Sunteți pe pagina 1din 6

DUALISMUL ETIC AL RELIGIILOR ABRAHAMICE

Introducere
Sub denumirea de religie abrahamică își găsesc adăpost trei mari religii ca număr de
adepți, iar în ordinea apariției lor, putem vorbi de Iudaism, Creștinism și Islam. Toate au în
comun faptul că sunt religii monoteiste, iar Abraham este figura marcantă recunoscută atât de
evrei, creștini, cât și de musulmani. Dacă religia Creștină și cea Iudaică se regăsește în fiul cel
mic al lui Abraham, Isaac, religia musulmană își găsește originea în fiul cel mare, Ismael.1

Iudaismul, cea mai veche dintre religiile abrahamice, este și religia cu cel mai mic
număr de adepți, în prezent numărând puțin peste 14 milioane de credincioși. Torah este
cartea sfântă a evreilor, iar Talmudul reprezintă o colecție de texte care indică normele
religioase ale iudaismului. Există de asemenea mai multe ramuri, întâlnim ortodocși reformați
sau conservatori.

Creștinismul reprezintă religia pe care în prezent o adoptă circa 30% din populația
globului. Există trei ramuri mari ale creștinismului: romano-catolicism, ortodoxism și
protestantism. La rândul său, religia creștină s-a desprins din cea iudaică în secolul I, odată cu
nașterea lui Iisus Hristos, pe care creștinii îl consideră fiul lui Dumnezeu, și Messiah.

Religia islamică a apărut în Orientul Mijlociu iar în prezent are 130.000.00 în întreaga
lume. Allah înseamnă Dumnezeu în limba arabă iar Mohamed este ultimul profet al său.
Religia islamică nu îl neagă pe Moise, profetul evreilor, și nici pe Iisus. În principal, există
două ramuri ale islamului, aceștia se împart în: sunniți și șiiți.2

Capitolul I
Antisemitismul

Deși termenul de anti-semitism a apărut de-abea în secolul al XIX-lea, intoleranța


etnico-religioasă îndreptată împotriva evreilor are rădăcini mult mai vechi. De-alungul celor
35 de secole de existență, evreii au avut parte de multe experiențe negative. În Eurpopa evului
mediu, viața evreilor, deși prosperă, era deseori incertă. Nu erau cetățeni ai țării respective,
neputând avea ranguri sau funcții în stat, ceea ce îi făcea să fie ținte ușoare pentru cei fără
principii și avizi de îmbogățire rapidă.
1
”Care sunt cele mai populare religii din lume?”. Greelane.com. 26.01.2019.
https://www.greelane.com/ro/umanistic%C4%83/geografie/most-popular-world-religions-1434513/ (Accesat
03.01.2021)
2
Stanculescu, C. ”Cum înțelegem religia ca fenomen global?”. Mythologica.ro. 17.01.2013.
https://mythologica.ro/cum-intelegem-religia-ca-fenomen-global/ (Accesat 03.01.2021)
Măcelul evreilor în Europa coincide în mod bizar cu ridicarea unei noi puteri - turcii
selgiucizi, popor nomad ce ajunge să controleze aproape întreg teritoriul islamic, inclusiv
Ierusalimul, loc sacru de pelerinaj pentru toate cele trei religii abrahamice. Atunci când este
profanat Sfântul Mormânt, simbol al creștinătății, Papa Urban al II-lea face un apel pentru
ridicarea la arme a întregii creștinătăți, și astfel ia naștere prima cruciadă. În anul 1096,
Europa creștină și indignată, având cale lungă până la Ierusalim, ucide ce găsește – evrei, iar
situația se repetă și în cruciada din 1146, cât și în cea din 1309, când evreii sunt uciși în masă
de războinicii lui Hristos, singura lor vină fiind aceea că sunt din neamul celor care l-au ucis
pe Iisus. Odată uciși, casele evreilor erau prădate iar averea intra în posesia cruciaților.3

