Sunteți pe pagina 1din 4

Laborator 14

DOZAREA SUBSTANŢELOR ASTRINGENTE (TANINUL)


Metoda Löwenthal
Principul metodei
Permanganatul de potasiu (MnO4K) în mediu acid oxidează taninul din suc, vin,
transformându-l în CO2. Permanganatul îşi pierde coloraţia roz datorită reacţiei de reducere
ce are loc. Fenomenul se petrece în prezenţa indigo-carminului, care se decolorează numai
după oxidarea completă a taninului. În prealabil, se determină cantitatea de permanganat
necesară pentru decolorarea indigoului. Diferenţa dintre cantitatea de permanganat folosită la
proba de analizat şi cea folosită la titrarea soluţiei de indigo arată consumul de permanganat
corespunzător taninului.
Modificarea Carpene şi Pi
Pentru că sucul, vinul conţine în afară de tanin şi alte substanţe care în condiţiile
metodei sunt separate şi ele odată cu taninul, putând reduce permanganatul, la determinările
efectuate după metoda Löwenthal se obţin cifre mai mari, fapt ce implică aplicarea ei numai
în soluţiuni de tanin pur. Carpene modifică metoda, precipitând taninul cu acetat de zinc
amoniacal, sub formă de tanaţi insolubili, care se separă cu ajutorul hârtiei de filtru. Prin
adăugarea de acid sulfuric concentrat, taninurile sunt puse apoi în libertate dozându-le după
metoda Löwenthal.
Pi a făcut acestei metode modificări de ordin practic, rezultatele obţinute fiind mai
exacte.
Prepararea soluţiilor
- Soluţia de acetat de zinc amoniacal: într-un balon de 500 ml se dizolvă 11,25 g de
acetat de zinc cristalizat, în circa 250 ml apă distilată, apoi se adaugă câteva picături de
amoniac, până când precipitatul format se dizolvă. Balonul cotat de 500 ml este adus la semn
cu apă distilată; 5 ml din această soluţie precipită 0,1875 g tanin. Soluţia se păstrează în sticle
închise.
- Soluţia de permanganat de potasiu: se dizolvă 0,558 g KMnO4 cristalizat (pur), într-un
balon cotat de 1000 ml în apă distilată, completându-se la semn. O cantitate de 1 ml din această
soluţie corespunde la 0,001 g tanin pur. Se impune ca soluţiei de permanganat de potasiu să i se fixeze
titrul, cum se va arăta mai jos. Această soluţie trebuie să fie ferită de aer şi lumină. Astfel, se poate
păstra o perioadă, dar nu prea mare. După un timp soluţia se alterează, recunoscându-se după
depozitul ce se formează la fundul şi pe pereţii flaconului. În acest caz soluţia se retitrează, dar cel mai
bine este să se prepare alta proaspătă.
- Soluţia de indigo: se introduc 3 g indigo într-un pahar Berzelius, peste care se adaugă
25 ml acid sulfuric concentrat. Se lasă 24 ore la temperatura camerei, agitându-se din când în
când până la dizolvarea completă. Conţinutul se trece cantitativ într-un balon cotat de 1 l, prin
spălări repetate. Se filtrează înainte de a se pune în sticla de păstrare.
- Soluţia de tanin: se cântăreşte cu exactitate la balanţa analitică 1 g de acid tanic. Taninul
se introduce într-un balon cotat de 1000 ml, se dizolvă în apă distilată, aducându-se la semn la
temperatura indicată pe balon.
Titrarea soluţiei de indigo
Într-un borcan de sticlă perfect incoloră sau o capsulă mare de porţelan se pun 1,5-2 1
apă obişnuită de la robinet dar filtrată. Se adaugă în apă din borcan sau capsulă 10 ml H2SO4
conc. şi 5 ml soluţie de indigo; apoi se adaugă, picătură cu picătură, soluţie de permanganat de
potasiu din biuretă. Lichidul, la început albastru, devine succesiv verde, apoi verde-gălbui şi, în
final, galben-clar. Acesta este punctul la care trebuie oprită operaţia de titrare. Se notează volumul
de permanganat folosit pentru cei 5 ml soluţie de indigo.
Titrarea soluţiei de permanganat:
Se operează ca şi la titrarea indigoului, adăugind în plus în borcan 10 ml din soluţia de
tanin 1 g/l. Se titrează cu permanganat până la apariţia coloraţiei galbene. Scăzând din volumul
soluţiei de permanganat găsit pe cel necesar titrării soluţiei de indigo, se obţine consumul
corespunzător taninului din cei 10 ml soluţie de 1 g/l.
Exemplu: la determinarea consumului de permanganat (0,558 g/l) pentru indigo s-au
folosit 8,7 ml soluţie, iar la determinarea consumului de permanganat pentru tanin (în proba în
care s-au adăugat 10 ml soluţie de tanin 1 g/l, respectiv 0,01 g tanin ) s-au întrebuinţat 21,9 ml
soluţie. Titrul soluţiei de permanganat se află astfel:
a) 21,9 - 8,7 =13,2 ml.
b) 0,01 : 13,2 = 0,0008.

