UNIVERSITATEAăDEă TIIN EăAGRICOLEă Iă

MEDICIN ăVETERINAR ăAăBANATULUI

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

Specializare: INGINERIEă IăMANAGEMENTăÎNăINDUSTRIAă

TURISMULUI

Managementulăde eurilorălaă
nivelulăununiăora

Coord.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăStudent :
H rm nescuăMonicaăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăPopăAncu aăRoxana

Timi oara

2014

1
 Cuprins
Scurt rezumat........................................3
Reprezentarea schematic …………………..4
No iuniăintroductive…………………………5
Terminologie...................................................6

CapitolulăIăDE EURILE

1.1.ăConsumulă iămediulăînconjur tor..........7

1.2. Resurseleămaterialeă iăde eurile.............8

1.3.ăSurseă iăcategoriiădeăde euri...................9

1.4.ăGestionareaăde eurilor...........................11

CapitolulăIIăMANAGEMENTULăDE EURILORăLAăNIVELULă
ORA ULUIăBAIAăMARE

2.1.ăDe euriăexistenteă iăgestionarea acestoraăînăora ulăBaiaăMare....14

2.2.ăColectareaăselectiv ă iăreciclareaăde eurilor..................................20

Concluzii...................................................................................................22

Bibliografie

2
Scurt rezumat
Mediul înconjurător, un element esenţial al existenţei umane, reprezintă
rezultatul interferenţei unor elemente naturale – sol, aer, apă, climă, biosferă –
cu elemente create prin activitatea umană. Toate acestea interacţionează şi
influenţează condiţiile existenţiale şi posibilităţile de dezvoltare viitoare ale
societăţii. Dezvoltarea economică nu poate fi separată de consecinţele activităţii
umane asupra mediului înconjurător. Efectele consumului şi utilizării resurselor,
asupra mediului sunt în creştere. O problemă de însemnătate decisivă este aceea
a nivelului şi a ritmului dezvoltării economico-sociale.
Până nu demult, resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente
pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a
dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie
primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea
intensă a resurselor Terrei relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
Economia europeană are la bază un nivel ridicat de consum de resurse. Aici se
includ materii prime (cum ar fi metalele, mineralele sau lemnul pentru
construcţii), energie şi sol. Principalele forţe conducătoare ale consumului de
resurse din Europa sunt creşterea economică, dezvoltările tehnologice şi
modelele schimbătoare de producţie şi consum. Aproximativ o treime din
resursele utilizate sunt transformate în deşeuri şi emisii. Aproximativ patru tone
de deşeuri pe cap de locuitor sunt generate în fiecare an în ţările membre ale
Uniunii Europene (UE). Fiecare cetăţean european aruncă în medie 520 de kg de
deşeuri menajere pe an şi această cifră este estimată a creşte.

3
Reprezentareăschematic

4
 No iuniăintroductive
Pe măsură ce veniturile cresc, cresc şi consumul şi cererea de mai multă
hrană, de locuinţe mai mari, mai călduroase şi mai confortabile, de aparate
electrocasnice, mobilă şi detergenţi, de îmbrăcăminte, transporturi şi energie. În
Europa, bunăstarea de care se bucură majoritatea populaţiei îi determină pe
locuitori să opteze pentru tipare de consum dincolo de stricta necesitate, ba chiar
pentru unele produse şi servicii dincolo de simplul confort şi, adeseori, dincolo
de durabilitatea ecologică.
Ruperea legăturii dintre creşterea consumului şi impactul său asupra
mediului va constitui o deosebită problemă pentru economiile în creştere rapidă.
Soluţia s-ar putea găsi, în parte, identificând infrastructuri şi comportamente mai
durabile, ameliorându-le şi reinvestind în ele.
Analizând relaţia dezvoltare economică – mediu înconjurător, se remarcă
cinci factori esenţiali cu contribuţii diferite la scăderea sau creşterea nivelului de
degradare a mediului ambiant, inclusiv a resurselor naturale:
- nivelul activităţii economice sau mărimea economiei,
- structura sectorială a economiei,
- nivelul tehnologic existent,
- cererea de reglementări în privinţa mediului,
- politica şi cheltuielile de conservare şi de protejare a mediului ambiant.
Deoarece dezvoltarea economică reprezintă o cauză principală a
degradării mediului, în virtutea principiului dezvoltării durabile este necesar de a
reconcilia obiectivul creşterii competitivităţii cu cel al protejării mediului.

