IMPORTANTA INFIINTARII TREZORERIEI SI STRUCTURA ORGANIZATORICA A

ACESTEIA

Infiintarea trezoreriei a reprezentat o etapa esentiala in implinirea sistemului financiar fiscal in

Romania.Cu ajutorul ei s-a pus bazele unui nou mod de gestiune a resurselor financiare publice,
aflate la dispozitia puterii publice prin intermediul Ministerului Finantelor Publice.
Ca urmare a infiintari sale,trezoreria aduce avantaje in domaneiul finantelor publice cum ar fi:
-protejeaza finantele pubilice de influentele rezultate din inflatie;
-solutioneaza anumite probleme financiare de genul gestiunii creditelor esterne si mobilizarii
resurselor financiare din economie;
-permite cunoasterea operativa a resurselor financiare si stadiul efectuarii cheltuielilor publice;
-realizeaza plasamente financiare din disponibilitatile temporare aflate in contul trezoreriei;
-exercita controlul fiscal asupra incasarii la termen a veniturilor si asigura refinantarea deficitului
bugetar.
Importanta infiintarii trezoreriei in Romania consta in aparitia unei institutii financiare ce
asigura utilizarea resurselor financiare publice cu eficienta sporita de catre institutiile publice sub
control specializat,respectarea fondurilor prevazute in legile bugetare si intarirea raspunderii
ordonatorilor de credite in gestionarea banilor publici.
De asemenea se poate afirma ca prin actiunea constanta a trezoreriei se asigura echilibrul intre
incasari si plati si cu deosebire in deficitul bugetar exercitand o influenta benefica asupra circulatiei
monetare si stabilitatii monedei nationale.
STRUCTURA ORGANIZATORICA A TREZORERIEI
In Romania trezoreria este conceputa ca un sistem integrat centralizat la nivelul Ministerului
Finantelor si descentralizat in plan teritoria la nivel judetean si local.
Ierarhic acesta institutie se prezinta astfel :
♦ La nivel central finctioneaza Directia Generala a Trezoreriei si Contabilitatea Publica si Unitatea
de Management a Trezoreriei
♦ La nivel judetean finctioneaza Directa de Trezorerie si Contabilitate Publica Judeteana si a
Municipiului Bucuresti care este asimilata judetului
♦ La nivel local sunt tezoreriile municipale orasenesti comunale si ale sectoarelor Municipiului
Bucuresti
La nivel central
In cadrul Directiei Generale a Contabilitatii Publice sunt organizate servicii si compartimente care
se ocupa de metodologia privind contabilitatea publica in mod special de contabilitatea trezoreriei
statului,alocarea si executarea bugetului trezoreriei,elaborarea conturilor curente generale si
verificarea bilanturilor institutiilor publice.
Unitatea de Management a trezoreriei este formata din compartimente cu atributii in domeniul
prognozelor , echilibrului trezoreriei,serviciului datoriei publice,garantii interne si piata primara a
titlurilor de stat.
Responsabilitatile ce revin trezoreriei la nivel central se refera la :
-metodologia de functionare a trezoreriei;
-organizarea contabilitatii si a sistemului informational;
-efectuarea operatiunilor de decontare intre trezoreriile judetene;
-administrarea fondurilor speciale;
-gestionarea contului curent general al trezoreriei publice;
-efectuarea de plati dn conturile de disponibilitati;
-gestionarea datoriei publice;
-elaborarea lucrarilor de executie bugetara si a contului trezoreriei la termenele stabilite;
-intocmirea contului annual de executie a bugetului de stat,a bugetelor asigurarilor sociale si
fondurilor speciale;
-intocmirea bilantului general al trezoreriei statului.
In profil teritorial activitatea trezoreriei publice este organizata in cadrul judetelor si in cadrul
Municipiului Bucuresti astfel:
1
-directiile de trezorerie si contabilitate pubica judetiene ce functioneaza in cadrul D.G.F.P. avand
relatiile directe cu ordonatorii de credite si alte entitati economice ce efectueaza operatii de casa
prin trezorerie.
-trezoreriile municipale si de sector organizate in cadrul administratiilor financiare denumite
trezorerii operative ce au implicatii majore privind incasarile si platile din si in bugetul pubilc.
-trezoreria oraseneasca organizata in cadrul administratiilor financiare orasenesti cu responsabilitati
de gestionare a banilor publici pentru agentii economici si institutiile publice din mai multe
localitati arondate.
In situatia in care distantele intre localitati si trezoreriile orasenesti sunt mari se pot organiza
trezorerii si la nivelul comunelor.
1.Directia de Trezorerie Judeteana
Este coordonata de un director si dispune de un numar de 3 compartimente ( servicii) in functie de
dimensiunea activitatii desfasurate astfel:
1.Serviciul Buget si Contabilitate Pubica.
2.Serviciul Administrarea si Contabilitatea contului curent al trezoreriei.
3.Indrumarea si verificarea activitatilor trezoreriilor locale.
Fiecarui compartiment ii sunt stabilite activitati si responsabilitati in functie de regulamentul de
organizare si functionare al D.G.F.P.
Aributii de baza ale serviciului Buget si Contabilitate Pubica
-activitatea de constructie bugetara derulata de ordonatorii de credite din judet precum si ce-a de
executie a bugetelor aprobate.
-in acest sens organizeaza si coordoneaza actiunea de elaborare a proiectelor bugetare locale .
-verifica centralizarea si intocmeste sinteza bugetelor locale.
-asigura transmitera nivelului sumelor defalcate ordonatorilor principali de credite.
-asigura asistenta tehnica de specialitate pentru repartizarea pe unitati administrativ teritoriale a
sumelor de falcate si transferurilor.
-realizeaza legatura intre entitatile locale si M.E.P.
-urmareste aplicarea legii bugetuluk pentru entitatile locale.
-verifica listele de investitii ale entitatilor locale.
-verifica, centralizeaza si analizeaza darile de seama ale entitatilor locale.
-participa in cadrul comisiilor privind organizarea licitatiilor pentru achizitii publice.
Serviciul contabilitate
