Cerințele cursului

Recenzie la carte (200 pag 1-2. Pagini) (7mai)

Ce tip de carieră ți se potrivește Donna Dunning

Sărăcia și protecția socială Maria Molnar

Seminar: Viziunea Biblică asupra muncii, sau altă temă învățătura creștină despre muncă (22
martie) de exemplu eau o pildă despre muncă și să o explic

De luat sau câteva versete și să explic ce părere am de ce e e necesară munca.

Lucrare scrisă: Șomajul și sărăcia în Rpublica Moldova(5-6pag.) (7 mai)

Riscuri și oportunități( să scriu de la mine ce părere am)

Asistența socială a șomerilor

Conceptul de șomaj

1.1. Șomajul- este un fenomen economic cauzat de crizele sau

recesiunile economice, care constă în aceaa că o parte dintre
salariați rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea și
oferta de forță de muncă.
1.2. Șomajul- o stare de inactivitate economică, totală sau parțială,
proprie celor care nu au loc de muncă,sunt în căutarea unuia, dar
nu-și pot găsi de lucru ca salariați.

1
2. Principalele categorii ale populației:
2.1. Populația inactivă- include următoarele categorii de populație:
 Elevi sau studenți;
 Pensionari(de toate categoriile);
 Casnice(care desfășoară numai activități casnice în
gospodărie);
 Persoane întreținute de alte persoane ori de stat sau care se
întrețin din alte venituri; persoanele condamnate la pedeapsa
în închisoare,persoanele care se află în spitalele de psihiatrie;
 Pers. care au încetat să mai caute de lucru; pers.descurajate.
(vagabonzi)
2.2. Populația ocupată
 Pers. care au un loc de muncă;
 Pers. temporar absente de la lucru, care își păstrează legătura
formală cu locul de muncă, motivele de absență pot fi:
concediu de odihnă, medical, de maternitate, fără plată, de
studii, pentru incapacitate de muncă temporară, cursuri de
perfecționare sau profesionale, suspendate temporară a
lucrului datorită condițiilor meteorologice;
 Pers. care au un loc de muncă (în regim de lucru complet sau
parțial), aflate în căutarea altui loc de muncă;
 Membrii forțelor armate(cadre active și militari în termen).
2.3. Șomerii:

2
  Pers. care nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate
în scopul obținerii unor venituri;
 Pers. care sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând
diverse metode pentru a-l găsi: înscrierea la oficiile forței de
muncă sau la agenții articulare.
 Pers care sunt disponibile să înceapă lucrul în următ. 15 zile
dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă;
 Pers. fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care așteaptă
să fie rechemate la lucru;
 Pers. care în mod obișnuit fac parte din populația inactivă
( elevi, studenți, pensionari), dar care au declarat că sunt în
căutarea unui loc de muncă și sunt ....
3. Semnele unui șomer:
 Vârsta de muncă;
 Lipsa unei surse permanente de venit pe parcursul unui timp
anumit;
 Dorința dovedită de a găsi un loc de muncă.

Șomerii înregistrați-persoane apte de muncă, în vârstă aptă de muncă,

care nu au un loc de muncă, un alt venit legal și sunt înregistrate la
agențiile de ocupare a forței de muncă ca persoane în căutare de lucru și
care dau dovadă că doresc să se încadreze în muncă.

Tipuri de șomaj

3
 Șomajul fricțional- este asociat cu căutarea locului de muncă.
Este nevoie de timp și efort, de aceea persoana în căutarea lucrului
este temporar șomeră.
 Principalul motiv- imperfecțiunea informației ( informații despre
disponibilitatea locurilor de muncă).dacă astăzi un om și-a pierdut
slujba, de regulă, el nu-și poate găsi de lucru chiar ziua următoare.

