Sunteți pe pagina 1din 36

CLADIRI CU PERETI STRUCTURALI

DIN BETON ARMAT MONOLIT


Elemente generale
• Cladirile cu sistem structural cu pereti structurali
din beton armat prezinta regim de inaltime
mediu sau inalt.
• Din punct de vedere functional aceste cladiri
prezinta un domeniu larg de aplicabilitate; pot
avea destinatie de tip locuinta, cladiri
administrative (birouri), cladiri comerciale si
social culturale.
• Cladirea poate fi considerata ca un sistem care
este alcatuit din subsisteme, subansambluri si
elemente.
• Cladirile cu structura de rezistenta cu pereti din beton armat au
reprezentat, in prima etapa, la inceputul anilor „60“, o extindere a
cladirilor cu pereti portanti din zidarie. Peretii de beton au fost
pozitionati pe doua directii ortogonale,transversal si longitudinal
(interiori), astfel incat au rezultat fie spatii functionale rigide de tip
„camera“, fie spatii cu un oarecare grad de flexibilitate de tip
„apartament“. La aceste cladiri peretii de fatada au fost de tip pereti
nestructurali, realizati din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau
fasii din beton celular autoclavizat.
• In etapele ulterioare, cladirile cu pereti structurali au inceput sa
aiba rezolvari specifice, care au permis realizarea de spatii flexibile,
cu posibilitatea schimbarii acestora pe durata de exploatare.
• Structurile de rezistenta ale acestor cladiri sunt in general de tip
mixt sau dual si sunt alcatuite din doua subsisteme structurale:
subsistemul pereti structurali din beton armat care asigura
capacitatile de rigiditate, rezistenta si ductilitate; subsistemul cadre
din beton armat, care permite in special realizarea spatiilor flexibile,
dar si pot corecta dezavantajele deformatei peretilor structurali din
beton la actiuni seismice orizontale puternice
• Cladirile cu pereti structurali pot fi de tip bara sau punct, cu forme
in plan dreptunghiulare, patrate, poligonale.
• Avantajele structurilor de rezistenta cu pereti structurali din beton
armat :
• capacitate de rigiditate , de rezistenta si de ductilitate ridicate;
• posibilitatea realizarii unui mecanism de disipare de energie prin
deformatii postelastice favorabil la actiunea seismelor majore;
• posibilitati largi de executie prin folosirea de tehnologii diferite, care
se refera la cofraje, armatura si betonare cu grad ridicat de
industrializare;