5
Terminologie

 a periclita – a pune în pericol, a primejdui

 bacterii aerobe – sunt acele organisme care au nevoie, pentru activitatea
lor vitală, de oxigen liber molecular i se multiplică în prezen a oxigenului
 bacterii anaerobe - se multiplică în lipsa oxigenului
 biodegradabil – care se degradează sub ac iunea unor agen i biologici
 eutrofizare – cre terea masei organice a unei ape stagnante (lac, baltă
etc.) sau cu scurgere lentă prin îmbogă irea naturală sau artificială cu
substan e nutritive (combina ii ale fosforului, azotului etc.); uneori
provoacă fenomenul de înflorire a apei, cu consecin e foarte grave asupra

 monomer – substan ă chimică simplă, de obicei organică, cu greutate

echilibrului biologic al acestor apei

moleculară mică i cu caracter instabil, care intră în constitu ia unui

 radionuclid- nucleu radioactiv

polimer

6
 Capitolul I
DE EURILE

1.1. Consumulă iămediulăînconjur tor

Dezvoltarea economică nu poate fi separată de consecinele activi ii

umane asupra mediului. Efectele consumului i utilizării resurselor, asupra
mediului sunt în cre tere. O problemă de însemnătate decisiv este aceea a
nivelului i a ritmului dezvoltării economico-sociale.
Ca urmare a cre terii economice generale, a progreselor obinu e în toate
domeniile vie ii economice i sociale, omenirea dispune astăzi de mijloace
tehnice atât de perfec ionate, încât consumă cantită i imense de resurse naturale
regenerabile i neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu i
modificând natura in ritm rapid. Fără a impune un control adecvat i con tient
asupra ac iunilor sale, omul lasă cale liberă dezlăn uirii unor dezechilibre
economice, cu efecte negative atât asupra calită ii vie ii sale cât i asupra
evolu iei biosferei. Devine tot mai evident faptul că, în condi iile unui mediu
puternic degradat i poluat, un standard de via ă material fie el i foarte ridicat îi
pierde orice sens, nemai inând seama de influen a negativa acestui mediu asupra
evolu iei în perspectiv a fenomenelor naturale i biologice, asupra cre terii
economice însă i. Din aceste considerente, s-a format treptat convingerea că, in
condi iile civiliza iei contemporane, activitatea economică presupune nu doar
preocuparea de a spori volumul i calitatea bunurilor materiale i a serviciilor
prin asigurarea în mod curent a unei eficien e economice ridicate, ci i o grijire
crescând de a proteja mediul înconjurator, aceasta constituind condi ia materială
de baza cre terii economice.
„Consumând tot mai mult din resursele naturale i punem în pericol
sistemele de mediu (apa, solul i aerul). Aceasta nu poate continua la nesfârit, cu
atât mai mult cu cât popula ia lumii e în continuă cre tere.Protejarea factorilor
naturali se impune astfel ca o cerintă fundamentala continuită ii vie ii economice
i sociale. „ (1)
În acest context, se impune elaborarea i adoptarea unei politici
economice de largnperspectiv, în care să-i găsească locul o strategie ecologică
concretizată în ac iuni speciale de protejare a mediului înconjurator, integrate în
programe de dezvoltare economică, crearea unor mecanisme economico-sociale
de realizare a acestor programe, implementarea unui cadru legislativ i
institu ional adecvat.

7
 Activitatea de protejare a mediului ridică nivelul calită ii acestuia,dar
prevenirea degradării mediului este mai pu in costisitoare decât cea de reparare a
daunelor. Ca urmare a celor arătate, apare necesar ca desfă urarea produc iei să
aibă loc în a a fel incât materia să fie utilizat, da aceste posibil, până când se
epuizează căile de introducere, în circuitul economic cu respectarea regulilor
ecologice a oricărui de eu sau afluent, restul final urmând dacă nu poate fi evitat
să fie redus la minimum. Printr-un consum responsabil putem face loc pădurilor
în locul pă unilor pentru animale care încep să ocupe o suprafa ă tot mai mare,
putem încuraja biodiversitatea i protejarea speciilor pe cale de dispari ie, putem
mic ora efectul de seră i ceila li factori poluan i, pe scurt, ne putem oferi o via ă
calitativ mai bun.
„Consumatorul nu risipete numai resursele limitate dar contribuie i la
agravarea problemelor mediului. „(1)

