Sunteți pe pagina 1din 380
ste cu liceeni Captivanta, ubiti si cu admiratori secreti fi uram pe toti pentru ce-mi facusera: intrebarea'e Care ainn e Rechini este admiratorul meu secret. Rechinii bogati si populari fac legea la pre- stigioasa scoala Camden Prep, gazduita intr-o cladire acoperita de ledera. Candva, am vrut si eu sa fac parte din Jumea lor — pana cand unul dintre ei m-a distrus. Ultimul lucru la care md asteptam era o scrisoare de dragoste anonima de la un Rechin. Serios? ii uram pe toti pentru ce-mi facusera. intrebarea e care dintre Rechini este admi- ratorul meu secret. $a fie Knox, liderut lor plin de cicatrici? Sau Dane, fratele lui gea- man? Ori.Chance, fostul meu care mi-a dat papucii... ISON 972-806-4042648 AN FEROSCOP eroscop.ro 9"786064"0 ign coperti: Faber Sti Fa oper cay ragevOCeNes Director preductie: ‘eistan Claud Coban om (Grenguya Rones Corectura: ara hpostalescu Oexcretea CP 3 Bibtioteci Nationate a Romanie’ WADDEN-ALLS,ILSA ‘Dragh Ava/ isa Madden Mis; trad. dnb, engl do Dana Pangan, ~ Bucuresti Edu Te, 2022 (SEN G78 o6qo-agr$ |, Pargaru, Dana {tad.) gam “Til original: Dear Ava ‘Autor sa Miadeo-Mis. Copyright @ 2020. ear va by sa Maden Mis, ‘Thernctal rights ofthe author have been asserted, © Editura hei, 2022 pentru prezencacdiie OP, Chisel, .P. 490, Bucuresti Tel: 9407 30060 90; Fax: »q0372%5 2020 Eenaik: comannigeduratrir0 ow ecituetei ro SEN 978 60640-0008 DEDICATIE Pentru fiecare Ava din lume. Lasati focul interior s& arda. Melodie tematica: Skyscraper“ de Demi Lovato DIN PARTEA AUTOAREI Lectura recomandata celor cu varsta de 18 ani si peste. AVA Capitolul1 Penultimut an de ficea Parul imi acopera fata, aga ca il dau la o parte, iar inima mi-o ia la goani, bubuind in timp ce deschid ochii in intuneric, Aerul ¢ rece, anuntand o iarna timpurie ce mused toamna de calcaie. Unde sunt? Ma chinui si-mi amintesc, imi revine in cap cu claritate calea ce m-a adus pani la acesti copaci, o cale ingusta, cu fagase si care cu greu poate fi numita drum, fiind mai degraba o ruta folosita de trac- toare, ATV-uri gi masini cu tractiune buna pe fata. Indiferent de drumul pe care o apuci, indiferent dacé este frumos sau urdt, anevoios sau lin, pavat sau plin de gropi, este drumul pe care ifi este hdrdzit sit mergi. Ceea ce conteazit este cum se sfarseste. ‘Una dintre maicuje mi-a spus asta odatd, dar nu-mi amintesc de ce... Stal, Doamne, ma doare capul de parca cineva ar fi luat un baros. $im-ar fi lovit fix in crestet. Clipesc, inghit si ma concentrez, incercand sa alung mental durerea. $ DragiAva ‘tsa Madden-Mills 9 Unde sunt? Un sunet strident, ca o tanguire, razbate in noapte gi tresar cand realizez ca eu sunt cea de la care vine acest 2gomot ciudat. Mi cutre- mur la auzu! sunetului straniu si ma opresc, apoi trag aer in piept gi suier din cauza efortului pe care ill fac cand incere s4 ma ridic. Ma rizgandesc in clipa in care agonia ajunge in partea de jos a corpului. E ceva chinuitor acolo... La naiba! O si zac pur gi simplu aici. Sunt intr-un loc cu iarba inalta, pe care il cunose, si respir incet incercand sa ma érientez privind cerul instelat, in cAutarea unor ras- punsuri. Luna este plina si strélucitoare, luminand pinii impunatori care se inalt’ deasupra mea, ale cAror ramuri fosnesc in bataia vin- tului, ca niste maini fantomatice care-si freacd degetele unele de altele. Migcarea lent gi ciudatd imi aminteste de un basm infior’- tor de fratii Grimam, in care o fata se aventureaza in codrul fermecat ca sa culeaga flori si este inghitité de un monstru. Inchid ochii. li deschid din nou. Asta nu-iun codru fermecat, dar cu siguranya eo padure. Cum am ajuns aici? Imi intorc capul si observ taciunii de la un foc de tabara stra- lucind la cativa metri mai departe, pe o pajiste. In cap imi joaca ima- gini... eu langa foc, razand, dansand, band... Respir din nou cu putere in clipa in care ¢ alta amintire parci imi strapunge mintea, dar n-o las si se manifeste. Nu-s pregatitd inca. Am miinile inclestate in paméntul si frunzele umede de sub mine. Am hainele murdare. Cel putin nu port costumul rogu gi alb de majoreta. Nu, am avut timp sA ma schimb intr-o fusta mini gi un top nou, albastru, cu dantela festonata in partea de sus, care se ,,potrivesc perfect, in opinia mea“, dupa cum mi-a spus Piper, desi mi-a zis sa nu... s4 nu, ce? Ce mi-a zis s4 mu fac? Capul meu e coplesit de un nou val puternic de durere 51 ma chircesc, inghitind convulsiv ca s4-mi umezesc gura uscata. MA concentrez asupra pajistii. Inainte s4 ajung in padure, acolo era o petrecere, cheful cu bere de vineri noaptea, dup’ meciul de fotbal. Da. La un moment dat, pajistea era plind de oameni, muzica si masini. Baieti inca in echi- pament, altii in blugi si camasi de oameni de bani gata, fete dragute purtand haine scumpe, pe care eu nu mile permit, bijuterii si pantofi pe care n-o sa-i am niciodati... Acum nu mai ¢ nimeni. Imi ling buzele uscate si crapate, iar stomacul mi se intoarce pe dos. Ma simt de parca fierea mi se ghemuieste in maruntaie. Nu-mi dau seama cum de creierul meu buimac stie c& otrava zace undeva in mine, dar 0 face, si tot corpul vrea s-o elimine. Imi ¢ greu si ma migc, ma simt epuizat’, am dureri. Macar dacd ag putea s& inchid ochit gi sa plutesc... Vantul bate din nou gi se aude fipatul unei bufnite. fn departare se aude un urlet, probabil al unui caine sau al unui coiot. ‘Sigur nu un lup, imi spun. Sunt in zona rurala din Tennessee, nu in Alaska. Corpul mi se zbate, de parc’ m-ar avertiza. N-are important! Pleaca din locul dsta ingrozitor! Dar sunt atat de obosit3 si de slabita. Poate daca adorm la toc si ma trezesc din nou imi voi da seama ca totul a fost doar un vis urat... Acele degete fantomatice din copaci freamté din nou si devin brusc congtienta, fortandu-ma s3 rman cu ochii deschigi. Mé&ridic in fund si ma reazem de copacul din spatele meu. O serie de imagini mi se strecoara tiptil in minte — Jolena gi cu mine la ea acasa, pregatindu-ne de petrecere, si emofia care ma incerca, incon- juratd de opulenta din resedinja ei imens’, apoi momentul in care am ajuns la petrecerea de pe camp, in Range Rover-ul ei negru. Am dat pe gat shot-uri de whisky Fireball inainte de