Anomalii de structură ale smalțului

induse pe cale locală

 Caracteristici generale

• defectele - de tip hipomineralizare (mai frecvent) sau hipoplazic

• sunt vizibile pe suprafața dentară în momentul erupției
• apar doar pe 1-2 dinți (dinți în perioada de formare care au venit
în contact cu factorul local perturbator )

Berman și col. A Clinical Guide to Dental Martos J și col. Aesthetic approach for anterior
Traumatology, Mosby, 2006: 79 teeth with enamel hypoplasia. Contemp Clin Dent.
2012;3(Suppl 1):S82-S85. doi:10. Licența CCBY
 Caracteristici generale

• se întâlnesc la ambele dentiții, dar sunt mai frecvente la DP

DT DP

Li și col. Enamel Hypoplasia as a Prerequisite Carvalho și col. Hypoplastic Enamel Treatment

to Rampant Caries, 1996 in Permanent Anterior Teeth of a Child.
Operative Dentistry 2013; 38 (4): 363-368
 Caracteristici generale

• defectele afectează acea zonă a suprafeței dentare unde s-a

produs impactul cu factorul perturbator (NU afectează toată
suprafața dentară)

21 - Hipoplazie de smalț - aspect clinic și aspect la transiluminare dinspre P

Carvalho și col. Hypoplastic Enamel Treatment in Permanent Anterior Teeth of a Child.

Operative Dentistry 2013; 38 (4): 363-368
 Caracteristici generale

• Defectele sunt NECRONOLOGICE - NU respectă tiparul de

creștere (defectele NU sunt paralele cu marginea incizală sau
cu suprafața ocluzală, ci sunt plasate oriunde pe suprafața
dintelui acolo unde s-a produs impactul cu factorul etiologic)

Sundfeld R și col. Microabrasion in tooth enamel discoloration defects: three

cases with long-term follow-ups. J. Appl. Oral Sci. 2014; 22 (4)
 Caracteristici generale

• defectele nu evoluează (stabile, cicatriciale) dar își pot

modifica aspectul în anumite situații
• răspund bine la tratamentul restaurator (obturații,
coroane, fațete)
 Factori etiologici
Traumatisme ale dinților temporari
frecvent
Caria complicată

Consolaro A – The keys

to differentiate local,
systemic and hereditary
enamel hypoplasias. J
Clin Dent Res 2019;
16(1): 136-47
 Factori etiologici

• Rar:
– Intubația oro-traheală
– Radioterapia
– Fracturile oaselor maxilare
– Unele obiceiuri empirice
 Traumatismele dinților temporari

• nu orice traumatism poate produce

defecte de structură
• anumite forme ca: intruzia, luxația
laterală, avulsia produc mai frecvent
defecte de structură

• 42 – hipoplazie de smalț
• Cauza: 82- avulsia la vârsta de a 1 an

Holan & Needleman. Premature loss of primary

anterior teeth due to trauma – potential short- and
long-term sequelae. Dent Traumatol 2013.
 Traumatismele dinților temporari

• în intruziile DT este important modul în care este

interceptată cripta dintelui de înlocuire
– dacă rădăcina este deplasată spre vestibular - risc mic de
afectare a succesorului
– dacă rădăcina este deplasată spre palatinal – risc mare de
producere a unui defect de structură a DP

Andreasen & Andreasen, 2007

 Traumatismele dinților temporari

• riscul depinde și de vârsta dentară a dintelui succesor

– dacă vârsta este mare si coroana dintelui succesor s-a
format, atunci nu există risc de apariției a defectelor de
structură
– defectul de structură apare dacă DT traumatizat surprinde
coroana DP de înlocuire la începutul mineralizării porțiunii
incizale
 Gangrena DT

• Caria complicată a DT poate determina defecte de structură

când:
– osteita periapicală se întinde până în apropierea criptei DP
– Coroana DP este formată cel mult 1/2
• Consecința cea mai severă – sdr. Dentar Turner
 Alte cauze