• Tipuri de structuri
• 1. Structuri cu pereti structurali desi, de tip „fagure“. Aceasta
structura este corelata din punct de vedere functional cu spatiile
rigide. Cladirile sunt de tip punct sau bara; ultimile sunt alcatuite
din mai multe tronsoane, identice sau cu diferentieri, legate de
pozitia centrala sau marginala a tronsonului (fig......).
• Structurile de rezistenta multietajate, de tip fagure, au fost realizate
cu regim de inaltime S+P+4E ÷10E. Domeniul de folosire a fost in
special la locuinte (cu grade diferite de confort), camine , hoteluri.
Se poate spune ca acest tip de structura nu va mai fi folosit in viitor
datorita, in primul rand, imposibilitatii modificarii spatiilor pe
perioada de exploatare.
• Aceste structuri se caracterizeaza prin rigiditati importante.
Perioadele proprii de vibratie corespunzatoare modului
fundamental se afla aproximativ in domeniul 0,3 ÷ 0,7 sec. Datorita
modului specific de realizare , rigiditatile difera pe cele doua directii
principale de rigiditate.
• Peretii structurali transversali au fost pozitionati la fiecare camera,
la travee de 3,30m ÷4,50m (fig....). Pe directia longitudinala a
structurii exista unul sau doi pereti structurali. Distantele intre
subansanblele de rezistenta pe directie transversala (peretele
structural longitudinal interior si cadrele de fatade ) sunt intre
5,10m ÷6,00m.
• Pentru cladirile existente, realizate in perioada 1960- 1980,
proiectate conform normativelor P16-63 si P13-71,
grosimile peretilor din beton armat au fost de 14 ÷ 20 cm.
Aceste valori au fost stabilite functie de zona de
amplasament seismic, numarul de niveluri, tehnologia de
executie.
• Peretii exteriori, de fronton, au fost realizati cu structura
mixta, din beton si un material termoizolant, pozitionat
catre exterior (fig....). Termoizolatia a fost realizata din
blocuri sau fasii de beton celular autoclavizat, caramida cu
goluri si polistiren, panouri prefabricate din beton armat.
• Solutiile pentru peretii de fatada au fost de tipul peretilor
nestructurali din zidarie de caramida cu goluri, blocuri sau
fasii din beton celular autoclavizat, blocuri din beton cu
agregate usoare, panouri prefabricate din beton armat.
• Peretii nestructurali interiori au fost realizati din caramida
plina presata , caramida cu goluri, placi si fasii din beton
celular autoclavizat.
• Planseele au fost realizate in doua variante:
• placi din beton armat monolit , cu grosimi de 9-12 cm,
rezemate perimetral pe peretii structurali si pe grinzile de la
fatada;
• panouri si semipanouri prefabricate din beton armat
(fig....); impartirea prefabricatului de tip panou (P) in
semipanouri (Sp) a rezultat tinand cont de urmatoarele
criterii;
• -capacitatea macaralei de 5tf. sau 6 tf , care s-a folosit in
mod curent pe santier;
• -dimensiunile prefabricatului au fost corelate cu
posibilitatile de transport ale acestuia, pe trailer , de la
fabrica la santier, circuland pe un fir de 3,50m;
• Panourile prefabricate folosite la aceste tipuri de cladiri
au fost realizate cu dinti desi (a) sau rari (b) , pentru
rezemarea pe pereti si grinzi (fig......).
• Rezemarea panoului pe o distanta de 5cm a condus la
monolitizari inguste , cu turnari defectuoase ale
betonului in acestea; dintii pnoului au impiedicat de
asemenea, si traversarea uniforma a rostului orizontal
(intre panouri si planseu) de catre armatura verticala a
peretilor.
• plansee mixte, cu predale si suprabetonare (fig.......);
predalele se pot realiza la fabrica sau la santier; in cel
de-al doilea caz predalele pot avea dimensiuni maxime
de 6.0m x 6.0m; in primul caz dimensiunile predalelor
sunt corelate cu posibilitatile de transport de la fabrica
la santier, pe trailer.
• Grosimile predalelor, 5-8 cm, sunt corelate cu suprafetele de placa si
incarcarile pe aceasta. Grosimea betonului din suprabetonare este de 8 –
10cm. Clasa betonului din predala este Bc22,5 - Bc25, iar in suprabetonare
Bc15.
• Predala contine toata armatura de la partea inferioara a placii; aceasta a
fost calculata pentru incarcarile corespunzatoare fazei de exploatare si
considerarii placiii in ansamblu; armatura de la partea superioara , pe
reazeme este pozitionata in suprabetonare. Armatura poate fi din otel
OB37, PC52 sau plase sudate din sarme STNB
• Legatura intre cele doua straturi de beton turnate in etape diferite se
realizeaza cu conectori , de tip bucle (fig.....) sau de tip ferme (fig....), din
otel OB37 sau PC52. Acestia au rolul de a prelua efortul de lunecare de la
suprafata de separatie dintre cele doua straturi de beton. Pentru suprafete
de placi curente, in jur de 25mp si incarcari curente de cladiri civile,
conectorii pot fi de tip bucle; pentru suprafete mai mari, cu valori ridicate
de forta taietoare care conduc la eforturi unitare tangentiale τ ridicate,
conectorii pot fi de tip ferme .
• In faza de montaj , predalele reazema pe grinzi extensibile si popi
telescopici. (fig......b,c). Manipularea predalelor se realizeaza cu ajutorul
unui sistem de ridicare prevazut cu mai multe carlige, care se agata de
tevi, care trec prin cele doua siruri de conectori marginali.