Masacrul de la Strasbourg din 14 februarie 1349 reprezintă o altă pagină sângeroasă


din istoria evreilor. Atunci, câteva sute de evrei au fost arși pe rug, iar întreaga comunitate a
fost nevoită să ia drumul pribegiei. Ei au fost găsiți vinovați de răspândirea ciumei ce decima
atunci populația. Averile le-au fost confiscate de biserică, anti-semitismul și xenofobia
arătându-și încă odată urâta față. Motivele economice și cele financiare au stat de multe ori la
baza asupririi evreilor. Chiar dacă uneori au trebuit să își lase averile în urmă sau chiar să își
abandoneze identitatea spirituală, convertindu-se la creștinism, evreii au supraviețuit.4

Această paradigmă avea să se schimbe odată cu venirea la putere a Partidului


Național-Socialist din Germania în 1933, perioadă în care s-au implementat o sumedenie de
politici anti-semite menite să micșoreze influența evreilor în noul stat „arian” al lui Adolf
Hitler. Până la finalul celui de-al II-lea Război Mondial, circa 6 milioane de evrei au fost
sistematic uciși ca parte a unui program de epurare etnică. Evreii erau împușcați, gazați, se
făceau experimente pe ei sau erau puși la muncă silită până ce mureau de foame, oboseală și
boli.5

Mașina de ucis a Axei a înființat lagăre pe teritoriul țărilor asuprite și țărilor aliate,
dintre care amintim Auschwitz, Birkenau sau Treblinka, aflate pe teritoriul Poloniei, unde și-
au pierdut viața aproximativ 2 milioane de evrei. Odată prizonieri, încetau să mai fie oameni,
ci deveneau simple numere ce își așteptau sfârșitul. Pentru cei norocoși, sfârșitul a venit sub
forma capitulării Germaniei naziste în anul 1945, dar numai pentru a fi bântuiți de ororile
trăite. Aproximativ o treime din populația de evrei a pierit în holocaust fără a avea altă vină
decât aceea de a fi diferiți, dar lui Dumnezeu îi place diversitatea, căci altfel nu ar fi creat-o.6

Capitolul II
Asuprirea creștinilor
3
Manea, I.M. „Chemarea la războiul sfânt : prima cruciadă”. Historia.ro.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/chemarea-la-razboiul-sfant-prima-cruciada (Accesat
06.01.2021)
4
„Masacrul de la Strasbourg”. ro.qaz.wiki. https://ro.qaz.wiki/wiki/Strasbourg_massacre (accesat 06.01.2021)
5
„Holocaust, pe scurt, în 14 lucruri înfricoşătoare mai puţin cunoscute”. Historia.ro.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/holocaust-pe-scurt-in-14-lucruri-infricosatoare-mai-putin-
cunoscute (accesat 06.01.2021)
6
Guță, D. „Cele mai cumplite lagăre de exterminare create de nazişti”. Adevarul.ro. 13.03.2019
https://adevarul.ro/locale/hunedoara/cele-mai-cumplite-lagare-exterminare-create-nazisti-locurile-murit-trei-
milioane-oameni-1_5c87dd96445219c57e2adb22/index.html (06.01.2021)
În momentele de început ale creștinismului, creștinii erau persecutați atât de evrei, din
a căror religie se desprinseseră, cât și de Imperiul Roman, pe teritoriul căruia sa răspândit
creștinismul. Romanii, la rândul lor, aveau o aversiune pentru religia nou apărută,
considerând-o ca fiind religia sclavilor și a plebei, iar pe creștini îi vedeau ca fiind
responsabili de toate lucrurile negative ce se întâmplau pentru că ei, prin necredința lor în zeii
imperiului îi mâniau pe aceștia. Cea mai amplă persecuție, creștinii au cunoscut-o sub
împăratul Dioclițian, când bisericile și cărțile sfinte au fost arse iar cei care dețineau funcții
publice, creștini fiind, erau demiși. Cu toate acestea, creștinismul atrage din ce în ce mai mulți
adepți, iar în timpul lui Constantin cel Mare, odată cu edictul de la Milan din 313 devine
religia oficială a Imperiului Roman.7

În timpul Imperiului Otoman s-a implementat sistemul devşirme, un sistem de sclavie


infantilă menit să formeze corpul de elită al infanteriei Otomane, ienicerii. Aceștia erau copii
de până la 7 ani ai familiilor creștine care trăiau pe teritoriul european și caucazian al
imperiului, fiind luați ca „tribut de sânge” și urmând ca aceștia să fie crescuți ca turci,
convertiți la islam și antrenați să devină luptători feroce, care deseori erau trimiși pentru a
nimicii chiar satele din care proveneau.8