1.2. Resursele materiale i de eurile

Activitatea de produc ie este caracterizată ca fiind un proces în care are

loc schimbul permanent intre om i natură, desprinderea resurselor din natură
pentru prelucrarea lor în produse folositoare i restituirea în mediul natural a
materialelor sub forma finală de de euri. În general, utilizarea resurselor i
generarea de de euri continuă creascând, intrucât dezvoltarea economică se
bazează incă foarte mult pe resursele naturale. Consumul ridicat de resurse
creează presiuni asupra mediului, care includ epuizarea resurselor
neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, transporturile,
emisii mari în apă, aer i sol provenite din activită i miniere, precum i
produc ia, consumul i producerea de de euri. După unele estimări, aproximativ
o treime din resursele utilizate sunt transformate în de euri i emisii.
„Dintotdeauna gunoaiele au fost aruncate în fundul cur ilor, în stradă,
pe marginea râurilor sau chiar în râuri. Odată cu apari ia i dezvoltarea industriei
problema depozitării de eurilor devine acută. Cre terea numerică a popula iei,
îndeosebi a celei urbane, face ca de eurile să devină o problemă majoră, inclusiv
pentru sănătatea oamenilor. Începe strângerea de eurilor i depozitarea lor în
gropi deschise la marginea ora elor, în luncile râurilor sau aruncarea lor în
mare. „(2)
De eurile reprezintă o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele
sau alte materiale reciclabile pe care le con in sau poten ialul acestora ca surse
de energie). După un anumit timp, cu o intârziere mai mică sau mai mare, o
parte din de euri sunt integrate în circuitul biologic, iar altă parte, in circuitul
economic. Prima forma de integrare se nume te reciclarea naturală care are loc
mai cu seamă cu ajutorul agen ilor biologici, iar cea de-a doua reciclarea

8
artificial, care se face de către om. Problema este de a păstra la propor ii cât mai
reduse cantită ile de reziduuri evacuate în natur, i anume în limita poten ialului
de care dispune mediul natural de a le recicla fără urmări defavorabile de tipul
dezechilibrelor ecologice. Aceasta se poate realiza, pe de o parte, prin
desprinderea din natura unor cantită i rezonabile de resurse i prelucrarea
eficienta acestora, fără să rezulte cantită i mari de de euri, iar pe de altă parte, de
a capta i colecta în propor ii crescânde aceste de euri, incepând de la insăi sursa
lor de producere, i a le supune prelucrării in procesele de productie.
„Apar legi care interzic aruncarea gunoaielor în apele de suprafa ă sau
pe terenuri neamenajate, legi care nu întotdeauna sunt respectate. Se aleg locuri
de depozitare cât mai îndepartate de zonele poluate, pentru a evita pericolelede
infestare. Asfel, se are grija să nu se pericliteze calitatea apelor, a solului i a
aerului. Sunt înca multe locuri de depozitare (gropi de gunoi deschise) care
primejduiesc calitatea apelor de suprafa ă, subterane i aerul.”(2)
De eurile, prin specificul lor de impurificator al mediului, pun în
pericol sănătatea oamenilor, iar prin peisajul dezolant i deazgradabil pe care îl
generează se constituie i într-un element de discomfort psihic.
Modul de gestionare al de eurilor este un prim reper al stilului de via ă
i al nivelului de civiliza ie al celor care vie uiesc într-un anumit spa iu socio-
demografic.
Prin urmare, buna gestionare a de eurilor poate proteja sănătatea
publică i calitatea mediului, în acela i timp sus inând conservarea resurselor
naturale.
1.3.ăSurseăsiăcategoriiădeăde euriă

Aproape toate activită ile umane generează de euri. Ele sunt numite
după sursă:
a. Menajere
b. Industriale
c. Agricole
d. Toxice
e. Nucleare (radioactive)
De eurile pot fi: biodegradabile, care sunt descompuse de bacteriile
aerobe i anaerobe i nonbiodegradabile, care nu sunt atacate de procesele
biologice.

