UNIVERSITATEA „DIVITIA-GRATIAE”

FACULTATEA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

IACOBAN RUXANDRA-DANIELA

ESEU

„PROTECȚIA DREPTURILOR FEMEILOR ÎN R.M”

ASISTENȚA SOCIALĂ A FEMEILOR

CHIŞINĂU-2019
 CAPITOLUL 1 DREPTUL FEMEII LA MUNCĂ
Egalitatea sexelor este ceva nou în istorie, o ştim cu toţii. Timp de mii de ani, femeile au fost
considerate inferioare bărbaţilor, şi numai de câteva zeci de ani încoace a fost luată în serios problema
egalităţii de şanse. Spre exemplu, abia în secolul XX femeile şi-au câştigat dreptul de a vota, şi abia
după cel de-al doilea război mondial au început să se ia măsuri efective pentru interzicerea
discriminării lor în raport cu bărbaţii.
Este însă doar un început şi trebuie privit ca atare. La scara mentalităţilor, cele câteva decenii de
egalitate, raportate la cele câteva milenii de inferioritate, înseamnă, probabil, foarte puţin. Ştim cu toţii
că de la drepturi la convingeri e cale foarte lungă. Tocmai de aceea, nu cred că ar fi bine să ne amăgim
prea mult cu satisfacţia realizărilor trecute, chiar şi în societăţile care se pretind a fi tare civilizate. 
În ziua de azi, femeile lucrează, au slujbe, conduc întreprinderi, maşini sau avioane, fac studii, îşi
construiesc cariere, şi în general muncesc cot la cot cu bărbaţii (chiar dacă nu toată lumea vede asta).
Pe de altă parte, însă, fiind vorba de o epocă de tranziţie, s-au păstrat şi vechile obiceiuri. Femeile sunt
în continuare percepute ca principale responsabile în îngrijirea căminului şi a copiilor. Ele sunt, în
majoritate, cele care gătesc, spală, fac curăţenie, cresc copiii…Cu alte cuvinte, noul rol al femeii, de
colegă şi egală a bărbatului, în loc să-l înlocuiască pe cel vechi, de fiinţă domestică supusă, n-a făcut
decât să i se adauge. Femeile, de fapt, nu au trecut de la statutul de gospodină la cel de salariată, ci au
rămas cu amândouă pe cap. Nu au schimbat un rol pe altul, ci trebuie să le joace pe amândouă, chiar
dacă nu vor asta întotdeauna.1

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în 2015 în Republica Moldova locuiesc 1,710,244
bărbați și 1,844,915 femei, ceea ce reprezintă 48.11% bărbați și respectiv 51.89% femei. Deși femeile
reprezintă majoritatea cetățenilor R. Moldova, accesul lor la un șir de drepturi, servicii și beneficii
publice este mai limitat decât cel al bărbaților. În esență, femeile de diferite categorii sociale sunt
excluse din anumite medii politice și socio-economice în rezultatul combinației politicilor publice
insensibile faţă de dimensiunea de gen și a culturii patriarhale dominante din R. Moldova. Mai mult
decât atât, aceste două elemente (politici și cultură) se influențează reciproc: unele obiceiuri/ tradiții
patriarhale sunt invocate pentru a justifica anumite politici regresive și, totodată, anumite politici vin
să reproducă dinamica patriarhală existentă (divizarea rolurilor în familie și în societate). Un alt
element care complică această interacțiune este moștenirea sovietică în Moldova: pe de o parte,

1
https://www.timpul.md/articol/drepturile-femeii-moderne-32389.html

2
această moștenire se manifestă printr-o atitudine egalitaristă în materie de gen (atitudinea față de avort,
faţă de angajarea femeilor în câmpul muncii etc.); pe de altă parte, ea reflectă o situaţie încetăţenită în
acea epocă care delimita clar rolul femeii în spaţiul public (rol asociat cu anumite instituţii în care
femeile erau majoritare), fără să pună la îndoială rolurile de gen tradiţionale din spațiul privat. Toate
aceste elemente interacționează în diferite feluri, rezultatul fiind limitarea accesului femeilor la
participarea politică și la luarea deciziilor, la piața muncii, la servicii de educație și sănătate, la
sistemul de justiție etc.2

CAPITOLUL II . DESPRE VIOLENȚA ÎN FAMILIE

Violenţa în familie  este orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei
familii. Aceasta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de
comportament abuziv prin exercitarea controlului. Violența în familie este un comportament
intenționat. Scopul violenței în familie este stabilirea și exercitarea puterii și controlului asupra altei
persoane.