Este implicat in principiu in organizarea evidentei tehnico-operative a contului curent general al
trezoreriei statului informand in permanenta M.E.P. in legatura cu evolutia acestuia si aplicand
teritorial dispozitiile trimise de Minister.
Dintre atributiile cele mai importante ale serviciului mentionam:
-organizeaza evidenta contului curent general.
-verifica extrasul de cont si documentele inscrise in acesta facand distruributia lor pe destinatar .
-asigura inregistrarea zilnica a operatiunilor de incasari si plati derulate prin contul curent general al
trezoreriei.
-intocmeste la sfarsitul fiecarei zile balanta de verificare.
-asigura alimentarea cu numerar a tezaurului trezoreriilor operative.
-elaboreaza si raporteaza zilnic, lunar, trimestrial si anual contul de executie al judtului pe bugete.
-primeste dispozitiile bugetare de la minister si le transmite in teritoriu.
-elaboreaza trimestrial si anual bilantul contabil.
-participa la lucrarile de inchidere a exercitiului financiar aplicand normele emise de M.E.P.
Compartimentul indrumarea si verificarea trezoreriilor locale
Functioneaza ca un compartiment de metodologie si verificare la nivelul trezoreriilor judetene.
-el are ca atrbutii organizarea efetelor operatiunilor de incasari si plati in numerar.
-verifica incadrarea veniturilor si cheltuielilor in bugetele aprobate.
-se ocupa de gestionarea mijloacelor extrabugetare de catre ordonatorii de credite.
-asigura informarea privind modul de functionare a trezoreriilor operative si inregestrarea in
conturi.
-informeaza despre sistemul informational si propune masuri pentru imbunatatirea acestuia.
2
2.Trezoreriile operative
In cazul acestora functioneaza trezorerii municipale, orasenesti si comunale.
Trezoreria municipala organizata in cadrul administratiei financiare este subordonata directorului
adjunct si are in structura urmatoarele componente:
a).Serviciul incasarii si evidenta veniturilor ;
b).Serviciul verificarii si decontarea cheltuielilor institutiilor publice ;
c).Serviciul administrarea si Contabilitatea contului curent al trezoreriei ;
d).Serviciul caserie – tezaur ;
f).Serviciul administrarea Contului persoanelor juridice.
Atributii Serviciul incasarii si evidenta veniturilor
-verificare documentelor de incasare in numerar si prin virament urmarind incadrarea acestora
corecta pe surse de venituri si bugete.
-raspunde de pastrarea documentelor inregistrate si asigura arhivarea acestora.
-verifica si aviveaza prelucrarea din veniturile bugetare incasate a sumelor pentru constituirea
fondului de stimulent.
-intocmeste jurmalul pentru incasarea veniturilor si il transmite alaturi de sinteza zilei
compartimentului contabilitate.
-analizeaza si verifica documentele privind compensarea intre umele impozite si taxe.
-urmareste implementarea in operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia executiei de casa
la partea de venituri.
Serviciul ”verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice”ce functioneaza in cadrul
trezoreriei operative are urmatoarele atributii:
-exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de ordonatorii de credite;
-verifica documentele si deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli si de
disponibilitati conform prevederilor normelor metodologice;
-conduce evidenta analitica a cheltuielilor pe categorii de buget;
-verifica documentele privind deschiderea creditelor din bugetul de stat si bugetele locale,asigurand
evidenta pe subdiviziunile clasificatiei bugetare;
-verifica documentele si efectueaza platile privind finantarea investitiilor institutiilor publice;
-intocmeste jurnalele zilnice de inregistrare a platilor in conturi;
-transmite sub semnatura sefului de serviciu jurnalele de inregistrare a platilor si documentele
justificative compartimentului contabilitate;
-conduce evidenta zilnica a platilor in numerar pe simbolurile planului de casa;
-stabileste plafoanele de casa pe institutii si intocmeste graficul lunar al platilor in numerar;
-asigura la finele anului inchiderea operatiunilor in conturile de cheltuieli si disponibilitati;
-indosariaza si arhiveaza documentele ce au facut obiectul activitatii serviciului si raspunde de
pastrarea si evidenta lor.
Serviciul “contabilitate si administrarea conturilor curente ale trezoreriei”
Este un compartiment cu atributii de evidenta ce furnizeaza informatii cu privire la executia de casa
a bugetului public.In aceste conditii are ca atributii:
-asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului;
-administreaza contul curent al trezoreriei deschis la Trezoreria Judeteana;
-pregateste si elibereaza zilnic extrase de cont,balante de verificare,iar la sfarsitul semestrului si al
anului,bilantul;
-exercita sarcini specifice privind operatiunile de numerar;
-calculeaza si inregistreaza dobanzile legate de disponibilitatile din conturi;
-indosariaza si arhiveaza documentele ce fac obiectul activitatii proprii.
Compartimentul “casierie-tezaur”
Realizeaza fluxurile financiare de incasari si plati ale trezoreriei publice unde se creeaza
documentele primare de incasari si se asigura integritatea numerarului existent in trezoreria
operativa.Ca atributii ale compartimentului retinem:
-efectueaza operatiuni de incasari si plati in numerar;
-verifica,numara si impacheteaza in mod corespunzator numerarului incasat;
3
-conduce zilnic evidenta incasarilor si iesirilor de numerar stabilind soldul zilnic ce se confrunta cu
existenta faptica;
-ridica numerar sau depune la BNR;
-urmareste circuitul documentelor de incasari si plati si asigura integritatea numerarului prin
inchiderea si sigilarea caselor in prezenta directorului adjunct si al detinatorului de chei;
-indosariaza si arhiveaza documentele ce fac obiectul activitatii si intocmeste periodic situatii
privind evidenta numerarului.