Șomerii fricționali includ:

 Persoane concediate conform ordinului administrației;

 Persoane care au demisionat după propria inițiativă;
 Persoane care așteaptă recuperarea postului de muncă anterior;
 Per. Care au găsit un loc de muncă, dar încă nu au început să
lucreze;
 Lucrători sezonieri (nu în sezon);
 Pers. care a apărut pentru prima dată în piața forței de muncă și
care au nivelul de pregătire profesională și calificarea necesare
în economie.

Șomajul structural- este condiționat de schimbările în structura

cererii forței de muncă.

Motivul: o nepotrivire structurală între calificările șomerilor și

cerințele locurilor de muncă disponibile.

Șomerii structurali includ:

4
  Persoane, care au apărut pentru prima dată pe piața forței de
muncă;
 Absolvenții instituțiilor de învățământ superior și secundar, ai
căror profesie nu mai este necesară în economie.
 Pers. care și-au pierdut locurile de muncă din cauza
modificărilor în structura cererii pentru produse din diferite
industrii.
 Șomajul sezonier este cauzat de caracterul sezonier al unor tipuri
de muncă:
 Lucru în sfera agricolă
 Prelucrarea fructelor și legumelor
 Transportarea lemnului pe râu
 Anumite tipuri de pescuit și vânătoare
 Construcții.

Sezonier lucrează nu doar oamenii, dar și interprinderile.

Un element distinctiv este relativ ușor de prognozat.

4.Șomajul instituțional-apare ca urmare a imperfecțiunii unor norme

juridice, care reglementează sprijinul material acordat șomerilro, și a
sistemului de impozitare.

 Alocații excesive oferite șomerilor (prestații de șomaj);

 Povara prea mare a impozitelor.

5
5.Șomajul ciclic- este cauzat de dezvoltarea inegală a economiei,
scăderea bruscă a producției ca urmare a recesiunii ciclice economice,
crizelor economice (concediere în masă a salariaților).

Șomajul poate fi: forțat- angajatul este capabil și dispus să lucreze la

acest nivel de salarii, dar nu poate găsi un loc de muncă. dar și
voluntar- angajatul poate dar, nu vrea să lucreze în anumite condiții.

1. Toate cele 5 persoane au un loc de muncă

2. Cineva a fost voluntar câțiva ani apoi s-a angajat,cineva prin
prieteni a găsit acel post de muncă, a aplicat on line

Cauzele șomajului și teoriile cu privire la cauzele șomajului.

1. Principalele cauze generatoare de șomaj sunt:

1.1. Crizele economice au loc și care apar sub trei tipuri, în

funcție de dimensiunea lor: crize economice generale,
crize economice parțiale, crize economice conjuncturale;
1.2. Tendințele de restructurare economică, geografică,
socială, ce au loc în diferite țări, mai ales sub incidența
crizei și revoluției tehnico-științifice, care generază
șomajul structural.

6
1.3. Înlocuirea vechilor tehnologii, centralizarea unor
capitaluri și unități economice cu restrângerea locurilor
de muncă.
1.4. Încertitudinea afacerilor unui anumit număr de agenți
economici, ce determină, practicarea contractelor de
angajare de scurtă durată.
1.5. Întreruperea activității din motive familiale și de
maternitate. Această cauză afectează în mod deosebit
femeile.
1.6. Întreruperea activității puternic dependente de factorii
naturali, este specific următoarelor sectoare economice:
agricultură,construcții,lucrări publice.
1.7. Starea economiei (nivel, structură,tehnică și tehnologie
aplicată).
1.8. Intrarea pe piața muncii a persoanelor de populație activă
care n-au mai lucrat. Această intrare este determinată de
anumite cauze directe, cum ar fi:
-diminuarea posibilităților de trai în condițiile unor
venituri cinsiderate altădată sigure și suficiente ( salariul
soșilor, pensii, economii) ce s-au erodat sub acțiunea
inflației și a altor procese economice;
7
 -intensificarea mișcării de emancipare a femeilor care nu
se mai resemnează la o viață pasivă;
-ruinarea micilor producători.