Violența este folosită pentru a intimida, umili sau înfricoșa victima. Bărbații deseori folosesc
violența împotriva partenerelor lor intime, inclusiv asupra actualelor sau fostelor soții, prietene ori
partenere.

Violența apare atunci când o persoană obține și menține puterea și controlul asupra unei alte
persoane, în cadrul unei relații intime. Este un model de comportament, în care partenerul intim aplică
violența fizică, constrângerea, amenințările, intimidarea, izolarea și abuzul emoțional, sexual și
economic pentru a controla sau schimba comportamentului celuilalt partener. Abuzatorul ar putea fi
soțul sau fostul soț, concubinul sau partenerul cu care ai o relație, chiar și dacă nu locuiți împreună.

Cercul Puterii și Controlului demonstrează relația dintre violența fizică, cea sexuală și
intimidarea, coerciția și manipularea soției și copiilor care sunt deseori folosiți de abuzator. Abuzatorul
folosește aceste tactici pentru a menține puterea și controlul obținut prin violența fizică și sexuală.
Chiar și un singur incident de violență fizică sau amenințare cu violența fizică poate fi suficient pentru
instalarea puterii și controlului asupra partenerei.

2
http://www.platzforma.md/arhive/34684

3
 Acest control și putere este apoi susținut de abuzul non-fizic și coerciție. De exemplu, un abuz
verbal urmat de un abuz fizic dispune de pericolul producerii unui nou abuz fizic și astfel ar putea să
fie suficient pentru a asigura puterea și controlul abuzatorului chiar și fără aplicarea violenței fizice
propriu-zise.

Cinci caracteristici principale ale violenței în familie:

1.Violența în familie este un comportament învățat;

2.Violența în familie este un comportament repetitiv și cuprinde diferite tipuri de abuz care pot trece
dintr-unul în altul sau în combinație;

3.Făptuitorul este cauza violenței domestice și nu consumul de alcool, victima sau relațiile dintre ei;

4.Pericolul pentru victimă și copii crește pe timpul separării dintre parteneri;

5.Comportamentul victimei depinde de modurile de supraviețuire la care a aderat.

Este posibil să nu dorești să discuți despre familia ta cu alte persoane. Sau este posibil să ai
concepția că violența în familie este o problemă privată. Însă ea reprezintă de asemenea o chestiune
publică. Această problemă afectează familii, copii și întreaga societate. Este foarte dăunător pentru
copii să trăiască într-un mediu abuziv. Ai putea să discuți cu cineva – medicul, asistentul social,
învățătorul, polițistul, ne poți contacta pe noi sau orice persoană în care ai încredere. Dacă copilul tău
este abuzat, este martor al abuzului împotriva ta, trebuie să contactezi poliția sau direcția de protecție a
copilului. Ar putea fi foarte dificil pentru tine să ieși din situația de abuz fără ajutorul altor oameni.

ATENȚIE ai putea să te simți dependentă de abuzator. E posibil ca încă îl mai iubești. Este
posibil să simți că el are nevoie de tine. Sau poți avea membri ai familiei care cred este mai bine să
rămâi cu el de dragul onoarei familiei. Ai putea să simți că este de datoria ta să rămâi în această relație.
Persoana care te abuzează ar putea să te amenințe și să te facă să simți că dacă îl părăsești este mai
periculos decât dacă rămâi cu el. Sau ar putea promite că se va schimba și să te implore să rămâi.3

Cine poate fi supus violenței?

3
http://cdf.md/rom/12ce-este-violenta-in-familie

4
Violența se poate întâmpla oricui. Violența în familie nu depinde de condiția socială, de educație, de
rasă, religie sau orientare sexuală. Pot fi afectate femeile: tinere sau în etate, căsătorite sau într-o
relație, cu copii sau fără copii, bogate sau sărace, care au serviciu sau sunt casnice.