• Iatrogene:
– intubații oro-traheale intempestive, la copiii foarte mici,
cu suferințe respiratorii → defecte la nivelul incisivilor
temporari
• radioterapia în doze necorespunzătoare
– ameloblastele sunt foarte sensibile la radioterapie →
hipoplazie
• fracturile oaselor maxilare
• unele obiceiuri empirice
– la unele triburi - perforarea mugurelui caninului temporar
sau extractia acestuia
 Sindromul dentar Turner

• Este expresia cea mai gravă a HS de cauză locală

• Etiologie:
• gangrena complicată cu osteită mare periradiculară
care ajunge la dintele permanent aflat în os în formare
• traumatismele produse la DT:
prin forţa impactului sau
prin complicaţiile periapicale
 Sindromul dentar Turner
- mecanisme de acțiune -
• procesul de osteită mare afectează sacul folicular al DP

stratul de ameloblaste şi ţesutul conjunctiv din jur sunt

afectate

• defectele sunt cu atât mai grave cu cât factorul etiologic

- a acţionat mai timpuriu
- a durat mai mult
- a avut o intensitate mai mare.
• se depune cement aberant pe defectele smalţului
• se poate produce și afectarea dentinei apărând alături de
hipoplazia de smalţ și displazia dentinară
 Sindromul dentar Turner
- localizare -
• Pe incisivi și premolari
– afectează PM 1 dacă osteita a apărut până la 3 ani
– afectează PM 2 dacă osteita a apărut până 4 ani
– dinţii frontali sunt afectați:
prin impactul traumatic direct
de factorul infecțios

Pocket Dentistry
 Sindromul dentar Turner
- aspect clinic -
• modificări de formă, de dimensiune (coroane mici), de
structură și de culoare
• pot apărea frecvent zone de diferite întinderi de smalț
incomplet mineralizat (smalț alb-gălbui, alb-brun cu / fără
defecte de tip hipoplazic - geode)
• depunere aberantă de cement pe suprafața smalțului în geode

- Fată, 11 ani
- 25 – dinte Turner

Campos și col. Turner´s

Hypoplasia Tooth: Clinical Case
Reports. RFO 2015; 20(1): 88-92
 Sindromul dentar Turner
- aspect clinic -
• rar - tulburări de sensibilitate la agenți fizici și chimici
• rezistenţa smalţului este redusă
• se grefează carii pe structura defectuoasă şi repede apar
complicații pulpare.

- Fată, 10 ani
- 45 – dinte Turner
- Sensibilitate la agenți
fizici și chimici

Campos și col. Turner´s Hypoplasia Tooth: Clinical Case Reports. RFO 2015; 20(1): 88-92
 Sindromul dentar Turner
- aspect clinic -
• rădăcini scurte - au valoare implantară scăzută → pierderea
precoce de pe arcadă
• depunere de dentină care micșorează camera pulpară și
canalele radiculare → tratament endodontic dificil

- fată, 6 ani
- 15 – dinte Turner, cu mobilitate crescută (rădăcini scurte)
Yildiz E, Tosun G, Sari I. Early loss of a permanent tooth due to preceding primary tooth infection.
J Pediatr Dent 2014;2:25-7.
 Tratamentul anomaliilor de structură
de cauză locală
• În general, ușor de realizat cu metode simple

• Obiectiv - restaurarea morfo-funcțională a defectelor

(fizionomia, masticația etc)

• Criterii de alegere a tratamentului:

– tipul, gravitatea, topografia defectului
– vârsta pacientului
– tipul relaţiilor ocluzale
– gradul de cooperare al copilului
– afectarea sau/nu a pulpei
 Tratamentul hipoplaziilor de smalț
- în zona frontală -
• leziuni mici cu modificări de culoare extrinseci - periaj şi
fluorizări
• leziuni mici puţin întinse în suprafață şi profunzime -
obturaţii de compozit cu/fără protecţie pulpară
• defecte extinse şi pacient necooperant - obturaţii de CIS
• defecte extinse şi pacient cooperant - obturaţii de
compozit, faţete (compozit), coroane fizionomice
• dilacerare - tratament endodontic şi remodelare coronară
sau coroane de înveliș.
 Tratamentul hipoplaziilor de smalț
- în zona frontală -