a iesi ca sa ne alaturam celorlalgi. Ea mi-a oferit paharul, arcuindu-si buzele rubi- nii intr-un zambet, iar eu am acceptat dornicd, avand nevoie de curaj pentru primul meu chef cu biutur’. Oamenii astia nu erau ca mine, 10 Dragi ava sa Madden-Mills 11 nu ma cunosteau cu adevarat, ma stiau doar ¢a prietena lui Chance. Ei sunt Rechinii de la Camden Prep, bogati, populari $i cam nemer- nici — cu exceptia lui Chance. Ei conduc scoala. Ei decid cine vine la petreceri. $i tot ei hotarasc daca esti suficient de bun. MA apis cu degetele pe frunte. Knox Grayson, QBI' $i liderul Rechinilor, a fost prima persoana pe care am vazut-o cand ne-am dus spre foc; avea un brat in jurul lui... Tawny? Da. Cu parul ei gaten-auriu ca lumina soarelui. Nu-i doar dragur’; e frumoasa, plina de bani si cu aere de superioritate — ah, rahat, da-o-ncolo. Nici macar nu stie cum ma cheama. Dar imi persist in minte o imagine cu el, cu Knox... cicatricea lunga si urata, care coboara de la tampla dreapta pe mij- locul obrazului si ii despicd buza de sus. Diavolul. Hades. Uneoti fi spun aga in sinea mea, inainte de a mi-] indeparta din ganduri si de a-l fereca undeva departe. Subconstientul meu a stiut intotdeauna sA ma facd sa fug atunci cind trec pe lang’ el pe hol, si alerg ca $i cum vanturile fierbinti ale iadului ar fi pe urmele mele. M-a privit cum ma apropiam cu Jolena, cu o licarire intimidanta in ochii lui mijiti. Ce caufi aici? spunea fata lui stramband din buze. Privirile lui superficiale... of, cum sa le numesc aga? Au fost intotdeauna zdrobitoare, masurandu-ma cu desconsiderare, redu- candu-ma fa ceva la fel de neimportant ca aerul pe care-| respira, la firicetele de praf care plutesc prin scoala noastra consacrata. Dar... in seara asta — Doamne, e tot aceeasi noapie, nu? — am dat inainte, indbugindu-mi indoielile in privinta lui, pentru cd Chance a aparut in fata mea. Frumosul, dragul de Chance. Inima mea, pe care osimt lenta gi slibita, bate un pic mai repede. Eun Rechin, face parte din acel cere select, dar ma place. A devenit al meu vara asta, ne atin- gem ugor $i ne sarutam lent. Avansim spre mai mult de-atat, mult mai mult. Adierea unui sentiment de bucurie imi ofera mangaiere 1 Referire la poritia quarterback” din fotbalul american, jucétorul care conduce echipa si coordonesza jocul. (Nt) in timp ce-mi amintesc cum m-a invartit, cum m-a sdrutat pe obraz gi m-a rugat sa cant. Dup3 numeroase indemnuri gi maguliri si inca un shot de Fireball m-am urcat pe platforma camionetei cuiva si am cAntat tare ,,Skyscraper“ de Demi Lovato. Au rasunat urale. Chiar $i Jolena a zambit, si nici m&car nu cred ci. ma place cu adevarat. M-am simtit... in culmea fericirii. Dupa acest moment lucrurile devin neclare. Ratacind prin ganduri tresar la imaginile pe care le vad. Chance e acolo, dar nu se mai bucur& si ma vada, cea ce-i ciudat, pentrucdelm-a invitat. M-a implorat s8 vin. A facut $i alte promisiuni, dar dintr-odata il vid chiar in fata mea, cu maxilarul inclegtat gi ochii arzind de furie. Dar... Ce i-am facut? Nu ¢tie cA l-am pus pe un piedestal gi cd. am crezut cd ar putea fi alttel decat atti? N-am vrut s4 ma indragostesc aga de repede. Eu nu. prea iubesc. Nu. Dragostea te face vulnerabil gi... D&-1 incolo. Ce e-n neregula cu corpul meu? Olacrima singuratica imi ud fata si o sterg cu inversunare, sur- prins& de emotie. Opreste-te, Ava. Se intampl sa fii in padure, dar Dumnezeu stie ca ai dormit in Jocuri si mai rele. Totugi, o alta picdtura sdrata mi se rostogoleste din ochi si inghit nodul de emotie pe care-I simt in gat. Sunt beat. Atata tot. Nu s-a intamplat nimic groaznic. Absolut nimic. Am... am baut prea mult. Asta-i tot. ‘Trag aer in piept in timp ce alte chipuri de la petrecere imi apar in minte, se maresc $i se micsoreaza, cu trasaturile vagi, distorsio- nate, ca in oglinzile din parcul de distractii; un spectacol oribil, care a mers prost. fl vad pe Knox plecand cu Tawny. Ma uit la Chance, care e cu alt’ fata gi inima mi se frange. O vid pe Jolena soptindu-le ceva celorlalte fete din echip’, iar ele se uitd urat la mine. TR DragdAva isa Maddewatils 13, Ce-am facut? ‘Vad incontinau fel si fel de imagini ale celor fatamplate, pani cand mi se face rau gi ma aplec s& vomit. Cand aveam zece ani, am reusit sa fug de langa mama la un balci, ceea ce n-a fost de fapt mare lucru, pentru ca nu-i pasa ce faceam, daca in cele urma ma intorceam. S-a strecurat in una dintre rulotele ruginite de la periferie, unde traiau cei care lucrau in parcu- rile de distractii. In noaptea aia s-a dus dupa un barbat cu parul rar si slinos, cu barba stufoasa si nas borcanat si rogu. El i-a pus niste bani in mana, apoi s-au clatinat impreuna gi au disparut in casa micd de metal, iar eu am dat fuga la atractii, direct fa cea numita Zipper. Cea mai ametitoare atractie de la targ, anuntau literele formate din luminite rogii palpaitoare, dar am inceput si tip imediat ce femeia a coborat bara si am fost propulsata spre cer, cu incheieturile degete- lor inclegtate ¢i albe, sigura cd urmatoarea rasucire in vazduh avea si fie ultima din viata mea si c& ma voi prabusi, iar mafele mi se vor impastia peste metalul deformat cand chestia aia va lovi pamantul. Dar n-am plans. Nici macaro data. Nici dupa ce m-am dus inapoi la rulota aia si m-am furisat induntru, iar mama statea in genunchi in fata barbatului. El avea pantalonii in jurul gleznelor, iar mainile ei erau pe zona lui intima. S-a ultat la el, apoi la mine, cu o privire sireat3. A trecut un moment, ce a parut sa dureze o eternitate, apoi mi-a facut semn. Vino aici, Ava. Incearca asta. El si-a inchis fermoa- tul, s-a repezit spre mine, dar eu am iesit afar i am fugit si am tot fugit. In timp ce ma urmirea, am trecut pe langa Zipper, pe langa standul cu porumb, pe langa jocul cu pestisorul auriu, apoi am iesit din balci. N-am vazut-o pe mama timp de doui zile. Te rog, Ava, concentreaza-te, timpul trece, iar tu ai probleme cu capul si ceva nu e in regula cu corpul tdu, nu te mai gandi la mama, ridicd-te si du-te du-te du-te du-te du-te du-te du-te du-te du-te du-te du-te... ~ Jau o gura mare de aer si ma imping $i mai mult in sus. Doamne, ma doare peste tot! Imi ating faja