9
 De eurileămenajere
Aceste de euri sunt foarte variate: căramizi, crengi de copac, ziare, cutii
de conserve, resturi alimentare, mâl, cenu ă, plastic, sticlă, metal etc.
„Putem afirma că, atât cantitatea de de euri menajere produsă, cât i
compozi ia lor, sunt condi ionate, în primul rând, de nivelul de cultură civică al
popula iei, de nivelul i stilul de via ă i, bineînteles, de nivelul de dezvoltare
economică al fiecarui ora ”(2)
De eurileăindustriale
Acestea includ resturi din procesele de extrac ie i prelucrare a
substan elor minerale utile i a combustibililor fosili i sunt, de regulă,
reprezentate prin: steril miner i uzinal, zgura de la metalurgie i cenu a de la
termocentrale.
„Multe de euri ind0ustriale rezultă de la metalurgia feroasă i neferoasă
(zgura), de la termocentrale (cenu a), ele făcând parte din peisajul dezolant din
apropierea unor astfel de obiective industriale.”(2)
De eurileăagricole
De eurile agricole se produc într-un ritm de 6-7 ori mai mare decât cele
menjere. Dintre acestea peste 75ș sunt dejec ii animale, reziduri de recoltă i
subproduse ale industriei alimentare.
„De eurile agricole i, îndeosebi, dejec iile pun probleme de mediu când
nu sunt gospodărite corespunzător i ajung în apele de suprafa ă unde provoacă
eutrofizarea acestora. Când ajung în apele freatie, le afectează potabilitatea i
bineîn eles sănătatea oamenilor i a animalelor.” (2)
De eurileătoxice
Acestea sunt de eurile care afectează mult sănătatea oamenilor i le
amenin ă chiar via a. În general, vechile gropi de gunoi au fost amplasate gre it,
constatându-se că acestea con in i substan e toxice.
„O categorie specială de de euri toxice i, totodată, primejdioase sunt de eurile
de spital. Acestea, pe lângă faptul că sunt inestetice, sunt periculoase atât pentru
personalul spitalului, cât i pentru colectori. Ele, de regulă, sunt ambalate în saci
de plastic gro i, care, la rândul lor, sunt ambala i în cutii de carton groase.”(2)
De eurileăradioactive
Sunt cele mai primejdioase de euri pentru sănătatea omului i a întregului
biot de pe Terra. Ele rezultă din extrac ia i prelucrarea minereurilor radioactive,
din prepararea combustibililor nucleari i din reprocesarea acestora, rezultă
de euri radioactive.
„În func ie de gradul lor de periculozitate, condi ionat de nivelul lor de
contaminare cu radionuclizi, de eurile radioactive se pot împăr ii în trei
categorii: de euri cu activitate scăzută, cu activitate medie i de euri cu
activitate ridocată.”(2)

10
 1.4.Gestionarea de eurilor

Strategia moderna managementului de eurilor a pus bazele unei ierarhizări a

ac iunilor i anume:


Prevenirea apari iei de eurilor


Tratarea de eurilor la sursa de generare


Promovarea conceptului de reciclare, refolosire, producere de compost
Optimizarea metodelor de eliminare final(depozitare în rampe de de euri,
incinerare, co-incinerare) pentru tipurile de de euri pentru care nu există
tehnologii de valorificare.
Recuperarea de eurilor prin colectare selectivă, sortare i reintroducerea
în circuitul productiv (reciclare) este o activitate economică ce este luată în
considerare din mai multe considerente : recuperarea unor materiale care se
produc greu prin procese de fabricare costisitoare i de multe ori poluante;
reducerea volumului mare al activită ilor de neutralizare prin depozitare sau
incinerare i implicit reducerea suprafe elor de teren afectate de depozitarea
de eurilor; epuizarea resurselor naturale; reciclarea de eurilor eliminând
măsurile de siguran ă i protec ie care trebuie luate în timpul depozitării
acestora, reducându-se astfel pericolul contaminării factorilor de mediu cu
substan e poluante con inute de de euri;
„Principiile Managementului Integrat al De eurilor constituie baza
politicii i legisla iei europene în domeniul gestiunii de eurilor. Directivele
europene, a a cum sunt reflectate în legisla ia din România, se concentrează pe
asigurarea disponibilită ii unei re ele integrate de mijloace de tratare i
depozitare a de eurilor, promovând reducerea volumului de de euri, refolosirea,
reciclarea i recuperarea lor, precum i reducerea treptată a volumului de eurilor
biodegradabile depozitate. „(3)
Ierarhia Gestiunii De eurilor se află la baza politicii europene de gestiune
a de eurilor i indica prioritatea diferitelor op iuni de management al de eurilor.