Partidele Marxiste, nevrând să împartă puterea cu nimeni, și-au găsit în religie un


dușman oficial. Țările comuniste sunt atee; aici au existat și există constrângeri religioase,
acestea variind în funcție de țară și dictator. În România comunistă și fostul bloc sovietic s-a
văzut în religie un dușman, iar scopul a fost acela de a distruge biserica ca entitate religioasă.
În schimb, în Coreea de Nord, deși erau preponderent creștini la finalul celui de-al doilea
Răsboi Mondial, odată cu venirea la putere a lui Kim Il-Sung, religia a fost scoasă în afara
legii, pedeapsa pentru practiciile religioase fiind execuția.9

Secolul al XX-lea ne face cunoștință cu radicalismul islamic, când grupări precum


Hamas, Hizbollah sau Al-Qaida iau naștere din încercarea de a scăpa de sub ocupația
comunistă, și odată dezlănțuiți, precum un foc scăpat de sub control, distrug tot ce întâlnesc în
cale; atentatele sinucigașe au devenit un titlu de glorie pentru acești rebeli dezlănțuiți. Țări
precum Marea Britanie, Spania, Belgia au căzut victime atentatelor revendicate de grupări
extremiste islamice.10

Cu toate acestea, cea mai afectată țară europeană rămâne însă Franța, țara cu un
respect deosebit pentru Libertate, Egalitate și Fraternitate, încă de la 1789, dar nici țări
precum Etiopia sau Nigeria, unde trăiesc atât creștini cât și musulmani nu sunt străine de
ignoranța care ucide, lăsând un gust amar și un dezgust total.

7
Zgîrcea, S. „Împăraţi romani persecutori” Crestinipersecutati.wordpress.com. 24.11.2007.
https://crestinipersecutati.wordpress.com/2007/11/24/imparati-romani-persecutori/ (Accesat 09.01.2021)
8
Dipratu, R. „Ienicerii – copiii de suflet al lui Allah” Historia.ro.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ienicerii-copii-de-suflet-al-lui-allah (Accesat la 10.01.2021)
9
„Coreea de Nord – Creștinii și Persecuția” Agentiakairos.ro. 27.02.2020.
https://www.agentiakairos.ro/coreea-de-nord-crestinii-si-persecutia/ (Accesat 09.01.2021)
10
Stiftung, F.E. „The Rise of Religious Radicalism in the Arab World”
https://library.fes.de/pdf-files/bueros/amman/11463.pdf (Accesat 10.01.2021)
Capitolul III
Asuprirea musulmanilor

În secolul al VII-lea, odată cu apariția religiei musulmane în orient, între creștini,


musulmani și evrei a domnit buna înțelegere, fiecare putând să își practice liber religia.
Conflictele apar și sporesc între cele trei religii abrahamice, iar în 1095, pe fondul unor
evenimente internaționale favorabile (Marea Schismă de la 1054, când Papa devine șeful
întregii biserici catolice) este inițiată de Papa Urban al II-lea seria cruciadelor, cărora de-a
lungul timpului li s-au alăturat inclusiv capete încoronate, precum Ludovic al VII-lea al
Franței sau Richard Inimă de Leu în a treia cruciadă.11

Cruciadele erau văzute de creștini ca și căi de purificare spirituală și de răscumpărare a


păcatelor. Prima cruciadă este și cea mai sângeroasă. Exaltați de misticismul religios, în 1099
cruciații intră în cetatea sfântă Ierusalim, unde jefuiesc, violează și ucid în decurs de trei zile
mare parte din populație. În Islam, cruciadele au fost văzute ca un război sfânt, singura cale de
a-și păstra identitatea spirituală.