s4 vad dacd am rani, dar nu simt vreo umflatura sau urme de sange. Bratele par a fi in regula gi mi se face pielea de gaina in aerul rece. Ma frec pe piept $i mijesc ochii, Incercnd sa zaresc ceva in intuneric. Bluza imi e ridicata pana la gat, expunandu-mi sutienul alb, care mi-a fost dat de maicile de la Suro- tile de Caritate. Cupele mi-au fost trase in jos, aga ca le ridic inapoi cu grija, cu migcari lente, si-mi agez s4nii. Nu-mi dau voie sa ma gan- desc cum au ajuns asa. Am picioarele moi, dar sunt intacte si pufnesc la gandul cé ma asteptasem Ja leziuni fatale. N-am murit inci tn Zipper. Ha. Stai.., Scot un sunet instinctual, ca si cum corpul meu ar sti ce s-a intamplat, dar creierului fi ia ceva timp sa-I prinda din urma. Am fusta adunata in jurul soldurilor si zona pelviana goala. Nicio urma de lenjeria alba de la maici. Simt vag cum frunze gi crengile imi zg4- rie fundu!. Mainile cerceteaza inutil pielea, de parca bucata de mate- tial ar putea s4 apara ca prin magie. Ah, Ava, stii ce-i asta... cum ai putut sa fii atdt de naiva... Imi inclin gatul gi ma aplec in fat’, ca s4 mé uit la vanataile mici, purpurii, de pe interioru! coapselor. Le ating, iar durerea pe care 0 simt in zona fesutului inflamat ma face s4 gem. Inima imi bate mai mare, gata-gata si-mi zboare din piept. Intunericul pare sa danseze in fata mea. ~~ Nu, nu, nu. .., m4 tangui eu, apoi vomit intr-o parte, din now. In sfargit, iese alcoolul. Mai multe amintiri — or fi reale? — ma coplegesc, Ma vad indreptandu-ma& spre marginea copacilor. Simteam nevoia 8 fac pipi. Jolena era cu mine? Nu. Scutur din cap, iar ima- ginea unei alte persoane imi apare in minte, e vorba de un tip, mai inalt decat mine, care ma conduce. MA luase de mana si-mi spusese cA voia si-mi zic& ceva, iar eu, nu gtiu de ce, |-am urmat... Imi ating gura. M-a sarutat apisat. M.-a tras de par si m-a aruncat la pamant. 14 DragiAva ‘sa Madden-Mils 15 Limpezimea si intelegerea iau locul amintirilor tulburi, tdindu-le ¢a un cufit ascutit. Nu-mi amintesc detalii, mare parte din ce s-a intamplat ¢ un gol total, dar un monstru a fost cu mine tn padurea asta, In minte imi rsuna vocea lui Piper, Sd nu ai tncredere in ei, Ava. Poate cd acum esti majoretd, dar nimeni nu intra in grupul lor. Dar... N-am vrut decat si fiu indeajuns de aproape de ei ca sé pot ficu Chance, Am vrut sd traiesc in lumea Ini. Dar el unde e acum? GAndurile mele ratacesc si nu stin cat timp stau in iarba, stradu- indu-m& s& ingeleg ce s-a intamplat, iar in urmatoarea clipa jelesc din nou, realizand ceea ce se petrecuse. Mé& agit de creanga unui copac si incerc si ma ridic in picioare, dar alunec si cad din nou. Trec minute in sir gi devin congtienté de luna care se migca prin- tre copaci. Inc putin gi o s4 pot merge. Pot. ‘Trebuie s-o fac. Cineva are nevoie de mine acolo, in lume. Imi trec degetele peste medalionul ieftin, suflat cu aur, pe care il port Ja gat, si ating lanqul fragil. El e mic $i plapand, iar dacd nu mi are pe mine, dacd eu nu ma tidic, ce se va intampla apoi? Nu pot sa-I pardsesc... Gandul imi da putere, suficient cat si ma tarasc departe de copaci, spre pajistea deschis. Dincolo de ea ¢ drumul acela vechi, iar mai incolo ¢ o autostrad4 unde ii pot face cuiva semn s& opreasca... Aud huruitul incet al unui vehicul. In fata mea se vid luminile farurilor gi o magina balansandu-se pe camp. Pentru un moment, sunt extrem de bucuroasi, dar sentimentul asta dispare repede. Daci-i e? Sunt cuprinsa de anxietatés panica ma copleseste, iar mugchii ma ard in timp ce incerc s& ma tarasc la loc de unde am venit. O sa agtept pana dimineat’. Capul meu nu-i in regula, dar pot sd astept. Ma pricep si m4 ascund. intotdeauna am fost buna la asta. Lumina puternica a farurilor ma orbeste si ma uit tn jur innebu- nita, cautand un loc spre care sé alerg. Fugi, fugi. fugi... Sunete amestecate rup tacerea; o portiera care se tranteste, o voce care striga. Frica mA strabate si-mi acopar fata, rusinat& de faptul c& sunt atat de lipsité de aparare. Eu. EU. Deasupra mea isi fac aparitia nigte umeri lati, el vorbegte, iar eu clipesc privind in sus, Nu pot sa-1 vad din cauza luminii farurilor, care-mi bat direct in ochi. Mai zice ceva. Nu-i pot raspunde. In loc s& vorbesc, vomit. El se apropie. Se apleacd. Dou’ braje puternice coboara spre mine i m4 iau pe sus. Ma migc in stransoarea lui, incerc s4 ma zvar- colesc, dar e doar o tresarire, nu-i nicio lupta, nicio urmé de fata de la oras care stie sd se bat’. Sunt golita, corpul meu e incapabil si se opuna cand ma bag’ in masina lui si-mi fixeaza centura de siguranta. Spune ceva, poate numele meu, pune intrebari, dar nu pot sa gan- desc timpede. Nu pot sd fac... nimic. Demareaza de pe camp, masina miscandu-se rapid, atat de rapid, iar capul imi cade intr-o parte pe scaun gi ma holbez la ripitorul meu. Cine e? fl cunose? Ma uit chiordg si ii observ vag linia maxilarului cize- lat $i sprancele incruntate. Intoarce capul gi ma fixeaza cu privirea de otel. Am senzatia c4 observ furie la el gi chiar in clipa in care mi se pare c4 mi-e cunoscut, chiar cand imi sta pe varful limbii... total dispare si devine intuneric, iar eu alunec departe si m4 cufund in uitare. 6 Dragiava AVA Capitolul 2 Zece luai mai tarzin Simt atingerea razelor soarelui cand ies din magina mea, un model vechi de Jeep Wrangler verde-inchis, pe nume Louise, gi o mangai usor. Are o urma de lovitura pe partea soferului — asa am luat-o —, iar vopseaua e ruginit in dreptul marginilor capo- tei si deasupra rotilor. Ca s-o cumpar, am lucrat trei veri servind la mese intr-un restaurant sordid, deschis toaté noaptea, din centrul Nashville. E singurul lucru pe care-1 am pe lume, Am achitat-o folo- sind fiecare banut adunat cu grija din bacsisurile primite — multe, de altfel, pentru c& am fost cea mai buna ospatarita de acolo. Aveam un. zambet larg si primitor pentru fiecare sofer de camion, pentru fiecare muncitor gi betiv din miez de noapte. Uneori, daca tofi cei din per- sonalul de servire erau ocupafi, faceam curat in bucatirie, duceam gunoiul sau dadeam cu mopul. Lou imi trimitea mesaj s& vin ori de cate ori vreuna dintre chelnerite nu-gi facea aparitia sau era bolnava, iar eu ma