11
 Fig 1. Principiile Managementului Integrat al De eurilor

 Reducere -prin evitarea sau reducerea la minim a de eurilor

 Refolosire – folosirea obiectelor pentru a întârzia intrarea în fluxul

 Reciclare – reprocesarea materialelor în noi materiale i produse brute

de eurilor

 Recuperare – recuperarea energiei din de euri

 Depozitare – la un înalt standard de performan ă în domeniul protec iei
mediului
Protec ia mediului, în contextul dezvoltării durabile, se concentrez pe
combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activită i umane, prevenirea
deteriorărilor posibile, asimilarea, adaptarea i aplicarea cerin elor de mediu,
realizarea unor proiecte interna ionale comune pentru protejarea biodiversită ii i
a zonelor umede, monitorizarea calită ii apelor i a stării pădurilor, a efectelor
fenomenelor ecologice de anvergură globală, solu ionarea unor probleme acute,
cum sunt cele ale diminuării i valorificării de eurilor i ecologizării agriculturii,
promovarea tehnologiilor curate, transformarea a ezărilor umane în localită i
durabile.
„Dezvoltarea durabilă include protec ia mediului, iar protec ia mediului
condi ionează dezvoltarea durabilă. Managementul de eurilor ocupând un rol
important în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă, de eurile constituind i o
importantă sursă de materii prime secundare nu doar o poten ială sursă de
poluare. În baza prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European
i a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind de eurile i a altor reglementări
comunitare, următoarele defini ii prezintă interes:
 „de euri” înseamnă orice substan ă sau obiect pe care de inătorul le
aruncă sau are inten ia sau obliga ia să le arunce;
 prin „producător de de euri” se în elege orice persoană ale cărei activită i
generează de euri (producător ini ial de de euri) sau orice persoană care
efectuează opera iuni de pretratare, amestecare sau de alt tip, care duc la
modificarea naturii sau a compozi iei acestor de euri;

12
 „deinător de de euri” înseamnă producătorul de eurilor sau persoana
fizică sau juridică care se află în posesia acestora;
 „comerciant” înseamnă orice întreprindere care acionează în nume propriu
pentru cumpărarea i pentru vânzarea ulterioară a de eurilor, inclusiv acei
comerciani care nu intră fizic în posesia de eurilor;
 „broker” înseamnă orice întreprindere care se ocupă de valorificarea sau
eliminarea de eurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră
fizic în posesia de eurilor;
 „gestionarea de eurilor” înseamnă colectarea, transportul, valorificarea i
eliminarea de eurilor, inclusiv supervizarea acestor opera iuni i între inerea
ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv ac iunile întreprinse de un


comerciant sau un broker;
„colectare” înseamnă strângerea de eurilor, inclusiv sortarea i stocarea
preliminară a de eurilor, în vederea transportării la o instala ie de tratare
 „reutilizare” înseamnă orice opera iune prin care produsele sau
componentele care nu au devenit de euri sunt utilizate din nou în acela i scop


pentru care au fost concepute;
„tratare” înseamnă opera iunile de valorificare sau eliminare, inclusiv


pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării;
„valorificare” înseamnă orice opera iune care are drept rezultat principal
faptul că de eurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi
fost utilizate într-un anumit scop, sau faptul că de eurile sunt pregătite pentru a
putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general.
 „reciclare” înseamnă orice opera iune de valorificare prin care de eurile
sunt transformate în produse, materiale sau substan e pentru a- i îndeplini
func ia lor ini ială sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea
materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică i conversia în
vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru opera iunile de
umplere”

13
 Capitolul II
MANAGEMENTULăDE EURILORăLAăNIVELULăORA ULUI
BAIA MARE

2.1.ăDe eurileăexistente iăgestionareaăacestoraăîn ora ul Baia Mare

Literatura de specialitate define te de eurile urbane ca fiind constituite din:

 de euri menajere – provenite din sectorul casnic sau din sectoare
asimilabile cu acesta, (inclusiv deeurile periculoase pe care le conin),
care pot fi preluate cu sistemele de precolectare sau colectare utilizate în

 de euri asimilabile cu de eurile menajere – de euri provenite din

localită i)

industrie, din comer , din sectorul public sau administrativ, care prezintă
compozi ie i proprietă i similare cu de eurile menajere i care sunt
colectate, transportate prelucrate i depozitate împreună cu acestea
 de euri din servicii municipale – provenite din grădini, parcuri, pie e,
spa ii verzi, de euri specifice căilor de circula ie publică, din depunerea
de substan e solide din atmosferă (de eurile stradale sunt constituite din
pământ, praf, nisip, frunze,crengi, hârtii, de euri rezultate în urma
cură ăirii gurilor de canal i alte resturi provenite din activitatea de
cură enie căi publice).
Solu iile de recuperare/reciclare si de reducere a materiilor biodegradabile
trimise spre depozitare finală, disponibile la acest moment, sunt:
• compostarea (degradare aerobă) – cu producere de compost utilizabil;
• degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil;
• tratare mecano-biologică (degradare aerobă) – cu producere de de euri
stabilizate, depozitabile.
Pentru a se utiliza în mod eficient procesul de compostare, este necesară o
colectare separată a de eurilor biodegradabile. Trebuie evitată compostarea
de eurilor municipale colectate în amestec, datorită con inutului lor ridicat în
metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn).
Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizat în toate
regiunile în care populaia locuieste în „zone verzi”, gospodării cu grădini. Un
volum însemnat de de euri biodegradabile se generează în mediul rural, în
14
aceste zone fiind recomandabil să se realizeze compostarea individuală
(reutilizarea materiilor biodegradabile în propriile gospodării).
În condi iile situa iei existente, în România este recomandată introducerea
colectării separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai pu in dens, în
zonele verzi ale marilor ora e i în unele zone rurale, acestea reprezentând 25–
35% din popula ie.
Conform Raportului Agen iei Europene de Mediu „Managementul
de eurilor biodegradabile municipale”, în mediul urban ponderea este de 69ș .