Tehnica de lucru
Într-o capsulă de porţelan, se introduce o cantitate de 5 ml suc, vin pentru cele roşii şi
10 ml pentru cele albe. Se adaugă 5 ml acetat de zinc amoniacal, după care se evaporă pe baia de
apă, până când rămâne 1/3 din volumul iniţial. Se introduc cca. 10 ml apă distilată şi se aduce la
fierbere. Precipitatul insolubil din capsulă, care de fapt este un tanat de zinc, se trece printr-un
filtru de hârtie şi de spală cu cca. 250 ml apă distilată fierbinte. După spălare, filtrul pe care se
află precipitatul se introduce în borcanul de titrare în care se găsesc 200-300 ml apă. Se adaugă
10 ml acid sulfuric conc., din care câteva picături în capsula de porţelan în care s-a efectuat
precipitarea cu acetat de zinc amoniacal, pentru a dizolva şi prelua apoi cu cantităţi mici de apă
distilată fierbinte şi precipitatul aderent pe pereţii acestuia, colectând totul în borcanul de titrare.
Aici taninul este pus în libertate de către acidul sulfuric, care scoate zincul din precipitatul
insolubil.
Se umple borcanul cu apă obişnuită, filtrată, până la semnul făcut pentru 2 l; se adaugă 5
ml soluţie de indigo carmin şi se titrează cu permanganat de potasiu, agitându-se continuu cu o
baghetă, până când apare coloraţia galben-aurie.
Calculul
Scăzând din numărul de ml soluţie permanganat, folosiţi la titrarea probei de vin,
numărul ml de permanganat găsiţi la titrarea soluţiei de indigo şi înmulţind restul cu titrul
soluţiei de permanganat şi apoi cu 100 (dacă s-au luat 10 ml vin) sau 200 (dacă s-au luat 5 ml
vin) se obţine conţinutul în tanin al vinului exprimat în g/l.
Exemplu: Pentru o probă de 10 ml suc, vin s-au folosit 12 ml soluţie de permanganat
de potasiu; pentru indigo s-au folosit 8,7 ml, iar titrul soluţiei de permanganat este de 0,0008.
Se procedează astfel:
12 - 8,7 = 3,3 ml pentru taninul din cei 10 ml vin
g tanin / l = 3,3 x 0,0008 x 100 = 0,264
Calculul generalizat:
N = număr ml permanganat consumat pentru soluţia de tanin (1 g/l)
n = ml permanganat consumat pentru indigo.
c - ml permanganat consumat pentru taninul din 10 ml vin de analizat.
I. N-n=x
II. 0,01 : x = T (titrul soluţiei)
III. c-n=M
IV. g tanin / l = M x T x 100 (200)