dideam jos din patul meu de la orfelinat si alergam doua. 8 DragiAva sa Madden Mls ¥9 strizi pana la restaurant, pe jumAtate adormita, dar gata si mun- cesc pentru dolari. Un zambet mi-apare pe fata. Poate cd Louise nu-i draguta, dar ea mea, Langa mine e parcat un Porsche negru superb, iar in cealalta parte e un Maserati rogu. Oftez. A trecut aproape un an de cand am fost eleva aici, dar nimic nu s-a schimbat. ‘Masor cu privirea zonele din fafa mea. Bine ati venit la Camden Prep, cunoscut drept iadul meu personal, o scoala privata de presti- giu din centrul Sugarwood, Tennessee, care se intampla sa fie unul dintre cele mai instarite orsele din SUA, un ordsel al senatorilor, al vedetelor de muzica country si al sportivilor profesionisti. Bleah. Mi-e indiferent. Urase locul asta. Imi arunc rucsacul pe umar si merg cu vitezi prin parcare, evi- tind cu grijé maginile, amintindu-mi cA un boboc a zgariat odata accidental una dintre ele, care, colac peste pupizd, apartinea unuia dintre Rechini. Mai tarziu, cei din echipa -au incoltit in baie gi l-au pus sa le linga pantofii. Cel mai bun sfat pentru orice elev care nu este Rechin e sa se tind departe de ei. Sa nu-i priveascd. SA nu ating’ nimic, Sa pretinda ca ei nu exista. Sfaturile astea au fost cele care m-au ajutat $4 trec cu bine prin anul intai gi anul doi. intr-a unspre- zecea... ei bine, nici macar nu vreau s& amintesc ce s-a int4mplat, dar acum e ultimul an si voi trai din nou dup regulile astea. Tensiunea si teama fac ca inima mea s-o ia din ce in ce mai tare la goana pe masurd ce mi apropii de usile duble ale intrarii principale, acoperite cu iederd si marginite de doud turnulete gri, asemAnatoare cu cele ale unui castel. Clopotelul care anunta inceperea orelor n-a sunat incd si am fix cinci minute s& ajung la dulapul meu gi s8 intru in clas’. $4 ajung tarziu a facut parte din plan, pentru cd 0 fata ca mine trebuie sa aiba un nenorocit de plan. fn timp ce alerg, trag in jos de noua uniform’, o fast ecosez rosie cu auriu, pana la juméatatéa pulpei. Uniforma a fost intro- dusa de cei din administratie, pentru a estompa diferenjele dintre cei instriti si cei mai putin instariti. De parc-ar fi posibil aga ceva, Toata lumea gtie deja care sunt copii bogati gi care sunt cei ca mine. E de-ajuns sa te uiti in jur, in afurisita de parcare. — Te iubesc, Louise, soptesc. Ticdlogii 4stia au doar lucruri care le-au fost cumparate de parintii lor. Ma& opresc la usa gi trag adanc aer in piept. Te-ai astepta cao scoala s& aiba o us obignuitd, de sticla, dar Asta nu-i un loc oarecare. Usa de aici e facut din sticld grea, slefuitt, precum cea de la casele vechi. tn primul an mi s-a parut draguta, cu dragonul rogu frumos gravat in partea de sus, dar acum... Ha! Ma cuprinde un sentiment de groaza, ‘© groaza densa si oribila, lipindu-se de mine ¢a noroiul, chiar daca m-am imbarbatat de o suti de ori in cele doudzeci de minute cat a durat drumul! de la Surorile de Caritate din centrul Nashville. — Tine-te tare, soptesc. Dincolo de usile astea sunt dulai demo- nici gi vampiri. Ranjesc, Macar de-ar fi aga! Mi-ag lua o tepusa din lemn $i le-ag veni de hac, ca Buffy. Din pacate, sunt doar oameni si pe ei nu-i pot injunghia. imi netezesc parul proaspat vopsit brunet, tuns pana in drep- tul umerilor, cu guvitele din fat4 mai jungi decat in spate, 0 diferenta mare fai de pletele aurii pe care le aveam anul trecut. S4-mi tai pacul si sa-1 vopsesc a fost un fel de terapie. Am facut-o pentru mine, sa le arat nemernicilor ci n-o s& mai fiu fetita aia drguté cu bursa. La naiba cu asta! Imi adun puterea mentala, retragandu-ma din propriul trecut. Am stat in adaposturi pentru oameni ai strazii. Am vazut-o pe mama infigandu-si ace in brate, intre degetele de la picioare, oriunde putea, ca si se drogheze. Am vizut-o dand pe gat o sticla de voted la micul dejun. Copiii Agtia bogati sunt bebelugi in comparatie cu mine. De ce tremur toata? Fara frica, imi spune o voce interioara. Imping usile si suntintampinata de un val de aer rece cand pagesc pe holul intens luminat. Poate c& exteriorul arat ca $i cum ar fi fost construit cu cateva secole in urma, dar interiorul este somptuos 20. Oragiava tse Mhadden-Mills 2 si luxos, decorat mai degraba ca gi cum ar fi conacul unui milionar, nu o scoala. Miroase a bani, imi spun gi m4 opresc pentru o secunda ca sa privesc cu atentie totul. inca arata superb — nu pot nega asta. Pereti zugraviti in nuante calde de gri-maroniu. Lambriuri albe. Cornise superbe. Fotolii din piele. $i sunt abia la intrare. Avansez, cu pasi ezitanti. Portrete maiestuoase reprezentind fosti directori sunt atar- nate pe perete, alaturi de fotografi inramate ale absolventtlor, chipu- rile lor mici si zambitoare surprinse in fotografi realizate in ultimul an de liceu. Baietii poarta costume, fetele rochii negre. Pana la sfar- sital anului, poza mea va fi inclusa intr-un colaj si asezata alaturi de colegii mei. Imi scap& un mic hohot de ras, unul aproape isteric, asa ca il reprim. Elevi care miguni de colo-colo — fete in fuste plisate si cmasi albe cu nasturi, ca mine, baieti in pantaloni bej gi cimagi albe cu cravate cu rogu $i auriu — igi intore capetele ca si vada cine igi face aparitia in prima zi de cursuri. Fac ochii mari. Se aud sunete de uimire. Luptand cu emotiile, trag adanc aer in piept, o parte din mine regretand deja decizia iuata si indemnandu-ma sa mi intorc si s4 fug mancand pamantul, insi ma fin tare, invingandu-mi senzatia de greata. Imi inabus sentimentele, indepartandu-le cu grija si incuin- du-le intr-un cufar, Imi imaginez c4 amintirile de anul trecut sunt legate cu un lant si zAvorate. [au acel lucru ingrozitor si il arunc intr-un ocean furtunos. S-a zis cu clasa a unsprezecea. Du-te invar- tindu-te! S-a zis cu tine. Cu o expresie indiferenti, una pe care am exersat-o 0 sapti- mana, misor cu privirea elevii, fara si zabovesc prea mult asupra vreunuia dintre chipuri. Exact, Ava Harris, turnitoarea/scarba care s-a dus la politie dupa petrecere, s-a intors. $inu am de gand si plec nicaieri. Mai am nevoie doar de anul asta, ultimul, si s-ar putea $4 reusese s4 ajung la o facultate de stat, sau chiar s4 obtin o bursa la