Fig. 2.1. Colectarea de eurilor de hârtie-carton la SC Remat Maramure

Fig. 2.2. Instalatie de măcinare / ambalare a de eurilor de mase plastice

la SC Calex SRL Baia Mare

15
 Fig. 2.3. Colectare, presare i balotare de euri PET la

SC Drusal SA Baia Mare

„Implementarea unui sistem fezabil i eficient prin lan uri de colectare

diferen iată i deci posibilitatea de valorificare a de eurilor reciclabile, este
realizatdoar pe anumite locaii în aria de colectare a deeurilor menajere. Cu toate
eforturile financiare întreprinse de operatorii serviciilor publice de salubritate
pentru implementarea unui sistem de colectare diferen iată a de eurilor de hârtie,
carton, mase plastice, sticlă i PET-uri, încă ajung la depozitele de de euri
municipale cantită i însemnate de astfel de de euri. Centre de colectare i/sau
valorificare de de euri reciclabile (hârtie/carton, mase plastice, PET, baterii i
acumulatori auto, de euri metalice feroase/neferoase), func ionează în Baia
Mare.” (3)
Administra ia publică locală are stabilite prin lege responsabilită i în ceea
ce prive te salubrizarea localită ilor, amenajarea de puncte pentru colectarea
selectivă a de eurilor de ambalaje, la nivelul fiecărui consiliu local fiind emisă
Hotărâre a Consiliului Local privind modul de colectare, transport i depozitare
a de eurilor menajere.
Colectarea i transportul de eurilor la depozitele de de euri menajere se
realizează cu utilaje specifice cum ar fi: autogunoiere compactoare,
autotransportoare cu containere, tractoare cu remorcă, autobasculante.
Pentru definirea de eurile periculoase, cele mai multe ări au reglementări
na ionale, dar aceasta se poate face i pe baza prevederilor Conven iei de la
Basel, privind controlul transportului peste frontiere al de eurilor periculoase i
al eliminării acestora care.
Prin Legea nr. 6/1991 România a aderat la această Conven ie, iar prin
Legea nr. 265/2002 a acceptat amendamentele la Conven ie.

16
 Tipurile de de euri periculoase generate din activită ile economico-sociale
sunt cuprinse în Lista privind de eurile, inclusiv de eurile periculoase, aprobată
prin HG nr. 856/2002.
Prin natura lor, de eurile periculoase au cel mai mare poten ial impact
asupra mediului înconjurător i sănătă ii popula iei. inând cont de proprietă ile
lor specifice (ex. inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca
activită ile de gestionare a acestor de euri să fie abordate într-un mod riguros.
Din activită ile industriale i de prestări servicii desfă urate în Baia Mare,
rezultă o gamă largă de de euri, care se încadrează atât în categoria de eurilor
valorificabile (de euri de metale feroase i neferoase, baterii uzate, sticlă, hârtie
etc.), cât i din categoria de eurilor depozitabile (nisipuri de turnătorie, lamuri
minerale sau organice, nămoluri de galvanizare, gudroane, resturi de vopsele i
uleiuri).
Tipurile i cantită ile de de euri periculoase generate i gestionate în anul
2009, conform datelor raportate de operatorii economici, în cadrul aplica iei
MEDIUS - 2009 sunt prezentate în tabelul 2.1
Tipurile i cantit ile de de euri periculoase generate, tone Tabel 2.1.