FLUXUL OPERATIONAL DERULAT IN TREZORERIA STATULUI

Abordam problematica fluxului operational din Trezoreria Statului la nivelul celor mai active
structuri aIe acestei institutii financiare; trezoreriile operative, ìn cadrul carora se regasesc absolut
toate operatiunile legate de ìncasarea veniturilor bugetare, efectuarea cheltuielilor si pastrarea
disponibilitatilor.
Operatiunile zilnice derulate ìn fiecare compartiment al unei trezorerii municipale judetene
(considerate a fi componenta cea mai activa a Trezoreriei Statului), formeaza un flux operational,
continuu si ìnchegat, avànd ca rezultat final zilnic, executia de casa a bugetului public national,
pentru ìntreg teritoriul arondat.
Acest flux operational, cuprinde urmatoarele activitati specifice de trezorerie publica:
- incasari de impozite, taxe, fonduri speciale, varsamintele institutiilor publice si alte venituri
aIe bugetului public, efectuate ìn numerar prin virament, prin intermediul contului
corespondent si pe cale decontarilor interne.
- -plati dispuse prin trezoreria publica de ordonatorii de credite, efectuate ìn numerar prin
virament sau pe calea decontarilor interne.
- controlul operatiunilor de ìncasari si plati.
Ìn cele ce urmeaza, vom descrie cele mai importante trei operatiuni, realizate de trezoreriile
operative si anume operatiunile de ìncasari, plati si control
A.INCASARI
Acestea se pot realiza ìn mai multe modalitati, ponderea importanta detinànd-o ìncasarile efectuate
ìn numerar si prin virament. Ìn afara acestor doua modalitati, ìncasari se mai pot realiza prin
intermediul contului corespondent si pe baza decontarilor interne, ìn cazul sumelor datorate de
institutiile publice cu contul de cheltuieli ìn Trezorerie.
Incasarea in numerar se realizeaza prin casele de ìncasari aIe serviciului casierie-tezaur organizate
distinct pentru persoanele juridice si persoanele fizice, pentru venituri care privesc bugetul public.
Succesiunea operatiilor ìn cazul ìncasarilor ìn numerar, vizeaza operatiunile derulate la ghiseul
control-venituri asupra continutului legalitatii ìncadrarii ìn sursele corespunzatoare de venit,
utilizàndu-se ca document de ìncasare foaia de varsamant sau dupa caz, ordin de incasare.
Ìn cazul depunerii cu documentul foaie de varsamant salariatul de la ghiseu, ìntocmeste chitanta,
document pe care ìl ìnregistreaza ìn evidenta analitica.
Foaia de varsamànt ìmpreuna cu chitanta se trimite la casierie pe cale interna, pe baza de
borderou ìn care se semneaza de primirea acesteia. Este interzisa transmiterea la casierie a
documentelor prin intermediul platitorului.
La primirea foii de varsamànt si chitantei, de la compartimentul control si evidenta
veniturilor, casierul verifica daca suma trecuta ìn chitanta corespunde cu numerarul. Dupa verificare
primeste banii de la depunator, ìi numara, semneaza pe cele doua exemplare: chitanta si talon,
elibereaza chitanta, arhivànd talonul si foaia de varsamànt.
Depunerea numerarului cu ordin de incasare, se face ìn cazul operatiunilor interne aIe
trezoreriei, documentul fiind ìntocmit de serviciul controluI veniturilor si transmis apoi la casierie ìn
vederea ìncasarii sumei. Casierul controleaza ordinul de ìncasare, primeste si verifica banii,
confrunta totalul lor cu suma trecuta ìn document, pe care ìl semneaza, apoi ìl ìnregistreaza ìn
jurnalul de casa.
Mai exista o situatie speciala, cand depunerea numerarului se face cu borderou de catre
agentii ìncasatori pentru ìncasarile realizate din impozite si taxe. La borderoul ìntocmit de catre
acestia, se anexeaza chitantele pe baza carora s-au efectuat ìncasarile. La primirea sumei, casierul
elibereaza agentului ìncasator o chitanta pentru suma totala din borderou.
4
Operatiunile de ìnchidere efectuate de ghisele de ìncasari presupun parcurgerea urmatoarei
succesiuni:
-ìntocmirea jurnalului de ìncasari ìn trei exemplare prin ìnscrierea fiecarui document cu numar,
serie, cont analitic de venituri si suma.
-totalizarea masei monetare din casa de ìncasari, total care de regula trebuie sa coincida cu totalul
din jurnal.
-predarea documentelor justificative (chitante anexate )si a unui exemplar din jurnalul de ìncasari,
serviciului control evidenta venituri, iar un exemplar al jurnalului ìmpreuna cu masa monetara, la
casa tezaur.
La predarea numerarului, casierul va semna ìn Registrul pentru evidenta numerarului manipulat
de personalul casieriei care este condus de catre seful serviciului casierie-tezaur.
Serviciul control evidenta venituri pe baza jurnalelor caselor de ìncasari si a documentelor
justificative anexate, procedeaza la verificarea operatiunilor urmarind ìnregistrarea integrala sub
forma unui borderou, a tuturor documentelor justificative, ìnscrierea corecta a conturilor analitice de
venituri si totalizarea corecta a sumelor, dupa care se procedeaza la ìnregistrarea ìn evidenta
contabila.
Incasarea prin virament se realizeaza pe baza extrasului de cont. Operatiunile de ìncasari prin
virament se ìmpart ìn urmatoarele categorii, astfel:
-ìncasari locale (mica si mare valoare): cuprind operatiunile efectuate prin virament prin care o
trezorerie ìncaseaza o suma de bani de la o alta trezorerie din cadrul aceluiasi judet;
-ìncasari interjudetene (mica si mare valoare): cuprind operatiunile efectuate prin virament prin care
o trezorerie dintr-un judet ìncaseaza o suma de bani de la o trezorerie situata ìn alt judet;
-ìncasari mica valoare - cuprind operatiuni efectuate prin virament reprezentànd ìncasari de mica
valoare efectuate ìn relatia cu sistemul bancar;
-ìncasari mare valoare - cuprind operatiuni efectuate prin virament reprezentànd ìncasari de mare
valoare efectuate ìn relatia cu sistemul bancar.
Ìn cazul ìncasarilor prin virament, serviciul control evidenta venituri din cadrul Administratiei
Finantelor Publice primeste de la DGFP judeteana - Activitatea de trezorerie si contabilitate publica,
prin Lotus Notes, fisierele care cuprind ìncasarile prin virament ìn conturile de venituri bugetare sau