Vanderbilt. Vanderbilt. Corpul imi tremura de dorinta. $4 ajung la o universitate Prestigioasa, S4 ma duc ta cursuri impreund cu oameni care nu ma. cunosc. S& primesc ceva doar al meu. S4-mi croiesc propriul drum, unul luminos si lin si al naibii de neted... Picioarele o iau inaintea creierului si, in timp ce inaintez pe hol, multimea se departeaza, iar mai multi elevi se opresc locului, facand ochii mari cand ma vad. Atmosfera din jurul meu ¢ incredibil de tensionata. Dac& ag fi o vrajitoare rea, ag rade in hohote acum. Strang din pumni, abia reugind 4 ma agat de ceea ce ma moti- veaza. Esti mai bund decat oricare dintre ei. Dar, in sinea mea, cuvintele de incurajare par gaunoase. Piper vine in fuga si ma cuprinde in brate. — §-a intors! Fata mea preferata s-a intors! O, DOAMNE, MI-A FOST ASA DOR DE TINE! Chipul ei exuberant st primitor este exact ce aveam nevoie. Eo tipa draguta, cu parul lung, roscat-deschis, prins la spate cu doud clipsuri in forma de fluture, si mi-a fost cea mai bun’ prieten’ incd de cand am inceput sa mergem impreuna la cor, in primul an. Ea n-are ureche muzicala, dar mie-mi place s4 cant. Am avut cate un. solo la fiecare concert de la Camden, LAN. Inainte de Acea Noapte. Piper vorbeste inc’, intrebandu-mi ¢e-am facut vara asta. Am muncit, ii raspund, iar ea imi povesteste cum s-a dus la Yellows- tone cu parinfii intr-o excursie groaznic’ de o lund, impreuna cu cei doi frati mai mici, tofi intr-o rulota. Dau din cap gi zambesc cand cazul, iar ea pare s& creada cA sunt in regula. Ceea ce e foarte bine. Isi impinge ochelarii roz cu rame alungite si zambegte, stran- gandu-mi de mana. — MA bucur foarte tare sd te vad! Bun, paringii mei insista s& vii Ja cina curand. A trecut ceva vreme. 2 Drgiaa isa Medden-Milts 2) Intr-adevar. — Esti... stii tu... bine? spune ea. Inainte s4 pot raspunde, cineva se lovegte intenfionat de noi gi se indeparteaz’ repede, dar nu inainte dea auzi turndtoareo depe buzele lui. M-a lovit cu atata forta, incat mi-a cazut geanta de pe umar. Si aga incepe. Piper ma ajuta si-mi ridic geanta rastindu-se la cel care s-a lovit de mine. — Ai grija! Magarule! M& ridic si-mi intind gatul, ca sa vad cine-a fost. Par roscat, joaca in echipa de fotbal — Brandon Wilkes. Abia daca-\ cunosc. Prietena mea igi suf bretonul din ochi, revenind la expresia ei dragut’, chiar dac& ochii ii fug spre cei din jur, de parca i-ar provoca 4 spuna ceva contra mea. — Oricum, ma bucur ca te-ai intors. N-am apucat si vorbim prea mult si asta din vina ta, dar ¢ in regula. Ti-am oferit spatity, aga cum mi-ai cerut, intotdeauna a fost sincera. N-am sunat-o, asa cum ar fi trebuit, dar am avut nevoie sa ma distanyez de locul asta si de toi cei de aici. Am incercat 4 vorbesc cu ea la inceput, dar cand a adus vorba de scoala, de meciurile de fotbal, de orele ei gi de chestiile de zi cu zi de la Camden am simtit cum eram tras4 cu forta intr-un abis, intr-o gaurd neagra cu amin- tiri si oameni la care nu voiam si ma gandesc. Viata ei a mers mai departe — asa cum era normal — in timp ce eu am ramas blocata in trecut, plingandu-mi de mila. — Dar acum esti aici! Zambeste, dar pare nesigura. —Da MA chinui s4 ii ofer un z4mbet ¢ters. Parintii ei au fost cei care m-au dus la spital, anul trecut. Siiht oameni de treaba, care mun- cesc din greu. Nu sunt bogati. Ea e bursiera ca gi mine gi a intrat la Camden pentru ca notele ei de la matematica ¢i stiinte sunt uluitoare. Locuieste aici, in Sugarwood, iar eu fac naveta de la orfelinat, Ina- inte s4 implinesc gaisprezece ani si si obtin permisu! de conducere, o maicutad ma aducea la scoala intr-o duba galbena, veche. ‘Tresare cand isi aude numele in difuzor ¢i spune repede ca fulgerul: — Of! Trebuie s4 fug. A venit mama. iti vine sa crezi cd mi-am uitat laptopul acasa in prima zi? Sunt asa prostanaca! Ne vedem in clasa, da? Parca avem prima ora impreuna. Ma imbratiseaza pe fuga. — Te descurci tu. Dar asa 0 fi? Sincer, imi vine s-o iau !a fugd, s§ m& duc inapoi in magina gi s& las locul Asta in urma pentru totdeauna, dar apoi ma gandesc la fr&tiorul meu, Tyler. Telurile mele... trebuie s4 ma tin de ele. Inainte de a apuca s& spun ceva — ca de obicei —, ea deja s-a indepartat, topaind pe hol ca Tigger din Winnie Puh, Simgind fierbinteala privilor tuturor indreptate asupra mea, mi se face imediat dor de ea. E ciudat cum nimeni de aici nu m-a observat cu adevarat in pri- mul sin al doilea an. in niciun fel. Eram fata care-si tinea capul in jos $i se camufla cat de bine putea, incercAnd s4-si ascundi originile... pana in vara de dinainte de clasa a unsprezecea, cand am dat peste Chance intr-o librarie si el a parut interesat de mine. Apoi, cand a inceput scoala, mi-a intrat in cap s4 devin majoreta. In mare parte, mi-am spus va da bine in cererile de inscriere la facultate. Totodat, m-am gan- dit cd mi-ar consuma mai putin timp decat fotbalul sau tenisul — dar adevarul e cd am Ricut-o pentru ed, L-am vrut pe Chance, am vrut si fiu de fatala meciurile de vineri seara si s4 mergla petreceri cu toata lumea. De-a dreptul stupid. In timp ce trec pe lang’ toi cei care ma privese, strangand cu putere curelele rucsacului, am senzafia cd dulapurile se afla la un milion de kilometri distanya. Soaptele elevilor se inalta, se intensifica si se raspandesc precum un val in ocean. Si, evident... 