Majoritatea abuzatorilor sunt bărbații. Ei pot să dea impresia de persoane delicate, să fie răutăcioși,
gălăgioși sau tăcuți și pot fi robuști sau scunzi. Există probe care sugerează că băieții care cresc în
cămine unde are loc violența în familie, deseori devin abuzatori la maturitate, totuși sunt mulți bărbați
violenți care nu au crescut în familii violente, iar mulți băieți din familii violente nu devin abuzatori la
maturitate. Agresorul poate fi soţul, fostul soţ, partenerul sau fostul partener.

Statutul economic sau profesional nu este un factor care determină pe cineva să aplice violența în
familie sau să devină victimă a violenței în familie – abuzatorii și victimele pot fi muncitori sau
profesori universitari, judecători sau portari, medici sau infirmieri, învățători, șoferi de camioane,
constructori sau funcționari de magazin.

În Republica Moldova 63% dintre femei sunt afectate de violența în familie din partea
soțului/partenerului pe parcursul vieții de la vârsta de 15 ani, iar o femeie din 10 a menționat că cel
puțin o dată pe parcursul vieții a suferit din cauza violenței economice. (BNS, 2011)

În întreaga lume, în medie cel puțin o femeie din trei este bătută, forțată sexual sau abuzată în alt mod
de partenerul său intim pe parcursul vieții. (Comisia pentru Statutul Femeilor, 2000)

Violența poate avea mai multe forme:

VIOLENȚA FIZICĂ: îmbrânciri, pălmuiri, loviri de obiecte, lovituri cu picioarele sau cu pumnul,

tragere de păr, izbirea victimei de pereţi sau de mobilă, sugrumare și multe altele....

VIOLENŢA PSIHOLOGICĂ: umiliri şi înjurături, batjocorire, criticarea opiniilor sau sentimentelor,

ameninţări cu bătaia, ameninţare că o să ia copiii, folosirea copiilor pentru a trezi sentimente de vină,
neglijare, amenințare, distrugere demonstrativă a obiectelor, manipulări psihologice sau izolarea
forțată de prieteni, familie, copii, școală sau serviciu.
Abuzul emoțional este grav. Rănile emoționale ar putea să se vindece foarte greu.

5
VIOLENȚA SEXUALĂ: constrângere la relații sexuale sau atingeri nedorite, contactul sexual
continuat după cererea de a-l opri, sau forțarea cuiva să se supună la o relație sexuală neprotejată sau
umilitoare.

VIOLENŢA ECONOMICĂ: interzicerea de a avea sau păstra un serviciu, limitarea accesului la

veniturile și bunurile familiei, de a avea bani proprii, lipsire de mijloace de existență precum hrană,
medicamente.

ABUZ ECONOMIC: Încercarea de a face persoana dependentă financiar, de exemplu menținerea

unui control total asupra resurselor financiare, îngrădirea accesului la bani, interzicerea frecventării
școlii/continuării studiilor sau angajării la un post de muncă.

VIOLENȚA SPIRITUALĂ: de exemplu: limitarea sau interzicerea practicării unui cult religios sau
unui mod de viață.

ATENȚIE! : oricare din aceste forme de abuz ar putea fi aplicate de abuzator și asupra copilului
tău. În caz că suspectezi așa ceva, apelează de urgență la organele de protecție a copilului!4

Cadrul legislativ şi normativ aferent al prestării serviciilor de avort în condiţii de siguranţă

În Republica Moldova dreptul femeii la avortul sigur e garantat de legislaţie. Orice femeie mai
în vârstă de 16 ani are dreptul să întrerupă o sarcină la dorinţa ei pânăă la 12 saptamani. Adolescentele
mai tinere de 16 ani au nevoie de acordul părintelui sau reprezentatului său legal (vezi Legea SR,
2012). După 12 săptămâni și până la 21 săptămâni există o listă de indicaţii medicale și sociale a MS,
conform căreia poate fi obţinută permisiunea pentru aportul tardiv.

Avortul legal până la termenul de 12 săptămâni, la solicitarea femeii, a fost legalizat în Uniunea
Sovietică în anul 1955. Cu câteva suplimentări şi modificări, norma legală respectivă a rămas în
vigoare, fără a fi modificată esenţial.

