. Terapia are ca scop, pe lângă dezvoltarea
și întărirea comportamentelor pozitive, creșterea stimei de sine.
Incă de la începutul intervenției, s-a pus accentul pe educarea personalităţii
copilului, cu scopul de a-i reda încrederea în el, de a-l face să aibă încredere în
terapeut. S-a creat un climat relaxant, securizant și plăcut pentru a-i oferi
copilului o stare de bine. Astfel că, s-au efectuat deseori exerciții de mișcare, de
dans (ceea ce lui îi place cel mai mult). Încurajarea şi consolidarea activităţilor
cu caracter artistic, cântatul, dansul, desenatul, contribuie la desfăşurarea cu
plăcere a terapiei.

Rezultate şi concluzii
În urma aplicării Testului Filho, test care verifică maturitatea psihomotorie a
copilului ca suport pentru învăţarea citit – scrisului, a obţinut un scor de 11
puncte, ceea ce reflectă un nivel mediu, în care învățarea va avea loc în mod
normal într-un an.
Pe parcursul intervenţiei, la nivel comportamental se constată o ameliorare a
tulburărilor de tip opoziţional. A început să interacționeze cu copiii din clasă,
participă uneori la jocuri de interacțiune, la jocurile în echipă.
Cu privire la dereglările limbajului achiziţiile sunt minime, realizându-se cu
mare dificultate datorită participării selective a copilului la activităţile ce implică
exprimarea verbală. Totuşi s-a evidenţiat un progres pe parcursul celor trei luni
de terapie. Este capabilă să urmărească în oglindă modalitatea de articulare a
sunetelor, să repete câteva cuvinte pe silabe şi să facă diferenţieri de mărime
între diverse obiecte, construcţii sau lucruri din natura înconjurătoare.
Prin urmare, pentru a ajunge la un progres, părinții trebuie să continue muncă
terapeutului, ajutând elevul să-și însușească tot ceea ce dobândește pe parcursul
unei zile.

Se recomandă menţinerea atât în terapia logopedică cât şi în terapia cognitiv –

comportamentală pentru o eventuală recuperare a tulburărilor scris-citit, astfel
încât F.M să poată face faţă cerinţelor şcolare la cotă maximă, în limita
potenţialului restant.