17
De euri generate din activit i medicale

Ordinul nr. 219/2002 al ministrului sănătă ii i familiei modificat i

completat prin OM nr. 997/2004 respectiv OM nr. 1029/2004, stabile te
Normele tehnice privind gestionarea de eurilor rezultate din activită ile medicale
pe baza metodologiei de culegere a datelor privind de eurile rezultate din acest
domeniu. Desfă urarea activită ii medicale (diagnostic, preven ie, tratament,
monitorizare i recuperarea stării de sănătate) presupune utilizarea intrumentelor
medicale, a materialelor sanitare i a medicamentelor rezultând astfel o cantitate
de de euri ce trebuie gestionate corespunzător pentru a nu duce la contaminarea
mediului i afectarea stării de sănătate a popula iei. De eurile rezultate se
clasifică în următoarele tipuri:
 de euri nepericuloase - de euri asimilabile celor menajere, rezultate din
activitatea serviciilor medicale, tehnico–medicale, administrative, de
cazare, a blocului alimentar i a oficiilor de distribu ie a hranei.
Materialele care se includ în categoria de eurilor nepericuloase sunt:
ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au ajuns în
contact cu sângele sau cu alte lichide biologice, hârtia, resturile alimentare
(cu excep ia celor provenite de la sec ia de boli infec ioase) sacii i alte

 de euri periculoase constituite din:

ambalaje din material plastic, recipien i din sticlă.

 De euri infec ioase – de euri care con in sau au venit în contact cu

sângele ori cu alte fluide biologice, precum i cu viru i, bacterii,
parazi i, toxinele microorganismelor, seringi, mănu i, sonde i alte
materiale de unică folosin ă comprese, pansamente, materiale de
laborator folosite, recipiente care au con inut sânge sau alte lichide
biologice;

18
  De euri în epătoare-tăietoare, reprezentate de ace (ace spinale, ace
vacutainer, ace de la trusele de perfuzie), catetere, seringi cu ac,
microperfuzoare, pipete, sticlărie de laborator spartă sau orice altă
sticlărie care a venit în contact cu material infec ios.
Colectarea de eurilor se realizează la locul de producere, acolo fiind
sortate pe categorii. Ambalajul utilizat pentru colectare, venind în contact direct
cu de eurile periculoase, este de unică folosin ă fiind eliminat odată cu
con inutul.
Colectarea de eurilor se face în două tipuri de ambalaje:
Saci de culoare neagră – pentru de eurile nepericuloase asimilate celor
menajere
Saci de culoare galbenă, marca i cu pictograma „Pericol biologic” – pentru
de eurile periculoase infec ioase.

Fig. 2.4. Imagini reprezentând stocarea primară în camerele de tratament

De eurile a căror colectare i eliminare nu fac obiectul unor măsuri

speciale privind prevenirea infec iilor (îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie,
scutece, îmbrăcăminte disponibilă), sunt depozitate în comun cu de eurile
menajere pe rampele de de euri municipale ce deservesc ora ele unde
func ionează aceste unită i spitalice ti. Resturile alimentare provenite din sec iile
de boli infec iose se colectează în saci autoclavabili facându-se autoclavare
înainte de a fi preluate de serviciul de salubritate.

19
N moluri generate de apele uzate industriale

Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate se clasifică după criteriul

compozi iei chimice în:
 nămol mineral, care con ine peste 50 % substan e minerale (exprimat în
substan ă uscată)
 nămol organic, care con ine peste 50 % substan e volatile (exprimat în
substan ă uscată).
După modul de epurare a sta iei din care provin, nămolurile se împart în:
 Nămol primar, rezultat din sedimentarea materiilor în suspensie în treapta

 Nămol secundar, rezultat din sedimentarea materiilor în suspensie din

de epurare mecanică

nămolul activ format în bazinele de aerare sau din sedimentarea

materiilor în suspensie din pelicula format în filtrele biologice în

 Nămol fermentat, rezultat din rezervoarele de fermentare.

decantorul secundar

Agen ii economici inventaria i pentru elaborarea raportului anual privind

modul de gestionare a nămolurilor rezultate la sta ii de epurare ape uzate
industriale sunt ei care activează în domeniul industrie textilă pielărie, industrie
alimentară, industria de hârtie. Receptorul apelor epurate rezultate din sta ia de
epurare este o apă de suprafa ă (râu/lac).

2.2. Colectarea selectiv i reciclarea de eurilor

„Obliga ia de a evita formarea de eurilor este formulată în Legea

426/2001, privind aprobarea i modificarea Ordonan ei de Urgen ă a Guvernului
nr. 78/2000 privind regimul de eurilor: "nu trebuie să ne ocupam numai de o
valorificare responsabilă i o înlăturare a de eurilor, ci trebuie să luăm i
măsurile necesare pentru a limita formarea de eurilor". Acest obiectiv poate fi
atins prin "încurajarea tehnologiilor curate i a produselor revalorificabile i
reutifizabile".” (3)
Asigurarea posibilită ilor de vânzare a materialelor din de eurile
valorificabile trebuie luată în considerare, ca o altă trăsătură specifică a politicii
de eurilor.
Reintroducerea în circuitul economic si reutilizarea de eurilor ca materii
prime este un mediu care trebuie stimulat, fapt pentru care trebuie elaborate
prescrip ii speciale.

