CELULA EUCARIOTA

Caracterizare generală

• Are mare capacitate de interacţie, formând organisme pluricelulare.

• În cursul dezvoltării individuale - ontogeneză, celulele se specializează pentru îndeplinirea
unei funcţii - citodiferenţiere.

diferentiere specializare
celula initiala o anumita forma un anumit rol
sferica celulara in functie de rolul indeplinit in t.
indeplinit in tesut

organogeneza
organe tesut

• Spaţiul celular este compartimentat, compartimentele fiind delimitate de membrane apărute

prin extinderea plasmalemei în citoplasmă sau prin endosimbioză. Fiecărui compartiment îi
corespunde un organit celular.
• Prezintă nucleu adevărat.
• Este întâlnită la organismele: protiste, fungi, plante şi animale.
 CELULA EUCARIOTA
Celula eucariotă. Organite celulare: (1) nucleol (2) nucleu (3) ribozomi (4) vezicule, (5) reticul
endoplasmatic rugos, (6) aparatul Golgi, (7) citoschelet, (8) reticul endoplasmatic neted, (9)
mitocondrie, (10) vacuole, (11) citoplasmă, (12) lizozom, (13) centriol.
CELULA ANIMALA

CELULA VEGETALA
 STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA CELULEI EUCARIOTE
1. Peretele celular
• Este întâlnit la celula fungală şi vegetală şi se formează cu participarea membranei.
• Peretele vegetal conţine celuloză, iar peretele fungal chitină (polizaharide, alături de care
coexistă lipide, proteine, săruri minerale, oxizi; celuloza şi chitina formează o reţea de fibre ce
conferă rigiditate şi rezistenţă).
• adera strans la suprafata externa a membranei plasmatice.
• Peretele care se formează după diviziune - primar, este subţire şi elastic (caracterizeaza
celulele tinere aflate in crestere)
• Celulele care si-au incheiat cresterea isi pot mentine peretele primar ingrosandu-l prin
depunerile de celuloza sau alte substante (cutine, ceruri, lignine, suberine)
• Pereţii celulari prezintă pori - punctuaţiuni, prin care pătrund cordoane plasmatice -
plasmodesme (prin care sunt conectate celulele unui ţesut); între pereţii învecinaţi se află lamela
mijlocie, cu rol de cimentare.
- desen -

2. Membrana celulara (membrana citoplasmatica, plasmalema)

• Este situată sub P.C.
• Este organizată după modelul „mozaicului fluid": este formată din două straturi de
fosfolipide aşezate faţă în faţă, printre care se găsesc proteine.
- lipidele şi proteinele se pot deplasa (ceea ce conferă aspectul de „mozaic fluid"),
permiţându-i membranei să sufere deformări;
- proteinele pot forma canale pentru trecerea unor substanţe, pot fi receptori pentru diverşi
stimuli
• Rolurile membranei sunt: de protecţie, de mediere a schimburilor de substanţă între celulă şi
mediu, rol informaţional, sinteza P.C.

Modelul in „mozaic fluid” al membranei celulare

 Structura chimica a unui fosfolipid

3. Citoplasma
- ocupă spaţiul dintre plasmalemă şi nucleu
- citoplasma este alcatuită din hialoplasmă (citoplasma fundamentală; este omogena, clara),
granuloplasmă (citoplasma structurată) reprezentată de organite celulare, incluziuni ergastice.

Hialoplasma este formată din citosol si citoschelet = o retea de microfilamente si

microtubuli de natura proteica.

Stările hialoplasmei (citosol) sunt:

 starea de sol (apoasă) - este starea optimă de funcționare a hialoplasmei; are curenti
citoplasmatici
 starea de gel (vâscoasă); intalnita in stari patologice ale celulei sau la celulele
imbatranite

IMAGINEA UNOR FILAMENTE CE ALCĂTUIESC CITOSCHELETUL

Citoscheletul (schelet celular) reprezintă o structură subcelulară, formată din microtubuli,

microfilamente alcătuite din molecule proteice specializate. Acesta conferă celulei formă proprie și
susținere (rol în locomoția celulară, în transportul intracelular și în schimbul de substanțe cu mediul
extern si cu alte celule. participa la formarea fusului de diviziune, a pseudopodelor.

Granuloplasma este formată din organite citoplasmatice ancorate de citoschelet.

Organitele celulare sunt compartimente celulare specializate structural, biochimic si
functional (caracteristice eucariotelor).
 I.Organitele pot fi:
- comune (sunt prezente în toate celulele): ribozomi, reticul endoplasmatic, dictiozomi,
lizozomi, mitocondrii, centrozom, vacuole, nucleu
- specifice (sunt prezente doar in anumite celule): cloroplaste (celula vegetala), neurofibrile,
corpusculi Nissl (neuron), miofibrile (fibra musculara)

II. Pot fi clasificate dupa numarul de membrane de la exterior:

- cu membrana dubla (nucleu, mitocondrie, cloroplast)

- cu membrana simpla (RE, dictiozomi, lizozomi, vacuola)
- fara membrana (ribozomi)

Incluziuni ergastice (rezultate in urma metabolismului); pot fi organice (amidon, inulina,

cauciuc, rasini, tanin, mucilagii) sau anorganice (cristale minerale, sulfat de calciu, oxalati).