DETERMINAREA ACIDULUI ASCORBIC (VITAMINEI C) DIN SUCURILE


NATURALE DE FRUCTE (STAS 5950-58)
Principiul metodei
Metoda constă în reducerea colorantului 2,6 diclor-fenol-indofenol în soluţie
acidă, de către vtamina C (acidul ascorbic). Capacitatea unui extract de acid
ascorbic de a reduce o soluţie etalon din colorantul 2,6 diclor-fenol-indofenol este
direct proporţională cu conţinutul de acid ascorbic.
Reactivi necesari:
 acid oxalic 1% şi 2%
 soluţie tampon de fosfaţi, cu pH-ul 6,8-7
se amestecă în proporţia 4/6 o soluţie de KH 2PO4 9,078 ‰ şi o soluţie de Na 2HPO4
11,867 ‰
 soluţie etalon de acid ascorbic
25 mg substanţă activă se dizolvă în acid oxalic 1 % şi se aduce la 250 ml cu
aceeaşi soluţie.
 2,6 diclor-fenol-indofenol 0,1 N
se dizolvă 0,1 g substanţă în circa 30 ml apă distilată într-un vas Erlenmayer. Se
încălzeşte la fierbere 2-3 minute, apoi după decantare se filtrează prin hârtie de filtru,
între-un balon cotat de 500 ml. Peste reziduul din vasul Erlenmayer se adaugă o
nouă porţiune de apă distilată, se încălzeşte la fierbere şi soluţia se trece prin acelaşi
filtru, în balonul cotat. Se repetă operaţia până la completa dizolvare a colorantului.
Se răceşte conţinutul balonului cotat, se adaugă 150 ml soluţie tampon de fosfaţi şi
se aduce cu apă la semn. Soluţia rezultată se păstrează la rece în sticle de culoare
închisă, timp de maximum 1 lună.
Metoda de lucru:
Proba din produsul de analizat de 20 g cântărite la balanţa tehnică se introduce
într-un balon cotat de 100 ml şi se aduce la semn cu acid oxalic 1%. După
omogenizarea conţinutului, lichidul se trece cantitativ într-o fiolă de centrifugare şi se
supune la o centrifugare de 4000 rot./min., timp de 5 minute. În lipsa centrifugării
conţinutul balonului cotat poate fi filtrat prin vată hidrofilă, luând pentru titrare filtratul
limpede.
În cazul sucurilor naturale cu pulpă, proba se mojarează cu 5 g nisip de mare şi
20 ml acid oxalic 2%. Apoi se trece în balonul cotat de 100 ml şi se continuă
determinarea ca mai sus.
Din lichidul limpede de la filtrare sau centrifugare se iau 10 ml într-un vas
Erlenmeyer şi se titrează cu 2,6 diclor-fenol-indofenol până la apariţia coloraţiei roz,
persistentă timp de 15 secunde.
Vxfx 100 x 100 1000 xVxf
=
Acid ascorbic = 10 xm m mg/100 g produs fluid
în care:
V – volumul de 2,6 diclor-fenol-indofenol, folosit la titrare, în ml
f – factorulsoluţiei de 2,6 diclor-fenol-indofenol,
m – cantitatea de produs luat pentru determinare, în g
Pentru produsele solide şi sucurile naturale de fructe cu pulpă se foloseşte
următoarea formulă de calcul:
Vxfx 100 xm1 1000 xVxfxm1
x 100=
Acid ascorbic = 10 xmxm2 mxm2 mg/100 g produs
în care:
V – volumul de 2,6 diclor-fenol-indofenol, folosit la titrare, în ml
f – factorul soluţiei de 2,6 diclor-fenol-indofenol,
m – cantitatea de produs luat pentru determinare, în g
m1 – cantitatea de pastă obţinută după mojarare, în g
m2 – cantitatea de pastă introdusă în balonul gradat, în g.
Notă: Pentru a evita acţiunea distructivă a urmelor de cupru se va folosi apă
redistilată în aparate de sticlă.
În cazul produselor sulfitate, se introduce în balonul cotat peste proba de
analizat 20 ml acetonă şi apoi se aduce la semn cu acid oxalic 1%.

S-ar putea să vă placă și