de disponibilitati aIe institutiilor publice sau agentilor economici.
Fisierele primite vor fi grupate pe categoriile mentionate mai sus, respectiv: ìncasari locale; ìncasari
interjudetene; ìncasari mica valoare; ìncasari mare valoare.
Fisierele primite de la DGFP judeteana - Activitatea de trezorerie si contabilitate publica
cuprind pe lànga ìncasari si retururile la platìle initiate de catre trezoreria statului.
Ìn situatia ìn care fisierele au ajuns integral la destinatie, Serviciul control evidenta venituri va
transmite la DGFP judeteana - Activitatea de trezorerie si contabilitate publica transmite un mesaj
de confirmare a primirii acestora.
Daca la primirea fisierelor apar erori de genul:
- s-a primit numai fisierul cu operatiuni;
-s-a primit numai fisierul cu extensia;
-numarul total de operatiuni existente ìn fisierul cu operatiuni nu coincide cu cel din fisierul cu
extensia;
-suma totala a operatiunilor din fisierul cu operatiuni nu coincide cu cea din fisierul cu extensia,
Despre aceste erori este informata DGFP judeteana - Activitatea de trezorerie si contabilitate
publica, se arhiveaza si se asteapta retransmiterea de noi fisiere corecte. Finalizarea erorilor consta
fie ìn ìnregistrarea corecta a veniturilor bugetare, daca se transmit noi fisiere, fie ìn ìntocmirea de
ordine de plata prin care se initiaza retururi la ìncasare ce se retrimit DGFP judeteana - Activitatea
de trezorerie si contabilitate publica, daca ramàn fisierele eronate.
Incasarea pe calea decontiirilor interne se realizeaza pe baza documentelor de plata (ordin de
plata) aIe institutiilor publice ce ìsi au conturile deschise la trezoreria statului si avànd debite de
natura impozitului pe salarii, C.A.S. si fond de sanatate, etc.
Aceste operatiuni trebuie sa se deruleze pe baza vizei obtinute de la serviciul control si evidenta
cheltuielilor, pe baza ìncadrarii acestor sume ìn creditele bugetare deschise si a prevederilor
bugetare.
5
 Ìn cadrul ìncasarilor pe baza decontarilor interne, se ìnscriu si ìncasarile rezultate din
compensarea cu plusuri achitate pentru alte surse de venituri pe baza unei cereri de compensare
depuse de catre contribuabilul persoana fizica sau juridica, vizata de inspectorul de la
compartimentul impozite si taxe.
B.PLATILE
Platile se realizeaza pe baza documentelor ìntocmite si dispuse de ordonatorii de credite prin trei
modalitati:
-ìn numerar
- prin virament
-pe calea decontarilor interne.
Platile efectuate de trezoreriile publice sunt supuse controlului financiar preventiv prin serviciul
control si evidenta cheltuielilor.
Documentele utilizate pentru efectuarea platilor pot fi: ordine le de plata, cecurile ìn numerar si ìn
anumite situatii notele contabile utilizate pentru regularizari.
Platile in numerar presupun verificarea de catre compartimentul contro l si evidenta cheltuielilor a
modului de ìntocmire a cecului ìn numerar, care se ìnainteaza pe cale interna casei de plati, unde
dupa o reverificare a acestui document (existenta semnaturii pe cec a controlorului de la
compartimentul control si evidenta cheltuielilor; suma ìn cifre corespunde cu aceea ìn litere) se
stabileste monetarul care se elibereaza casierului institutiei publice sub semnatura, ìn rubrica din
document, acesta urmànd sa dateze documentul aplicànd stampila achitat pe cec (pe verso) si
stampila platit (pe fata), odata cu eliberarea numerarului. Casierul de ghiseu, ìnregistreaza ìn
jurnalul casei plata efectuata, numarul si seria documentului, contul din care s-a fàcut plata si suma.
Toate sumele platite ìn cursul unei zile, trebuie sa fie ìnregistrate ìn aceeasi zi ìn evidentele
casieriei.
La sfàrsitul zilei operative, casierul verifica daca sumele platite pe baza documentelor
ìntocmite, ìmpreuna cu numerarul pe care ìl are ìn casierie corespunde cu suma primita drept avans,
dupa care ìntocmeste Jurnalul de casa ìn trei exemplare. Un exemplar din Jurnalul de casa ìmpreuna
cu documentele de casa se preda la ìnchiderea casei de plati serviciului control si evidenta
cheltuielilor, exemplarul doi se remite sefului de serviciu casierie - tezaur, iar exemplarul trei se
arhiveaza la casieria de plati.
Odata cu predarea exemplarului din Jurnalul de casa ìntocmit pe ziua respectiva, casierul
platitor va restitui si sumele neconsumate din avansul primit ìn cursul zilei, sefului de serviciu
casierie-tezaur, semnànd ìn registrul pentru evidenta numerarului.
Platile efectuate prin virament sunt realizate de salariatii serviciului verificare si decontarea
cheltuielilor publice, care dupa efectuarea verificarilor, atàt din punct de vedere
formal, cât şi al prevederilor legale în vigoare, a documentelor de plăţi prezentate de către
instituţiile publice şi agenţii economici sau iniţiate de către unitatea trezoreriei grupează
documentele de plăţi pe pachete în funcţie de tipul operaţiunii în:
· plăţi locale iniţiate (mică şi mare valoare) ce cuprind operaţiunile efectuate prin virament
între unităţi ale Trezoreriei Statului din cadrul aceluiaşi judeţ ;
· plăţi interjudeţene iniţiate (mică şi mare valoare) ce cuprind operaţţiunile de plăţi efectuate
prin virament între unităţi ale Trezoreriei Statului situate în judeţe diferite;
· plăţi mici iniţiate ce cuprind operaţiunile efectuate prin virament, reprezentând plăţi de mică
valoare (mai mici decât 50.000 RON) efectuate în relaţia cu sistemul bancar;
· plăţi mari iniţiate ce cuprind operaţiuni efectuate prin virament reprezentând plăţi de mare
valoare (mai mari decât 50.000 RON) efectuate în relaţia cu sistemul bancar.
Se creează apoi fişiere ce sunt verificate şi transmise în sistem electronic de către trezoreria
operativă DGFP judeţene - Activitatea de trezorerie şi contabilitate publică.
C.CONTROLUL
Fiecare trezorerie are obligaţia de a executa controlul asupra încasării la termen, a veniturilor
datorate bugetului de stat, bugetelor locale şi bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi asupra
cheltuielilor derulate prin intermediul său.