1.9. Migrația internațională a forței de muncă.

2. Există o serie de teorii sociologice cu referire la factorii

cauzatori ai șomajului:

2.1.Teoria clasică susţine ideea că şomajul există numai pentru

persoanele care vor să se angajeze, dar cu un salariu superior celui
stabilit pe piaţa muncii. Ca urmare, şomajul are cauză rigiditatea
salariului real la scădere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de
lucrători şi presiunile sindicale asupra modului de determinare a
salariului care împiedică întreprinzătorii să ridice cererea de forţă de
muncă la nivelul care ar absorbi întreaga ofertă existentă la un
moment dat. Şomajul voluntar rezultă din faptul că o parte din şomeri
acceptă voluntar să rămână în această situaţie pentru o perioadă mai
scurtă sau mai lungă de timp. Ea s-ar datora dorinţei lor de a avea mai
multă informaţie despre locurile de muncă ce se oferă. Considerând
insuficiente informaţiile furnizate pe piaţa muncii, ei preferă să
examineze singuri ansamblul de oportunităţi în baza unor calcule de
tip cost / avantaj (costul = lipsa ocupării, iar avantajul = un loc de
muncă mai bun).

8
2.2.Teoria lui John Maynard Keynes susţine ideea că şomajul
involuntar există dacă, în cazul unei creşteri uşoare, în raport cu
salariul nominal, a preţurilor la bunurile pe care le consumă
muncitorii, cât şi cererea totală de mână de lucru dispusă să
muncească la salariul nominal curent, cât şi cererea totală de mână
de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decât volumul existent al
ocupării. Cauza şomajului involuntar este insuficienţa cererii de
consum. Cum cererea de forţă de muncă e derivată din cererea
pentru bunurile la producerea cărora este folosită, explicaţia
şomajului involuntar nu se găseşte pe piaţa muncii, ci pe piaţa
bunurilor şi serviciilor. O reducere a investiţiilor din diverse
motive (rata dobânzii ridicată, rata profitului inacceptabilă pentru
întreprinzător, conjunctură nefavorabilă) va reduce într-o etapă
următoare producţia, întreprinzătorii nu mai sunt interesaţi să ceară
angajări, iar preţul de vânzare coboară. Diferenţa între volumul
ocupării anterioare şi cel existent în noile condiţii este şomaj
involuntar, pentru că aceşti lucrători ar accepta lucrul la salariul
curent al pieţei, dar cererea este insuficientă datorită scăderii
investiţiilor, care numai încurajează investitorii să angajeze
salariaţi.

9
 2.3.Concepţia neoclasică susţine că şomajul ar rezulta din înseşi
procesele creşterii, ceea ce îi oferă caracterul de fenomen
“natural”. Şomajul ar rezulta din mobilitatea forţei de muncă şi
condiţiile de informare a pieţei muncii. Statisticile arată o
diminuare a perioadei medii de ocupare şi, respectiv, o mărire a
duratei medii de şomaj datorate prelungirii perioadei dintre două
angajări.

CONSECINȚELE ȘOMAJULUI

Se disting :

- Consecințele economice ale șomajului

- Consecințele non-economice ale șomajului

Ele apar atât la nivel individual, cât și la nivel comunitar.

1. Consecințele economice la nivel individual:

- Pierderea venitului sau o parte a venitului în prezent
- Posibila scădere a venitului în viitor, ca urmare a pierderii
calificării
2. Consecințele economice la nivel comunitar:
- Subutilizarea forței de muncă, prin urmare, subproducția
produsului intern brut
- Produsul intern brut real nu corespunde produsului intern brut
potențial.
3. Consecințele non-economice ale șomajului la nivel individual:
10
 -schimbarea stilului de viață, obiectivelor, valorilor, relațiilor cu
alți oameni
-remușcări de conștiință
-furia, nemulțumirea, depresia, stres
-teama de viitor
-plângerile privind condiția fizică proastă, boli
-stima de sine scăzută, un sentiment de propria inferioritate,
inutilitate pentru societate
-alcoolism, dependența de droguri
-divorț
-abuzul psihologic sau fizic asupra copiilor și soțiilor,
comportamentul antisocial
-gândurile de sinucidere

4. Consecințe non-economice la nivel comunitar:

- creșterea tensiunii sociale

-tulburări sociale și politice

-creșterea nivelului de îmbolnăvire, mortalitate, criminalism.