4. Nucleu
• Este, de obicei, sferic, unic, situat central (la celulele tinere) sau lenticular, situat la periferia
celulei (la celulele imbatranite).
• Nr., volumul, forma nucleului difera in functie de starea fiziologica a celulei, de sinteza
proteinelor, varsta celulei
• Este format din înveliş nuclear, nucleoplasmă (citoplasma nucleara) şi nucleoli.
a. invelişul este reprezentat de două membrane poroase; prin pori se fac schimburile dintre
nucleu şi citoplasmă; membrana externă se continuă cu membranele RE.
b. nucleoplasma = carioplasma = cariolimfa; conţine cromatină, formată din ADN şi proteine.
La începutul diviziunii, cromatina se rasuceste si se condensează şi astfel se individualizează
cromozomii. Fibra de cromatină are aspectul unui şirag de mărgele, fiind alcătuită din unităţi care
se repetă, numite nucleozomi. Fiecare nucleozom este format din opt proteine (histone) şi are forma
unui cilindru, înconjurat de două inele de ADN.
- schema cromatina -
Cromozomii sunt caracteristici, ca număr, fiecărei specii. Sunt organizaţi în perechi numite
cromozomi omologi. Aceştia au aceeaşi mărime, formă şi informaţie genetică; în celulele
reproducătoare (haploide) numărul de cromozomi este redus la jumătate (n), faţă de celulele
somatice (diploide), unde numarul este dublu (2n).
- notatie celule -
- exemplu celula om -
c. nucleolii sunt structuri granulare, unice sau multiple, ataşate de unii cromozomi. Sunt
formaţi din ADN, ARN şi proteine şi au rol în sinteza ribozomilor.
Acizii nucleici sunt macromolecule complexe întâlnite, în special, în nucleu, dar şi în
mitocondrii, cloroplaste, ribozomi. Au rol în sinteza proteinelor (ARN) şi în transmiterea
caracterelor ereditare (ADN). Acizii nucleici sunt de două tipuri:
• ADN (acid dezoxiribonucleic);
• ARN (acid ribonucleic), care, la rândul său, este de două tipuri – viral (materialul genetic al
ribovirusurilor) şi celular, care este de trei tipuri: ARNm (mesager), ARNt (de transfer), ARNr
(ribozomal), toate trei având rol în sinteza proteinelor.
- Rolul nucleului: participa la toate procesele celulare de crestere, diviziune, diferentiere
(controlul intregii celule)
- Celulele pot fi: uninucleate (majoritatea), multinucleate (f. m. striata), anucleate (hematii
adulte, vs. conducatoare liberiene mature la plante), binucleate (hepatocite)
 Nucleolii sunt componente subnucleare ale celulelor; au o formă sferică. Reprezinta o
structură fara membrana și sunt situați în interiorul nucleului. Numărul nucleolilor în nucleu poate
varia în funcție de celulă.

Structura nucleului
1. invelis nuclear dublu; 2. membrana RE; 3. pori nucleari; 4. nucleol; 5. cromatina;
6.;7. RE ; 8. nucleoplasma
Nucleul unei celule eucariote la microscopul electronic
1. nucleol; 2. nucleu

Structura unui cromozom la celula eucariota

 I. ORGANITELE CELULARE CU MEMBRANA SIMPLA

Nucleu celular, reticul endoplasmatic și aparat Golgi

1. nucleu 2. por nuclear 3. reticul endoplasmatic rugos 4. reticul endoplasmatic neted 5. ribozom
aflat pe RE rugos 6. proteine transportate 7. vezicule de transport 8. aparat Golgi 11. cisternele
aparatului Golgi
 RETICUL ENDOPLASMATIC
Reticul endoplasmatic rugos
RE rugos produce și transportă proteinele. Acesta este acoperit de ribozomi care îl fac să
arate "rugos". RE rugos se întâlneste în mai multe celule, de exemplu în celulele din pancreas, care
sunt implicate în secreția de insulină în circuitul sanguin.
În plus, RE rugos este și un producător de membrane, deoarece înglobează proteinele
membranare în structura sa, iar când este nevoie de ele în alte locuri, le transfera.

Reticul endoplasmatic neted

RE neted este implicat în procese metabolice, ca de exemplu sinteza de lipide, metabolismul
carbohidraților, detoxifiere (droguri, otravuri).
Celulele din ficat sunt și ele bogate în RE neted. Aceste celule depozitează carbohidrații sub
forma glicogenului.
Enzimele din RE neted ajută la detoxifierea drogurilor și otrăvurilor prin adăugarea unei
grupări hidroxil la substanțe, astfel încât ele devin mai solubile și mai ușor de eliminat din corp.

Reticulul sarcoplasmic
Acesta se întâlnește în celulele mușchilor, și este adaptat pentru depozitarea și eliberarea
ionilor de calciu. Acest proces este realizat de pompele de calciu și necesită energie furnizată de
ATP (acid adenozintrifosforic). Pompele de calciu sunt proteine membranare adaptate pentru
transportul activ al ionilor de calciu în mediul extraceleular. Calciul este necesar pentru contracția
fibrei, fiind eliberat din reticulul sarcoplasmic în momentul în care fibra respectivă primeste
informatia motorie, prin deschiderea canalelor de calciu. În perioadele dintre contracții, pompele îl
concentrează în lumenul reticulului sarcoplasmic.

Corpusculii Nissl = corpii tigroizi

Reprezinta o asociere dintre RE si ribozomi = REG; se gasesc in corpul celular al neuronilor
si la baza dendritelor; au rol in metabolismul neuronal, secreta proteine specifice neuronilor.

Rolurile RE: compartimentarea celulei, transportul unor substante in celula, marirea

suprafetei de reactie a celulei, schimbul dintre nucleu si citoplasma