6
 Controlul operaţiunilor şi închiderea fluxului operaţional al zilei, se realizează după
efectuarea operaţiunilor de încasări şi controlul operaţiunilor, plăţi şi controlul plăţilor, preluarea în
evidenţa contabilă, analitică şi sintetică a sumelor rezultate din operaţiunile de încasări şi plăţi.
Prima operaţiune de control vizează casele de încasări şi plăţi sub aspectul confruntării masei
monetare din fiecare casă, cu totalul soldului jurnalului casei respective.
Soldul casei de plăţi reprezentând diferenţa dintre valoarea numerarului alimentat la începutul
zilei şi valoarea numerarului eliberat către ordonatorii de credit în aceeaşi zi, va face obiectul
verificării în vederea stabilirii eventuale lor plusuri sau minusuri, a cauzelor care le-au generat şi a
măsurilor ce se impun a fi luate.
După închiderea operaţiunilor cu numerar şi finalizarea preluării în evidenţa contabilă,
analitică şi sintetică a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi, se întocmesc în sistem informalizat,
jurnalele operaţiunilor zilei, compartimentele de control şi evidenţa veniturilor şi control şi evidenţa
cheltuielilor împreună cu documentele ce au făcut obiectul operaţiunilor de încasări sau plăţi.
În cadrul acestor compartimente, se procedează la un prim control constând în verificarea
operaţiunilor, prin confruntarea documentelor cu operaţiunile preluate din sistemul informatic şi
evidenţiate în jurnalele zilei. Erorile constatate se rectifică cu note contabile. După acest prim
control, un exemplar al jurnalului la care se ataşează toate documentele zilei se predau la serviciul
contabilitate decontări, care realizează controlul operaţiunilor astfel:
-pe baza balanţei de verificare obţinută în sistem informatic, se verifică corelaţiile din balanţă cu
conturile sintetice
-pe baza documentelor justificative, ce au ca obiect operaţiunile zilnice şi a extraselor de cont emise
în sistem informatizat, se confruntă operaţiune cu operaţiune la fiecare cont analitic.
În situaţia în care se constată erori, se procedează la aprofundarea verificării mişcării zilnice la
conturile în cauză, până la depistarea operaţiunii eronate şi cu notă contabilă, se corectează erorile.
Întrucât prin extragerea documentelor finale ale operaţiunilor zilei, fluxul operaţional s-a încheiat,
erorile constatate de compartimentul contabilitate-decontări se corectează în contul operaţiunilor
zilei următoare.
Lunar pe baza balanţei de verificare lunară, trebuie să se realizeze controlul operaţiunilor din
lună, evidenţiate în rulajul debitor şi creditor al conturilor, urmărindu-se corelaţia între sold iniţial
rulaje şi sold final. De asemenea, lunar se întocmesc execuţiile de casă penrtru fiecare componentă
a bugetului public naţional, iar la finele fiecărui trimestru se întocmesc conturile de execuţie şi
bilanţul trimestrial care reflectă modul de realizare a execuţiei bugetare de la început până la finele
trimestrului respectiv.
Sistemul electronic de încasări şi plăţi, o nouă tehnică în materie de decontare.
Introducerea sistemului electronic de plăţi (SEP) urmăreşte înlocuirea viramentelor
procesate pe suport de hârtie, cu înregistrări electronice, preluate o singură dată în sistem de către
unitatea plătitorului şi transmise la unitatea beneficiarului plăţii, în urma unui proces de decontare
electronică. Documentele în baza cărora se efectuează plăţile electronice nu mai sunt ordinele de
plată pe suport de hârtie tip trezorerie (OPHT), în trei exemplare ce se completează de către plătitor,
ci ordinele de plată întocmite în sistem informatic în două exemplare dacă plata este iniţiată de un
client al unei bănci comerciale sau un exemplar dacă plata este iniţiată de un client al trezoreriei.
Elementele obligatorii ce însoţesc o plată electronică iniţiată şi deci un document, ordin de
plată, sunt: numărul de referinţă, numărul documentului, data documentului, codul fiscal sau CNP
(cod numeric personal) al plătitorului, numele plătitorului, contul !BAN al plătitorului, banca sau
trezoreria plătitorului, codul fiscal sau CNP al beneficiarului, denumirea beneficiarului, trezoreria
sau banca beneficiarului, data efectuării plăţii, suma, tipul tranzacţiei, prioritatea de decontare în
SEP, numărul de referinţă al iniţiatorului plăţii (ce se utilizează în caz de retur), tipul mesajului şi
explicaţii.
Ca o noutate şi obligativitate în acelaşi timp, legată de componenţa elementelor ce se
transmit în sistem electronic o reprezintă:
- numărul de referinţă al plăţii ce reprezintă un număr unic pe ţară, indiferent de perioada de timp în
care se efectuează plata, număr ataşat automat fiecărei plăţi şi care însoţeşte această plată în SEP.