5. Efectele pozitive ale șomajului:

- creșterea valorii sociale a locului de muncă

-creșterea timpului liber personal

11
-creșterea libertății de alegere a locului de muncă

-creșterea importanței sociale și valorii atribuite muncii

-stimularea creșterii productivității muncii

-dezvoltarea concurenței între angajați și prin urmare, se stimulează

dezvltarea abilităților de a lucra

-o pauză în ocuparea forței de muncă pentru recalificare a educației

Politici antișomaj

Politicile antișomaj-reprezintă ansamblul măsurilor adoptate în

societate în vederea atenuării consecințelor șomajului și a diminuării
acestuia.

Politici antișomaj au două forme principale:

1. Politici referitoare la populația activă

2. Politici care îi privesc direct pe șomeri

1.Politicile referitoare la populația activă au un dublu scop:

-prevenirea creșterii șomajului prin pregătirea, calificarea și

flexibilizarea pieței forței de muncă

-diminuarea nivelului șomajului prin crearea unor posibilități

suplimentare de angajare.

12
2. Se deosebesc duoă tipuri de politici care îi privesc direct pe
șomeri:

2.1 politici active

2.2 politici pasive.

2.1. Sunt cunoscute câteva forme de plitici active:

-servicii de plasare a forței de muncă care cuprind plasarea, consultația

și orientarea profesională pentru cei dezangajați, asistentă în legătură cu
mobilitatea geografică

-calificarea și recalificarea profesională: programe de pregătire orientate

către șomerii adulți sau către cei aflați sub amenințarea pierderii
locurilor de muncă.

- crearea directă de locuri de muncă prin subvenții

-alocații ale întreprinderilor: alocații sau achitarea în avans ajutoarelor

pentru a permite șomerilor să inițieze afaceri pe cont propriu

-locuri de muncă temporare în sectorul public: cu destinație precisă

pentru șomeri.

2.2. Politicile pasive sunt concretizate în ajutorul financiar al

șomerilor și au ca efecte:

-reducerea preocupării șomerilor de a căuta un loc de muncă și

favorizarea șomajului de lungă durată.
13
-oferirea posibilităților pentru șomeri de a opta între diferite oferte de
locuri de muncă.

-diminuarea motivației șomerilor de a se angaja la muncă, pentru care se

acordă salarii apropiate la nivel de cel al alocațiilor de șomaj.

4. Persoanele care au obținut statutul de șomer obțin și dreptul de a

beneficia de ajutor de șomaj începând cu a 8-a zi de la data înregistrării
lor la oficiul forței de muncă, iar unele categorii de șomeri nu mai
devreme de expirare:

-3luni de la data de la data concedierii( perosanele disponibilizate din

unitățile economice)-600 de zile după absolivire (instituțiilor de
învățare)

-30 de zile de la data trecerii în rezervă(persoanele disponibile din

serviciul militar sau alternativă)

5. Ajutorul de șomaj se plătește pentru o perioadă de cel mult 9 luni, iar

pentru persoanele care pentru prima dată sunt în căutarea unui loc de
muncă- de cel mult 6 luni.

14
Mărirea ajutorului de șomaj se calculează în raport cu salariul mediu din
economia națională și se reduce cu 15% la fiecare trei luni ale perioadei
de plată.

6. Ajutorul material se acordă persoanelor după expirarea perioadei de

acordare a ajutorului de șomaj.

Ajutorul material reprezintă un ajutor de șomaj diminuat și are

drept scop garantarea unui venit minim necesar susținerii traiului pentru
șomerii de lungă durată.

Modul de acordare și mărimea ajutorului material se stabilește de

autoritățile administrației publice locale.

15
16