Aspect inițial Enameloplastie Demineralizare

Sistem adeziv Aplicare Aspect final,

bi-component compozit după finisare
Martos J și col. Aesthetic approach for anterior teeth with enamel hypoplasia. Contemp Clin Dent.
2012;3(Suppl 1):S82-S85. doi:10. Licența CCBY
 Tratamentul hipoplaziilor de smalț
- în zona frontală -

Fată, 8 ani, A, B - 11 – hipoplazie de smalț cu expunerea dentinei, sensibilitate la

alimente reci; anamneză: la 4 ani – 51 – intruzie totală
C, D – trat: periaj profesional, fluorizare, protecție cu CIS, refacere coronară cu
compozit
Miranda și col. Consequences of dental trauma to the primary teeth on the permanent dentition.
RSBO 2012; 9(4).
 Tratamentul hipoplaziilor de smalț
- în zona laterală -
• obturații de amalgam, compozit de posterior, CIS
modificat cu rășină, coroane fizionomice / nefizionomice
prefabricate
• în cazul în care s-a grefat un proces carios - exereza
dentinei alterate, prepararea cavitații, toaleta, protecție
dentinară și pulpară și obturație de compozit
 Tratamentul hipomineralizărilor

• colorații extrinseci - periaj profesional

• îmbunătăţirea tehnicii de periaj
• aplicaţii de fluor
• microabraziune
• albire
• distrucții coronare mari la DP maturi – fațetare
• coroane de înveliș
 Microabraziune
Sundfeld R și col. Microabrasion in tooth enamel
discoloration defects: three cases with long-term
follow-ups. J. Appl. Oral Sci. 2014; 22 (4)
A- aspect clinic;
B – după periaj profesional se face
microabraziune cu freză diamantată cu
granulație fină și răcire cu apă (se
îndepărtează stratul superficial de smalț
pătat);
C - înainte de tratament – pacientul
primește ochelari de protecție și dinții
sunt izolați cu diga
D, E- produsul microabraziv Opalustre
(cu acid hidrocloric 6,6%) a fost aplicat
folosind o cupă de cauciuc cu peri, la
viteză foarte mică – de 3 ori la interval
de 60 secunde. Dinții au fost spălați cu
spray de apă/aer după fiecare aplicare;
F - dinții au fost uscați și periați cu pasta
fluorurată. Apoi s-a aplicat timp de 4
minute un gel de NaF 2% cu pH neutru;
G – Aspect clinic imediat după
microabraziune
 Bibliografie

• Tanase M – Note de curs, anul V – 2019-2020

• Martos J și col. Aesthetic approach for anterior teeth with enamel hypoplasia.
Contemp Clin Dent. 2012;3(Suppl 1):S82-S85. doi:10.
• Carvalho și col. Hypoplastic Enamel Treatment in Permanent Anterior Teeth of a
Child. Operative Dentistry 2013; 38 (4): 363-368
• Sundfeld R și col. Microabrasion in tooth enamel discoloration defects: three
cases with long-term follow-ups. J. Appl. Oral Sci. 2014; 22 (4)
• Miranda și col. Consequences of dental trauma to the primary teeth on the
permanent dentition. RSBO 2012; 9(4).
• Yildiz E, Tosun G, Sari I. Early loss of a permanent tooth due to preceding primary
tooth infection. J Pediatr Dent 2014;2:25-7.
• Consolaro A – The keys to differentiate local, systemic and hereditary enamel
hypoplasias. J Clin Dent Res 2019; 16(1): 136-47
• Campos și col. Turner´s Hypoplasia Tooth: Clinical Case Reports. RFO 2015;
20(1): 88-92