7
 Toţi participanţii în SEP respectă această cerinţă. În trezorerie, acest număr se formează
automat în momentul transmiterii plăţii iniţiate, prin programul informatic, deci este specific plăţilor
prin virament efectuate de clienţi ai Trezoreriei Statului sau de trezorerie însăşi.
- contul IBAN al plătitorului şi al beneficiarului compus din 24 caractere, cifre şi litere care este
unic pentru fiecare unitate economică sau instituţie publică şi unitate bancară sau trezorerie.
În simbolul tuturor conturilor !BAN deschise pe teritoriul ţării noastre, primul grup de litere îl
reprezintă literele "RO"după care urmează grupuri de litere şi cifre ce identifică banca, beneficiarul
contului şi alte elemente. Pentru conturile deschise de agenţii economici şi instituţiile publice în
cadrul trezoreriilor din ţară, în componenţa acestora va fi inclus cuvântul "TREZ".
- "tipul mesajului de plată" - poate fi "MT 1 03" sau "MT 202" semnificaţia acestora este:
· MT 103 - plată client ~ client;
· MT 202 - plată centrală bancară I trezorerie ~ centrală bancară I trezorerie.
Alegerea unuia dintre cele două mesaje se face în funcţie de circuitul pe care îl urmează
plata sau încasarea fondurilor bugetare.
O prezentare schematică a circuitului documentelor în cazul SEP utilizând notaţiile:
- SEP - sistem electronic de plăţi;
- TO - trezorerii operative;
- TJ - trezorerii judeţene;
- TM - Direcţia Generală a Contabilităţii Publice - Serviciul de operaţiuni financiare şi deschideri de
credite;
- TC - Direcţia Generală a Contabilităţii Publice - Serviciul de decontări, este următoarea:

A.PLATI IN SEP

plăţi locale, plăţi interjudeţene plati locale.plati

interjudetene,
plăţi mici la bănci
plăţi mari la bănci

8
B.INCASARI IN SEP

incasari interjudetene

Efectuând O analiză a circuitului documentelor, în conformitate cu schemele prezentate se

ajunge la concluzia potrivit căreia noul sistem electronic de plăţi are avantaje multiple. Putem
aminti o parte a acestora.
- utilizarea unui sistem informatic sigur, foarte operativ, ce determină diminuarea perioadei de timp
necesară transferului de sume între conturi;
- eliminarea prelucrării aceloraşi documente de către angajaţii celor două verigi ale Trezoreriei
Statului: trezoreria judeţeană şi trezoreriile operative;
- realizarea de economii, prin îndepărtarea din circuitul documentelor a societăţii "Transfond" şi
înlocuirea acesteia cu Direcţia Generală a Contabilităţii Publice - Serviciul de operaţii financiare şi
deschideri de credite pentru plăţi în SEP sau Direcţia Generală a Contabilităţii Publice - serviciul de
decontări, pentru încasări în SEP, în cazul decontărilor unde sunt implicate numai trezorerii;
- posibilitatea Ministerului Finanţelor Publice de a cunoaşte în orice moment disponibilităţile de
resurse financiare existente în contul curent general al trezoreriei, gestionat la nivel central prin cele
două servicii ale Direcţiei Generale a Contabilităţii Publice;
- stoparea circulaţiei documentelor de plăţi sau încasări, acestea rămânând la iniţiatorul plăţii.
Avantajul acestui fenomen decurge din economiile realizate ca urmare a inexistenţei plăţilor pentru
curieri de genul prioripost.
Putem afirma de asemenea că netransmiterea documentelor de plăţi are şi dezavantajul ce de
curge din imposibilitatea de a sesiza şi corecta posibile greşeli de redactare (cont greşit, termen de
plată) ce puteau fi corectate de angajaţii trezoreriilor.
Utilizarea sistemului electronic de plăţi are influenţe şi asupra controlului efectuat de trezorerie.

PLANUL DE CONTURI PT.ACTIVITATEA TREZORERIEI

Activitatea privind contabilitatea trezoreriei finanţelor publice se organizează în cadrul
Ministerului Finanţelor Publice şi în unităţile sale subordonate. Aceasta cuprinde operaţiile privind:
• execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat,
· constituirea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială,
· gestiunea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie:speciaIă,
· gestiunea datoriei publice interne şi externe,
· alte operaţii financiare efectuate în cadrul organelor administraţiei publice centrale;

9
Contabilitatea trezoreriei se organizează pe baza planului de conturi specific. Planul de conturi este
un tablou ce cuprinde toate conturile utilizate în contabilitatea trezoreriei, conturi ce se identifică
prin cod şi denumire, fiind încadrate în clase şi grupe de conturi specifice.
Conturile sintetice asigură înregistrarea operaţiilor cu privire la:
-Conturile curente ale trezoreriei
-Intrările şi ieşirile de numerar prin casieria trezoreriei
-Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare
-Constituirea şi utilizarea fondurilor cu afectaţie specială
-Gestionarea împrumuturilor de stat şi a datoriei publice Disponibilităţile şi depozitele instituţiilor
publice, agenţilor economici Decontările între unităţile trezoreriei şi bănci
-Încasarea veniturilor proprii trezoreriei
-Creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite şi cele repartizate instituţiilor
subordonate acestora
-Încheierea execuţiei bugetare
Conturile prevăzute în planul de conturi sunt folosite în contabilitatea Trezoreriei potrivit regulilor
generale de debitare şi creditare, ele putând fi modificate, adaptate şi îmbunătăţite numai de către
Direcţia Generală de Trezoreriei şi Contabilitate Publică din Ministerul Finanţelor Publice.
Planul de conturi pentru activitatea Trezoreriei conţine următoarele clase de conturi:
Clasa I ,,Mijloace băneşti şi alte valori"
Clasa II "Venituri şi cheltuieli bugetare"
Clasa III "Disponibil din fonduri cu destinaţie specială"
Clasa IV " Titluri şi certificate de trezorerie"
Clasa V "Disponibilităţi şi depozite"
Clasa VI "Decontări"
Clasa VII "Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie"
Clasa VIII "Excedente /deficite'"
Clasa IX "Conturi în afara bilanţului"

Clasa 1 - "Mijloace băneşti şi alte valori"