24 Dragi Ava Misa Madden-Mitls 25, Fratii Grayson sunt primii Rechini pe care-i vd, stand sprijiniti de perete impreuna cu cateva fete, atragand atentia tuturor. Knox $i Dane. Sunt gemeni. Imi rotese privirea in directia lor si-mi mentin expresia taioasa si dur’, ochii mei zabovind asupra lor, asupra corpu- rilor lor similare, musculoase, inalte, cu umeri lati. Or fi ei identici, dar sunt diferiti ca 2iua $i noaptea. Knox este cel rece, nu zambeste nicio- data, iar cicatricea care ii taie obrazul gi buza de sus ii stricd forma gurii sidisturba perfectiunea fejei. Inghit in sec. S& se duca naibii! Refuz s& petrec anul asta cu team’. Buzele ii tresax, de parca mi-ar citi gandurile. Ma uit urdt la el, jar tdietura din dreptul gurii lui se curbeaza in sus, deformandu-se. Nu md sperii, se citeste pe faja mea. El ranjeste. Parul bogat, de culoarea mahonului, ii cade in bucle in jurul gulerului, Ochii lui de un gri patrunzator, precum metalul, taiogi $i intengi, sunt incadrati de franjuri de gene negre, Privirii lui scruta- toare nu-i scapa multe gi ma face si ma simt agitata — a fost aga incd din primul an cand il surprindeam uitandu-se la mine, studiindu-ma de parca ag fi fost o insecta ciudata. Cand aveam curajul si privese cu indrazneala inapoi — ffi place ce vezi? — pufnea intr-un ras bat- jocoritor si mergea mai departe. Sunt sub demnitatea lui. Un simplu fir de praf. Mi-a si spus asta dup4 primul nostru meci de anul trecut. — CE VREF? spune el ranjind cand md strecor in vestiarul echipei de fotbal. Privirea lui rece se opreste asupra fustei mele de majoreta, apoi ridica ochit si-i fixeazd pe goliciunea din dreptul gatului. Nu-i destul de rece seara ca sd purtam uniforma cu manecd lunga, asa cé am pe mine bluza rosie cu alb si decolteu in V, cu literele CP brodate pe piept. — Unde-i Chance? ”~ El se incordeazd, apoi pufneste in vas si isi scoate tricoul tran- spirat impreund cu protectiile de dedesubt. Are umerii lagi, pieptul acoperit ici $i colo de par blond rar, cu pielea bronzatd, strdbdtut de muschi puternici ce coboard spre talia ingusta si zveltd. I se vad patrafelele, iar privirea mea zaboveste pentru scurt timp asupra unui tatuaj pe care-l are pe sold, dar nu-mi dau seama ce reprezinta. Nu-i un pachet de muschi yf nici robust, cum ar fi de asteptat de la un tip binecuvantat cu capacitatile lui atletice, ci sculptat si modelat si... Imi cobor privirea si ma holbez la podea. N-ar trebui sé mi se scurgé ochii dupa el. Chance e tipul meu, Aud un ras masculin venind dintr-una dintre incaperile care pornesc din vestiar, probabil cea in care sunt dusurile, $i ma dez- umflu, bdnuind c& Chance e acolo, ini ridic privirea cu intenfia de a-l ruga si-i spund lui Chance cd am trecut pe acolo ca sé-l felicit pentru cele doud eseuri mar- cate in timpul jocului, dar vocea imi ingheafa. Knox si-a desfacut Pantalonii patafi de iarbd si si-i trage jos de pe el. Picioarele lui sunt pline de muschi si bine facute, spre deosebire de constitufia mai zveltd a lui Chance. Lenjeria lui de corp, la moda, e neagra $i stramta pe fundul tare, reliefand conturul dintre picioare... — Ii place ce vezi, sArantoaco? Pofi sit te uifi, dar nu pofi atinge. Simt cd jena mea se transformd in furie. Stiu ci nu-s decat fata cu bursa de la Camden, dar de ce trebuie sd-mi aminteascd mereu asta? — Nu-ti face griji c-0 sd ating ceva. Detest urafenia. Cuvintele mi se rostogolesc pe limba tnainte de a le putea opri. M4 refeream la atitudinea superioaré, nu la chiput lui, dar observ momentul in care ramane mascé, intelegand gresit. Isi atinge fata, urmand cicatricea, si-si incordeaza maxilarul. — legi afard. Doar jucatorii au voie aici. Ma rasucese pe caledie i ma indrept spre usa, straduindu-ma $4 n-o au la fuga. — Nesimtitule, bomban. Résul lui ma urmadreste. 6 Dragiava Hsamhodden-Mills 27 Se zvonegte c4 nu sarut’ fetele pe buze, dar nu conteaza cum ii deformeaza fata cicatricea, tot el ¢ capul Rechinilor. Ast4zi poarta o cimag’ albA, stramta, cu cravata largita, ca gi cum s-ar fi saturat deja de ea. Banuiesc c4 petrece mult timp la sala lucran- du-si corpul musculos ca sa-gi mentina statutul de coordonator de joc. imi sustine privirea pentru cateva secunde, apoi igi coboar’ ochii la telefon. flaud razand in barba. Unele lucruri nu se schimba niciodata. Dane, fratele lui, ¢0 replicd aproape fidela, doar ca are chipul per- fect, de Adonis, iar parul lui, mai lung, ii atinge umerii. Are aceeasi inaltime ca Knox, cam un metru nouazeci, dar linia maxilarului emai ascutita, mai subtire. Si ochii lui? Frate, sunt al dracului de injectati. Da, au fost ardndoi la petrecere. Frica imi strabate coloana vertebral, iar corpul mi se incor- deaza. In noaptea aceea cineva (persoana care m-a luat) m-a lasat pe una dintre canapeleie de pe veranda din fay’ a lui Piper. Apoi a apasat butonul soneriei si a plecat inainte ca mama lui Piper sa vind la usa. Uneori ma intreb daca acea persoana ar fi putut fi... Toate gandurile inceteaza, iar picioarele mi se tmpleticesc in clipa in care bag de seama cine st& lang’ Knox — Chance. Privesc cu atentie si vid cum paleste, cu ochii lui arz&tori indreptati spre mine in timp ce-si trece mana prin parul blond-nisipiu. Aga ¢, idiotule, iata-ma, Ava, versiunea 2.0. Fata pe care a sdrutat-o ca si cum ar fi avut intentii serioase nu mai exista. Simt cum mi cuprinde sentimentul familiar de rugine gi ma lupt si-I potolesc, Ce s-a intamplat n-a fost vina mea. Chiar daca din tes- tul pentru depistarea drogurilor a reiesit ca nu aveam droguri in ange (doar alcool), refuz sa cred asta, Sau poate a fost doar alcoolul. Nu stiu, gi asta ma innebuneste, “~ Mi s-au efectuat analizele care se fac in caz de viol — mi se face sil4 cand rememorez acel moment umilitor, in incdperea rece, impersonala, sirul intrebarilor invazive. Esti activa sexual? Da, am mai facut sex. Cat timp a trecut de la ultimul tau act sexual consen- sual? Sase luni. Cine a fost? Un tip de la Surorile de Caritate care e acum in Texas. Céfi parteneri ai avut? Doar unul, doar unul... pana acum. Ce fel de medicamente iei? Niciunul. Apoi m-au mutat intr-o alt& camer pentru examinare, unde m-au analizat din cap pana-n picioare, tamponand fiecare centimetru, de a guré pana la unghiile de la picioare. Mi-au fotografiat vanataile de pe partea interioara a coapselor. Mi-au luat hainele gi le-au pus intr-o punga de hartie. Mi-au cerut detalii despre ceea ce a condus la atac, m-au pus s& povestesc pas cu pas tot ce s-a intamplat si, cu toate cA asis- tenta a fost draguta, incredibil de draguti, am simtit nevoia si-mi ascund fata cénd i-am spus ci nu puteam si-mi aduc aminte cine a fost. Jar la final... Nimic. Au stabilit cA am facut sex, sex agresiv, dar nu s-a gasit sperma sau ADN concludente. $i Chance? Uitimul lui mesaj dupa ce m-am dus la politie: Nu mai Minti despre ce s-a-ntamplat la petrecere. Nu esti cine credeam cd esti. Estidoar o curva. Cuvantul acela urat imi brizdeaza inima, taind adanc. Nu sunt promiscua. Nu m-am tinut de prostii la Camden; eram prea ocupata 38 lucrez, 8 invat si s8 am grija de