În cea de-a doua cruciadă, musulmanii recuceresc Edessa, dându-și astfel seama că
oștile creștine nu sunt imbatabile, fapt ce le dă imboldul necesar de a se uni în jurul unui lider
Salah-ad Din sau Saladin, sultan al Egiptului și Siriei și să recucerească cetatea sfântă în 1187.
Astfel a luat naștere cea de-a treia cruciadă, care l-a adus în fruntea oștilor creștine pe Richard
Inimă de Leu. Confruntarea dintre acesta și Saladin a durat aproape trei ani și a legat o
prietenie bazată pe un respect reciproc, cei doi purtându-se cu un cavalerism deosebit în afara
câmpului de luptă.

În anul 1219, în plină epocă a cruciadelor, Sfântul Francisc a avut o misiune profetică
la curtea sultanului Egiptului Al-Malik Al-Kamel, și asta contrar logicii cruciadelor. Când sa
întâlnit cu sultanul, Sfântul Francisc l-a salutat cu formula „Domnul să-ți dăruiască pace”,
ceea ce este foarte asemănător cu formula „Assalam o alaikum”, ceea ce înseamnă pacea fie
cu tine. La sfârșitul vizitei, Sfântul Francisc acceptă în dar de la sultan un corn de fildeș ce era
folosit de musulmani pentru chemarea la rugăciune de 5 ori pe zi, acest obicei de chemare la
rugăciune fiind ulterior adoptat de Ordinul Franciscan.12

În epoca modernă, deși avem exemple de toleranță, de respect mutual și înțelegere


reciprocă, alegem conflictul. Așa s-a întâmplat și în Iugoslavia în anul 1993 când Armata

11
Plăiașu, C. „Cruciadele, de la legendele cavalereşti, la realităţile meschine ale Evului Mediu” Historia.ro.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cruciadele-de-la-legendele-cavaleresti-la-realitatile-
meschine-ale-evului-mediu (Accesat 10.01.2021)
12
Felea, C. „Confruntare între Coran și Evanghelie: ce s-a întâmplat când Francisc din Assisi a ajuns față în față
cu sultanul musulman al Egiptului”. Matricea.ro. 11.04.2019. https://matricea.ro/confruntare-intre-coran-si-
evanghelie-ce-s-a-intamplat-cand-francisc-din-assisi-a-ajuns-fata-in-fata-cu-sultanul-musulman-al-egiptului/
(Accesat la 10.01.2021)
Republicii Srpska a primit ordinul de a distruge moschea Ferhat Pașa din Banja Luka, pe care
o aruncă în aer la data de 6 mai, care conform calendarului sârb ortodox este ziua Sfântului
George. Molozul clădirii a fost dus la groapa de gunoi a orașului, locația devenind loc de
parcare.13

Necazurile comunității musulmane din Bosnia și Herțegovina nu încetează, în anul


1995 având loc cea mai mare ucidere în masă după cel de-al Doilea Război Mondial,
masacrul de la Srebrenița. Mai multe unități ale Armatei Republicii Srpska, printre care și
membrii ai Gărzii Voluntare Grecești, urmând ordinele generalului Ratko Mladić au ucis
peste 8.000 de bărbați și băieți bosniaci, act urmat de transferul forțat a între 25.000 și 30.000
de femei, bătrâni și copii. Majoritatea celor uciși erau băieți adolescenți și bărbați adulți, dar
printre victime s-au numărat și băieți sub 15 ani, bărbați peste 65 de ani și chiar câțiva nou-
născuți.14

Concluzii
Deși de-a lungul timpului am primit exemple de toleranță, de respect mutual și de
înțelegere, le ignorăm, le desconsiderăm. Toate creațiile vin de la un singur creator și oamenii
au în el un singur tată. Chiar dacă suntem creștini, musulmani sau evrei, nu suntem în
competiție, și chiar dacă am fi, o singură privire prin istoria noastră ar trebui să fie de ajuns
pentru a înțelege că dintr-un astfel de conflict nu pot ieși învingători ci decât perdanți.
Singurul care câștigă este conflictul însuși, și în felul acesta violența ce izvorăște din
ignoranță, antisemitism și xenofobie devine perpetuă.

De la pietre și săbii la arme de foc, pe parcursul a aproape două mii de ani conflictele
se derulează nestingherite. Acest conflict ar trebui, dacă totuși există, să se desfășoare pe o cu
totul altă scenă: ar trebui să ne întrecem în fapte de toleranță, de acceptare și, de ce nu, în
iubire. Este adevărat că suntem diferiți, dar dacă Dumnezeu ne-a creat, înseamnă că îi place
diverstatea. Diversitate în unitate. Iar a trăi în unitate ar trebui să devină idealul nostru de
urmat.