Conturile clasei 1 au funcţia de activ, îşi încep funcţiunea prin a se debita şi prezintă sold debitor.
Din această clasă fac parte conturile:
· 10 "Casa",
· 11 "Efecte şi titluri de valoare"
· 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar"
· 13 "Casa Tranzitorie"
· 14 "Suma în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ"
Dintre conturile clasei 1 de . conturi, vom analiza contul 10 " casă ", acest, cont fiind important
deoarece este contul .în care se inregistrează disponibilităţile băneşti existente în casieria
Trezoreriei. Contul are funcţie contabilă de activ şi reflectă şi încasările şi plăţile efectuate în
numerar, astfel:
DEBIT:încasările reprezentând sume datorate de persoane fizice sau juridice din impozite sau taxe,
sume reprezentând contravaloarea titlurilor de stat şi a bonurilor de tezaur, sume depuse de
instituţiile publice reprezentând venituri încasate prin casieriile proprii.
CREDIT:platile privind restituiri de sume necuvenite bugetelor catre persoane fizice sau
juridice,precum si restituirea contravalorii titlurilor de stat sau a certificatelor de trezorerie ajunse la
scadenta.
Clasa II -" Venituri şi cheltuieli bugetare "
Conturile clasei a II a asigură:
• evidenţa încasării veniturilor bugetului de stat, veniturile bugetelor locale şi a bugetului
asigurărilor sociale de stat;
• evidenţa plăţilor dispuse de ordonatorii de credite din creditele deschise sau repartizate, după caz,
evidenţiate pe tipuri de bugete.
Din această clasă fac parte conturile:
• 20" Venituri ale bugetului de stat"
10
• 21 "Venituri ale bugetului local"
• 22 "Venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat"
• 23 "Cheltuieli ale bugetului de stat"
· 24 "Cheltuieli ale bugetului local"
· 25 "Cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat"
· 26 "Veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate"
· 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate"
· 28 "Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj"
· 29 "Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj"
Conturile din această clasă se închid la sfârşitul anului, în vederea stabilirii rezultatelor
execuţiei bugetare, dată la care Direcţia Judeţeană de Trezorerie, pe baza documentelor
Trezoreriilor teritoriale, virează Trezoreriei centrale veniturile bugetului de stat şi ale bugetului
asigurărilor sociale de stat, întocmind totodată dispoziţiile de încasare
pentru cheltuielile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat.
Conturile de venituri au funcţie contabilă de pasiv, îşi încep funcţiune a prin a se credita şi
prezintă sold final creditor, după cum urmează:
DEBIT:Restituirea,in numerar sau prin virament,platitorului a unui venit necuvenit bugetului.
CREDIT:incasarea,in numerar sau prin virament,de la persoane fizice sau juridice,a impozitelor si
taxelor cuvenite bugetului.
Conturile de cheltuieli au functie contabila de activ,isi incep functiunea prin a se debita si
prezinta sold final debitor,dupa cum urmeaza:
DEBIT:plati dispuse de institutiile publice din creditele deschise sau repartizate,dupa caz.
CREDIT:reintregirile de credite de la institutii publice.
Conturile sintetice de venituri si cheltuieli sunt dezvoltate in conturile analitice,astfel:
• conturile de venituri - pe capitolele şi subcapitolele clasificaţiei bugetare şi, în cadrul acestora, pe
plătitori;
• conturile de cheltuieli - pe instituţii şi, în cadrul acestora, pe capitole şi titluri de cheltuieli, potrivit
clasificaţiei bugetare.
Structura codificată a unui cont analitic de venituri, cuprinde:
· simbolul contului sintetic de venituri (20,21,22, 26,28);
· capitolul şi subcapitolul clasificaţiei bugetare;
· codul fiscal al plătitorului (la sursele de venituri ce se urmăresc pe plătitori) sau, în cazul
bugetelor locale, codul fiscal al unităţilor administrativ-teritoriale;
Clasa III - "Disponibil din fonduri cu afectaţie specială"
Conturile acestei clase asigură evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor din afara bugetului
de stat, aprobate prin lege.
Execuţia acestor fonduri se urmăreşte prin contabilitatea Trezoreriei, potrivit principiului
execuţiei de casă, care constă în contabilizarea încasării veniturilor în conturi distincte şi a
cheltuielilor în conturi distincte, soldul de casă al fiecărui fond fiind stabilit prin compararea
soldului contului de venituri cu soldul contului de cheltuieli.
Prin planul de conturi al Trezoreriei, sunt instituite atâtea conturi de disponibil din fondurile
speciale câte bugete anexe sunt aprobate de legea anuală a bugetului de stat. Aceste conturi privesc,
cu predilecţie, ministerele şi instituţiile centrale, care gestionează aceste fonduri.
Conturile speciale ale Trezoreriei funcţionează după trei reguli:
1. totalul cheltuielilor nu poate depăşi nivelul veniturilor, cu excepţia perioadei de început a
exerciţiului, când Trezoreria poate acorda avansuri rambursabile;
2. când veniturile depăşesc cu 10% nivelul evaluărilor, prin decrete se aprobă majorarea
cheltuielilor;
3. excedentele acestor conturi, de regulă, se varsă la bugetul general.
Conturile din aceasta clasa se crediteaza si se debiteaza dupa cum urmeaza:
DEBIT:plati dispuse de institutii publice din fondurile constituite potrivit legii.
CREDIT:veniturile incasate,aferente fiecarui tip de fond

Clasa IV -" Titluri şi certificate de trezorerie"