fratele meu. In plus, n-ar trebui si conteze dacd mi-asg fi tras-o cu toti de aici. SA fii beaté nu inseamna un consimtimant tacit. Probabil sunt nebuna ca zAbovesc in fata celor trei baieti, analizan- du-i trasaturile lui Chance, birbia lui patrata, gropitele de pe fiecare parte a gurii, care se adancesc cand zambeste. Acum e incruntat. Da, soptesc in sinea mea, incordandu-mi buzele. Sper cd te ener- veaza faptul cat md vezi. Nu-s aici pentru tine, arogantule. Sunt aici pentru mine. 28 Dragiava ea Modders 29 Afisand acelasi zambet fals, merg mai departe. Aproape am ajuns la dulapul meu, cel cu numarul 102, cand doua fete isi fac aparitia, blocandu-mi calea, Doamne. Macar sé termin cu TOATE-odata, Rasuflu prelung gi ma uit la Jolena si Brooklyn, fostele mele pri- etene din echipa de majorete. Fac o grimasa, Nu mi-au fost niciodata cu adevarat prietene. In ultimele zece luni nu m-au sunat nici macar co data ¢i nu mi-au trimis mesaje, Jolena, in rolul ei evident de regina a scolii, poarta pantofi rogii cu toc gi are parul castaniu-inchis prins intr-o coada de cal care-i scoate in evident’ pomefii bine conturati gi buzele rubinii. — Ia te uitd, e chiar Ava Harris. Nu-mi vine sd cred cd ai tupeul sa-ti arti fata pe-aici. Te rog, spune-mi c4 n-ai de gind sa dai proba pentru echipa de majorete! Rosteste cuvintele cu un zambet fals perfect. Nu sunt surprinsd <& m-aabordat atat de repede. Am parte de fix ceea ce ma asteptam — furie gi ranchiund. Mergand la politie, i-am turnat pe copiii populari. Pentru mine, petrecerea a fost doar ceva neinsemnat in comparatie cu ceea ce s-a intamplat la sfarsitul ei, dar pentru unii ce am facut eu 4 fost un act de trddare. Eu sunt gobolanul, iar turnatorii sunt niste nenorociti $i asa mai departe. s Mai mult de-atat, exista o inregistrare video cu mine ¢i fotbalistii, printre care se afla ¢i iubitul ei. Nu-idecat o alta atractie grejoasd din parcul de distractii. TANARUL DETECTIV bate cu un pix in masé. — Domnisoaré Harris, este posibil sd fi consimit sd facefi sex? Comportamentul dumneavoastrd de la petrecere a fost... md rog, denoti... Vocea lui aspra se intrerupe, dar inteleg ce vrea sa spund. — Ii cunose pe majoritatéa acestor baieti. Au parinfi cumse- cade, Sunt jucdtori de fotbal foarte buni. E in regula daca afi facut sex consensual cu... — Nu! strig eu, Nu, nu, nu... Umerii imi coboara si-mi vine sa ma tardsc undeva departe. — Existat o tnregistrare cu dumneavoastra dansand cu Liam Barnes, Dane Grayson, Brandon Wilkes... Continud sd enumere si alte nume, si fiecare dintre ele tmi provoacé durere. — Dati-mi voie sé va ardt. Imi baga un laptop in fata si porneste tnregistrarea video. Nu stiu cine a facut-o sau cine a dat-o mai departe. E intuneric $i imaginea e neclard, dar maioul pe care-1 purtam si parul meu blond sunt inconfundabile. La fel si baiefii, Sunt tntr-un cerc, dan- sand si razand cu ei, cu mainile pe umerii lor, migcdndu-ma dela unul la altul, fmi fin ochii inchigi. Se aude tare Closer’, de Nine Inch Nails. — Opriti-l, soptese finandu-ma de stomac. Va rog. — Hei! Ma asculfi, imbecilo? spune Jolena. Emai scunda decat mine, chiar $i pe tocurile ei inalte, si o domin, simfindu-m4 recunoscatoare pentru statura de peste un metru si gaptezeci de centimentri. Nu |-am intalnit niciodata pe taica-meu — un individ care-a asat-o pe mama gravida, practic, un donator de sperma —, dar banuiesc c& am mostenit de la el inaltimea, ea fiind miniona, — Di-te din calea mea, ii spun cu 0 voce joasa si luptandu-ma s4-mi pastrez cumpatul, — Oh, are gheare! Obliga-ma. Face un pas mai aproape gi ii simt parfumul floral dezgustator. Ma lupt cu stomacul meu sensibil. — Crede-ma, am cunoscut fete mai rele decat tine. Vrei si ma pui ta incercare? Colturile gurii i se ridic& si rade, sunetul ca un clinchet ajungand pana la alti cafiva elevi care s-au oprit s4 priveasca. Ea se uita in jur, trecandu-si privirea asupra tuturor, unii dintre ei facandu-se vizibil 30 DraghAva tsa Medden-Mits 30 mai mici. Altii se apropie, cu chile aproape fascinate, intreban- du-se ce voi face eu, ce va face ea... Ridica din umeri, cu on gest delicat. — Considera cA ai fost avertizata. Niciuna dintre majorete nu te vrea inapoi. N-avem nevoie de tarfe in echipa noastra. Instinctul imi spune s-o iau pur $i simplu la fuga. Asta ag fi facut in trecut daca aveam o interactiune cu ea, pentru ca nu vaiam decat s&-mi ugurez situatia aici. Nu face valuri. Termina scoala. O aud vorbind in spatele meu cand ma intorc s& plec, adre- sandu-mi un nume porcos, dar ma detasez, concentrandu-ma sa res- pir profund. Mainile imi tremura si m& chinui cu cifrul de la dulap, pe care l-am primit siptimana trecuta prin e-mail, odatd cu actele de inscriere, — Arti diferit, sunt cuvintele pe care le aud din stanga mea. Privirea imi fuge spre tipul care le-a rostit si-i vad parul casta- niu-deschis, tuns scurt pe parti ¢i mai lung in fag’, pieptanat pe spate, cu ochi cdprui-inchis. Are in jur de un metru optzeci, ¢ bine facut, cu o urma de strengarie in privire. Ranjeste. — Aveai parul deschis la culoare. Brunet e super misto. Te-am vazut cand fi-ai parcat magina. Are un accent evident bostonian, poate sudic, sunetul ,,r“ lipseste. Ridicd din sprancean, iar piercing-ul argintiu din ea straluceste fn lumina neoanelor. — Ma cheama Wyatt. Sunt nou-venit, din tanuarie, dar am aflat totul despre tine. Ti-am vazut poza in albumul scolar anual. Suntem vecini de vestiar. Incd un ranjet si se apleaca spre mine. — Oamenii se holbeaza ja tine. Esti un fel de... vedeta. Bine-ai revenit. Sunt onorat si-ti fiu vecin. Igi duce o mana in dreptul inimii. Hat s Nu ma asteptam si fie cineva dragut cu mine gi n-am incredere in sentimentul asta. tmi intorc privirea spre dulap si apuc lacatul. Cifrul nu functioneaza, iar el ma urmareste cu privirea cat incere pentru a treia oard, iar, intr-un final, lacatul cedeaza. Il deschid ¢i-i blochez vederea. ‘Wyatt isi inchide dulapul si observ cu coltul ochiului cd se inde- parteaza. Privirea imi cade pe un plic sigilat, de pe fundul dulapului. M& incrunt. Cum a ajuns aici? Verific usa dulapului si observ spatiile mici pe unde probabil a fost impins inauntru de cineva. Pe plic sunt