În scopul asigurării dreptului femeii la sănătatea reproducerii, precum şi acordării serviciilor calitative
şi accesibile de întrerupere electivă a cursului sarcinii, au fost aprobate şi sunt în vigoare următoarele
documente legislative şi normative:

CAPITOLUL III. CE SPUNE LEGISLAȚIA DESPRE AVORT

4
http://cdf.md/rom/12ce-este-violenta-in-familie

6
 LEGE Nr. 138 din 15.06.2012 privind sănătatea reproducerii (Publicat : 28.09.2012 în
Monitorul Oficial Nr. 205-207     art Nr : 673     Data intrării în vigoare :
28.10.2012 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344838 )
Articolul 3. Servicii privind sănătatea reproducerii
…4. avortul în siguranță;…
Articolul 5. Sănătatea reproducerii a femeilor și bărbaților Statul va asigura:
(6)fiecărei femei – accesul la metode sigure de întrerupere a cursului sarcinii, în corespundere cu
cadrul normativ al Ministerului Sănătăţii;
(11) perfecţionarea  asistenţei medico-genetice a populaţiei şi implementarea noilor tehnologii de
diagnostic prenatal pentru a preveni şi diminua nivelul de malformaţii congenitale, iar în cazul
depistării lor în timpul sarcinii, femeii gravide i se asigură gratuit posibilitatea de întrerupere a
cursului ei;
Articolul 8. Principiile de realizare a drepturilor la reproducere
Principiile de bază ale realizării drepturilor la reproducere sunt:
…(4) respectarea confidențialității în întrebările de ocrotire a sănătății reproducerii …

Standardele pentru efectuarea întreruperii sarcinii în condiţii de siguranţă au fost aprobate de către

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova prin ordinul nr. 482 din 14 iunie 2011.

Regulamentul pentru efectuarea întreruperii voluntare a cursului sarcinii constituie un document

oficial care stabileşte cadrul normativ de activitate a instituţiilor medicale privind prestarea serviciilor
de întrerupere voluntar ă a cursului sarcinii.

Legea nr. 263-XVI din 27 octombrie 2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile

pacientului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 176 – 181, art. 867).
„Articolul 9. Asigurarea dreptului pacientului in domeniul reproducerii
(1) Pacientul, prin serviciile de sănătate, are dreptul sa aleagă cele mai sigure metode privind
asigurarea sănătăţii reproducerii.
(2) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familială eficiente şi lipsite de riscuri.
(3) Pacientul are dreptul la informaţii, educaţie şi servicii necesare unei vieţi sexuale normale şi
sănătăţii reproducerii, fără nici o discriminare.

7
(4) Dreptul femeii la viaţă prevalează în cazul în care sarcina prezintă un factor de risc major şi
imediat pentru viaţa mamei.”5

CONCLUZIE:

După ce am făcut această lucrare am rămas la concluzia că femeile au aceleași drepturi ca și

cele ale bărbaților doar, că nu în toate cazurile sunt respectate drepturile femeii. Am citit undeva că în
spatele unui bărbat puternic care are succes stă o soție perfectă care mereu îl susține și îl încurajează
de aceea și el a ajuns să aibă încredere în el și să ajungă până unde nu credea că va putea să ajungă
vreodată. Căutând informații despre această temă și am găsit legi din mai multe țări și am înțeles că
noi fetele și femeile din R.M avem mult mai multe drepturi în comparație cu țările cum am fi Arabia,
Turcia, India acolo unde femeile sunt defavorizate de foarte multe drepturi. La noi în țară cât de cât
femei este stimată și aproape avem aceleași drepturi ca și bărbații , e clar lucru că mai avem de lucrat
ca să ne apărăm drepturile noastre dar totuși în comparație cu alte țări la noi este mult mai bine, din
punctul acesta de vedere, cam atât suntem binecuvântate că suntem născute într-o țară binecuvântată și
liniștită unde nu suntem biciuite sau omorâte pentru că purtăm pantaloni sau alte legi care după
părerea mea sunt niște reguli și legi prostești.

5
https://www.avort.md/cadrul-legal/