20
 Principalul avantaj al reciclării materialelor refolosibile îl constituie
reducerea consumului resurselor naturale (petrol, apă, energie), precum i a
emisiilor nocive în atmosferă. Câteva exemple:
Hârtiaă – materiile prime utilizate pentru fabricarea hârtiei sunt: lemnul,
celuloza, hârtia veche. Hârtia reciclată permite economisirea aproximativ a unui
sfert din consumul de electricitate în raport cu hârtia albă, 90% din cantitatea de
apă necesară pentru producerea a 1 kg. de hârtie albă (300 l apa).
Sticla – la fabricarea sticlei se utilizează ca materii prime nisipul de cuar ,
calcarul, soda (produs poluant) s.a. Reciclarea sticlei menajează mediul i
economise te în timp bogă iile naturale, apa i electricitatea.
Ambalajele PET - polietilenul tereftalat este o combina ie a doi monomeri:
etilen glicol modificat i acid tereftalic purificat. Acest tip de ambalaj a cunoscut
o utilizare foarte răspândită în industria alimentară (îmbuteliere de băuturi
răcoritoare, apă, produse lactate, ulei, o et alimentar, alcool i băuturi alcoolice)
fiind ieftin, u or, rezistent la ocuri, reciclabil. Ambalajele PET, ca dealtfel toate
materialele plastice, nu sunt biodegradabile.

Fig.2.5. Presare – balotare de euri PET la SC Herodot Grup SRL Baia Mare

Fig. 2.6. Tocător de de euri lemnoase – SC Italsofa SA Baia Mare

21
Concluzii
Managementul deşeurilor rămâne o necunoscută în peisajul decizional al
comunităţilor. Problemele se complică rapid în timp, iar întârzierile în
rezolvarea lor integrată complică şi mai mult lucrurile.
Organizarea managementul deşeurilor este bine pusă la punct ca
documentaţie dar în teren situaţia este agravantă.
Există componente care nu au fost luate în considerare şi ele constituie
elemente generatoare de confuzii şi mai mari. Soluţiile de management integrat
au o sferă de cuprindere mult mai largă şi trebuie luate în considerare pentru a se
face o evaluare corectă şi realistă a costurilor.
Reciclarea deşeurilor este o provocare pentru toţi. Este necesar ca
Autorităţile locale să asigure, pe etape, colectarea separată a deşeurilor, având
organizat la nivelul fiecărei localităţi un serviciu de salubrizare. Colectarea
separată trebuie să crească, iar transportul deşeurilor de pe teritoriul
localităţilor să fie făcut la timp, aplicându-se cu stricteţe legislaţia care ţine de
protecţia mediului. Este necesar să se puie accent pe conştientizarea şi educarea
populaţiei, agenţilor economici şi autorităţilor publice locale privind impactul
deşeurilor asupra mediului inconjurator.
În scopul evaluării situaţiei în domeniul administrării substanţelor
chimice, evidenţierea problemelor privind gestionarea acestora este necesar
elaborarea unui program de monitoring integrat al substanţelor chimice în
componentele de mediu.
În scopul stopării proceselor nefavorabile naturii, excluderii sau
minimizării efectelor influenţei activităţilor antropice asupra mediului şi
sănătăţii populaţiei, aplicării principiului „poluatorul plăteşte”, precum şi
perfectării actelor normative ce ţin de sporirea eficienţei controlului ecologic de
stat în domeniul protecţiei mediului, stimularea şi aplicării în ţară a tehnologiilor
nepoluante este necesar elaborarea unor cate normative, care ar permite
prevenirea poluării şi eficientizarea compensării prejudiciului cauzat mediului.

22
Bibliografie

1.Cămășoiu Amelia, 1994, Economia și sfidarea naturii, Editura Economica,

ISBN 973-96487-3-8, pag: 24, 25, 29

2. Duma S., 2006, Resursele și Mediul, Editura Universitară, ISBN(10)973-749-

112-2, pag: 449, 500, 501, 502, 503,506,510

3. Păcurar Monica, Pop Gabriela, Cirțiu C., Marton Enikö, 2007, Planul
județean de gestionare a deșeurilor- Județul Maramureș -
http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_30
53/RASM_2010/09_CAP_VI_2010-Managementul_deseurilor.pdf

23