13
„Ferhat Pasha Mosque”. Wikipedia.org. https://en.wikipedia.org/wiki/Ferhat_Pasha_Mosque (Accesat
11.01.2021)
14
„Bosnia's Srebrenica massacre 25 years on”. 10.07.2020. https://www.bbc.com/news/world-europe-
53346759 (Accesat la 11.01.2021)
Bibliografie

1. ”Care sunt cele mai populare religii din lume?”. Greelane.com. 26.01.2019.
https://www.greelane.com/ro/umanistic%C4%83/geografie/most-popular-world-
religions-1434513/ (Accesat 03.01.2021)
2. Stanculescu, C. ”Cum înțelegem religia ca fenomen global?”. Mythologica.ro.
17.01.2013. https://mythologica.ro/cum-intelegem-religia-ca-fenomen-global/
(Accesat 03.01.2021)
3. Manea, I.M. „Chemarea la războiul sfânt : prima cruciadă”. Historia.ro.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/chemarea-la-razboiul-sfant-prima-
cruciada (Accesat 06.01.2021)
4. Masacrul de la Strasbourg”. ro.qaz.wiki.
https://ro.qaz.wiki/wiki/Strasbourg_massacre (accesat 06.01.2021)
5. „Holocaust, pe scurt, în 14 lucruri înfricoşătoare mai puţin cunoscute”. Historia.ro.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/holocaust-pe-scurt-in-14-lucruri-
infricosatoare-mai-putin-cunoscute (accesat 06.01.2021)
6. Guță, D. „Cele mai cumplite lagăre de exterminare create de nazişti”. Adevarul.ro.
13.03.2019 https://adevarul.ro/locale/hunedoara/cele-mai-cumplite-lagare-
exterminare-create-nazisti-locurile-murit-trei-milioane-oameni-
1_5c87dd96445219c57e2adb22/index.html (06.01.2021)

7. Zgîrcea, S. „Împăraţi romani persecutori” Crestinipersecutati.wordpress.com. 24.11.2007.


https://crestinipersecutati.wordpress.com/2007/11/24/imparati-romani-persecutori/
(Accesat 09.01.2021)
8. Dipratu, R. „Ienicerii – copiii de suflet al lui Allah” Historia.ro.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ienicerii-copii-de-suflet-al-lui-allah
(Accesat la 10.01.2021)
9. „Coreea de Nord – Creștinii și Persecuția” Agentiakairos.ro. 27.02.2020.
https://www.agentiakairos.ro/coreea-de-nord-crestinii-si-persecutia/ (Accesat
09.01.2021)
10. Stiftung, F.E. „The Rise of Religious Radicalism in the Arab World”
https://library.fes.de/pdf-files/bueros/amman/11463.pdf (Accesat 10.01.2021)
11. Plăiașu, C. „Cruciadele, de la legendele cavalereşti, la realităţile meschine ale Evului
Mediu” Historia.ro. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cruciadele-de-
la-legendele-cavaleresti-la-realitatile-meschine-ale-evului-mediu (Accesat
10.01.2021)
12. Felea, C. „Confruntare între Coran și Evanghelie: ce s-a întâmplat când Francisc din
Assisi a ajuns față în față cu sultanul musulman al Egiptului”. Matricea.ro.
11.04.2019. https://matricea.ro/confruntare-intre-coran-si-evanghelie-ce-s-a-
intamplat-cand-francisc-din-assisi-a-ajuns-fata-in-fata-cu-sultanul-musulman-al-
egiptului/ (Accesat la 10.01.2021)
13. „Ferhat Pasha Mosque”. Wikipedia.org.
https://en.wikipedia.org/wiki/Ferhat_Pasha_Mosque (Accesat 11.01.2021)
14. „Bosnia's Srebrenica massacre 25 years on”. 10.07.2020.
https://www.bbc.com/news/world-europe-53346759 (Accesat la 11.01.2021)

S-ar putea să vă placă și