11
Din această grupă fac parte următoarele conturi de pasiv.
•• 41 " Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat"·
•• 42 " Certificate de depozit;
•• 43 "Depozite ale agenţilor economici"
•• 44 "Depozite ale instituţiilor publice"
Clasa V - "Disponibilităţi şi depozite"
În această clasă, sunt cuprinse conturi cu ajutorul cărora se asigură evidenţa disponibilităţilor
băneşti ale instituţiilor publice, altele decât cele de la buget, aflate în conturi deschise la trezorerie.
Acestea sunt evidenţiate în conturile 50 "Disponibil al instituţiilor publice".
Pe numele instituţiilor publice de subordonare centrală şi locală sunt deschise conturi de
disponibilităţi, prin care se gestionează trei mari categorii de fonduri publice:
• fonduri cu destinaţie specială ale instituţiilor publice centrale şi locale;
• fonduri din mijloace extrabugetare ale aceloraşi unităţi; *
• fonduri constituite pe baza unor acte normative.
Toate aceste fonduri publice se constituie în bugete separate, se aprobă de către fiecare
ordonator principal de credite şi nu sunt supuse controlului parlamentar.
Clasa VI - "Decontări"
În această clasă sunt cuprinse următoarele conturi:
•• 60 "Cont curent general al Trezoreriei Statului"- funcţionează la trezoreriile judeţene
•• 61 "Cont corespondent al Trezoreriei"
•• 62 "Decontări cu BNR din operaţiuni iniţiate"- funcţionează la trezoreriile judeţene
•• 63 "Decontări privind execuţia bugetului capitalei"
•• 64 "Decontări privind bugetul Trezoreriei Statului"
•• 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare"
•• 67 "Decontări cu Trezoreria generală a statului privind operaţiunea de transferare a soldului
contului curent al Trezoreriei Statului judeţene"
•• 68 "Decontări cu numerar cu alte direcţii de trezorerie şi contabilitate publică"
•• 69" Debitori"
Contul 60" Contul curent al Trezoreriei Statului" funcţionează la Banca Naţională. Funcţionarea lui
şi înregistrarea operaţiilor în acest cont sunt stabilite pe baza unor convenţii încheiate între
Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională, iar soldul acestui cont este cuprins în bilanţul
băncii.
Disponibilităţile acestui cont pot fi folosite pentru:
- acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de
stat;
- a golurilor de casă ale bugetelor locale şi a deficitelor temporare ale fondurilor speciale;
- împrumuturi pe termen mediu şi lung pentru finanţarea şi re-finanţarea deficitelor anuale ale
bugetului de stat, pe seama disponibilităţilor pe termen mediu şi lung din contravaloarea în lei a
împrumuturilor externe.
Pentru soldul zilnic al acestui cont, Banca Naţională plăteşte dobânzi, în baza convenţiilor
încheiate, acestea constituindu-se sub formă de venituri la bugetul Trezoreriei Statului. '
Golurile temporare de casă care se înregistrează pe parcursul execuţiei de casă a contului curent pot
fi acoperite prin atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte persoane juridice, pentru
care se plătesc dobânzi.
Ministerul Finanţelor Publice intervine pentru menţinerea unui sold corespunzător al contului
curent al Trezoreriei Statului prin emisiunea de titluri de stat, purtătoare de dobândă, pe care le
răscumpără la scadenţă.
Contul 61 " Cont corespondent al Trezoreriei" este deschis la Trezoreria Centrală pentru
Trezoreriile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, şi la Trezoreria judeţeană, pentru Trezoreriile
municipale şi orăşeneşti. Este un cont de activ, funcţiunea lui fiind redată mai jos:
DEBIT:incasari de la agentii economici care au deschise conturi la bancile comerciale(plati pt
diverse servicii prestate de institutii publice sau achitarea impozitelor,taxelor cuvenite bugetului)

12
CREDIT:plati ale institutiilor publice(din conturile de cheltuieli sau de disponibil)catre diversi
agenti economici sau institutii publice pt achitarea marfurilor primite,a serviciilor prestate si
lucrarilor executate)
Funcţionează pe următoarele conturi analitice în funcţie de tipul operaţiei ce se înregistrează :
-61.01." Cont corespondent al Trezoreriei "- decontări interbancare de mare valoare;
-61.02." Cont corespondent al Trezoreriei "- decontări interbancare de mică valoare;
- 61.03." Cont corespondent al Trezoreriei "- decontări inter-trezorerii ;
-61.04." Cont corespondent al Trezoreriei "- decontări intra-trezorerii.
Soldul debitor al acestui cont reprezintă disponibilul din Trezorerie la un moment dat.
Clasa VII - "Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie"
Cu ajutorul conturilor din această clasă se ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor care privesc
activitatea Trezoreriei cum ar fi:
• dobânzi şi comisioane încasate,
• plăţi de dobândă pentru împrumuturi de stat interne şi externe. Din această clasă fac parte
conturile:

· 70" Veniturile bugetului Trezoreriei Statului" ,

· 71 "Cheltuielile bugetului Trezoreriei Statului"
Clasa VIII -" Excedente/Deficite"
În această clasă se cuprind conturile cu ajutorul cărora se evidenţiază rezultatele execuţiei bugetului
de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, etc.
Din această clasă fac parte conturile:
· 80" Excedent/Deficit al bugetului de stat"
· 81 "Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat"
. 82 "Soldul bugetului local"
· 83 ;,Disponibil din venituri cu destinaţie specială"
· 84 "Fond de rulment propriu al unităţii administrativ teritoriale"
· 85 "Excedent/Deficit al bugetului de venituri şi cheltuieli al Trezoreriei Statului"
· 86 "Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor pentru şomaj"
· 87 "Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate"
Clasa IX
Prin clasa a IX-a de conturi "Conturi în afara bilanţului" se înregistrează operaţiuni privind evidenţa
(în partidă simplă) a creditelor deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din
bugetul de stat, bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Din această clasă fac parte următoarele conturi:
· 01 "Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetul de stat"
· 02" Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetele locale"
· 03 "Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat"
· 04" Garanţii buget are acordate instituţiilor publice"
· 05 "Credite bugetare deschise şi repartizate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de
sănătate"
· 06 "Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetul Trezoreriei Statului"
· 07" Materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie"
· 08" Credite bugetare deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor pentru şomaj"
· 09 "Credite bugetare deschise şi nerepartizate , provenite din retrageri"
Cele mai frecvente conturi folosite în contabilitatea Trezoreriei la nivelul unităţilor operative sunt
cele de venituri şi cheltuieli, care funcţionează la unităţile teritoriale operative (municipii, oraşe,
comune) în numele bugetului de stat, al asigurărilor sociale de stat şi al bugetelor locale.

13
14