mazgalite cuvintele Pentru Ava, iar eu simt fiori pe gat, intrebandu-mi cine I-o fi lsat. Cum de-a aflat cineva numarul dulapului meu? Am primit toate informatiile cu detaliile de inscri- ere cu doar citeva zile in urma. Imi musge buzele si-mi indes cutia cu pranzul in dulap, tentata sa las scrisoarea acolo, Ma uit la plic gi-mi apropii mana, degetele oprindu-se la cativa centimetri. Daca indun- tru e antrax? Imi dau ochii peste cap la gandul asta ridicol. Sunt des- tul de desteapta s& gtiu c4 sporii de antrax eliberati in aer ar putea sa-mi facd rau nu doar mie, ci mai multor oameni, inclusiv persoa- nei care a livrat scrisoarea. Bine, in regula, dar tot n-o ating. O si-mi iau niste manusi de Ja laboratorul de stiinte mai tarziu si s-o arunc la gunoi. Pun lacatul la loc, apoi ma razgandesc si deschid din nou usa, apuc scrisoarea si deschid plicul !a un capt. Dacg-i de la Piper? Dragi Ava, Rahat. Asta-i 0 prostie. Ce vreau sd spun de fapt e... cand te uiti la mine, simt ceva REAL. $i asta nu mi s-a intamplat niciodata. Au trecut zece luni de cand ai fost aici, dar nu pot si te uit. Mi-a fost dor st te vad mergand pe culoar. Mi-a fost dor sé te vad facind galerie Ia meciurile mele de fotbal. Mi-a fost dor de mirosul pdrutui tau. Apoi, in noaptea aia, totul s-a destramat. Daca ai nevoie de ceva, orice, vreau sa-ti fiu aldturi. Scrie-mi. Te rog. 105-555-9201 R Dragiava IsaAledden-ills 33 PS. Sunt un Rechin, dar nu . 43 face rdu niciodata. PRS. Am incercat sit lupt cu ceea ce simt, dar te vreau. Incit te vreau. Inima imi bate cu putere cand citesc cuvintele si abia dacd aud clopojelul si pe cei care trec pe langd mine, indreptandu-se spre clase. {mi vine s4 mototolesc scrisoarea gi si-i dau foc. Imi vine si ma pig pe ea, Siasta ma face s& rad. Cine-a lasat-o? Evident, nu cred nimic din ce-am citit. In primul rand, e de la unul dintre jucdtorii de fotbal — un Rechin — gi ei toti ma dispre- fuiesc. A fost petrecerea lor, si ei au fost cei asupra carora politia gi-a concentrat investigatia. Toi au spus acelagi lucru: Ava Harris era bauté cand a venit. Nimeni nu i-a dat droguri sau bautur’. Nimeni n-a vazut-o cand s-a dus in padure. Nimeni n-a atacat-o. Se aude ultimu! apel al clopotelului si revin tresarind din tre- cut, apoi indes scrisoarea tn rucsac, trantesc usa de la dulap $i fug s4 ajung la prima ora. Capitolul 3 KNOX Parchez noua masina Mercedes-Benz Clasa G negru si opresc motorul. — Cat de mist ¢ magina asta nou’, spune Chance iesind de pe bancheta din spate, aruncandu-si rucsacul pe umar. Ochii lui de un albastru-pal au pliuri la colturi. E incd bronzat dup vacanta petrecuta in Maui saptimana trecuta. — Mereu primegti cele mai bune jucarii, Knox. Pufneste in ras, iar eu ridic din umeri, stiind c4 nu-i nici urma de gelozie in cuvintele lui. Averea familiei lui e faimoasa, transmisi de la o generatie la alta de avocati, cuprinzand chiar $i un guvernator, dar nu se compara cu a mea sia lui Dane — tatal nostru e milionar in industria imobiliara. Tes din magina. — Doar ce-i mai bun pentru cei din familia Grayson. Tonul meu e plin de sarcasm. Insa doar geamanul meu se prinde. Fratele meu, Dane, iese din partea pasagerutui si bate in capota maginii. — Da, dragu: . . tata se simfea vinovat cA ne-a lasat acasa aproape toatA vara ca sa lucreze in New York. Frumos mod de a ne impaca, nu crezi? Tonul lui e neutru, fata lipsita de expresie, cu exceptia liniilor din jurul buzelor, care ii trideaza incordarea. £ in regula, imi spun urmarindu-l cu privirea in timp ce vine spre noi. Liam coboara de pe bancheta din spate. E un fundas de un metru nouazeci din echipa noastra, vedeta din defensiva, pe cale sd ajunga Ja o facultate importanta. ESPN I-a clasificat mai sus decat oricine altcineva din echipa, chiar mai sus decdt mine. A avut nevoie sa-l aduca cineva cu masina in dimineata asta, dar mi-a spus ci tatal lui ii va aduce ceva mai tarziu: un Escalade negru, nou. Zambeste smechereste si-si indreapta corpul. Apoi igi intinde bratele gi se wita la scoala, contempland structura impunatoare, cu turnulete de fiecare parte gi iedera care imbraca pietrele gri. — Va trec gi pe voi fiori, baieti? Ultimul an... e anul nostru. igi trosneste degetele gi isi freaci mainile. — Si-o si ma culc cu toate fetele pe care le doresc. Cu mai multe decat voi, fraierilor. Cum ii place tatei sa zica, baiepit tot baieti. Rade.» — Numai tu tii scorul, spune Chance si-si da ochii peste cap. — Deci iar ai terminat-o cu Jolena? intervine Dane. Nu pot si zic c ma surprinde. Voi doi traitio telenovela, Rade, amuzamentul indepartandu-i o parte din tensiune. Aga-i el, trece de la o emotie la alta. Liam ridicd din umerii largi, trecandu-si o mana prin bretonul blond-deschis, pieptanat intr-o parte, aga cum purta Justin Bieber. — Sunt prea multe fete pe lume ca s& ma leg de una singura. — P4nd la sfarsitul zilei o s& figi din nou impreuna, spune Dane. Chance chicoteste. — Ai grijé, Liam. Imi aduc aminte ca te-ai ales cu o mancarime pe pulé in vara asta de la una dintre studentele alea pe care le-ai agagat 36 DragdAva HsoMadder-Mills 37 in clubul in care ne-am furisat. La naiba, era sexy... dar s4 iei o boald cu transmitere sexual? Cred cA vizitala medic a fost destul de jenanta, Liam se inrogeste, — Era vindecabila, da? $4 nu spui... 0 s4-mi strice treburile. Zambesc. ~0 sa fac anunful de dimineata, spun eu, mimand vorbitul la microfon. Bine ati revenit, elevi. Va vorbegte Knox Grayson, coordo- natorul de joc al Dragonilor. Va fi un an bun la Camden Prep, dar ina- inte de a incepe, ag dori s ating subiectul BTS... ma rog, nu-l ating, de fapt, dar intelegeti ce vreau sa spun. O sa-l folosim pe Liam Barnes drept exemplu. De asemenea, iata o ghicitoare ca si vi inveseleasca ziua: ce-i e mai rau decat sapte purici pe-un picior? $tie cineva? Arunco privire spre baieti, ranjind de faa din ce in ce mai imbu- joraté a lui Liam. — Sapte paduchi pe organul vostru, desigur. Intrebati-l pe Liam. Chance chicoteste, iar Dane rade in hohote. — Buna asta, frate! Ridic din umeri. — Am momentele mele de glorie. — lar Liam iti ofera un material excelent, spune Chance si ma ‘impunge cu pumnul. — Du-tenaibii, QB1, bombane Liam. Stai si vezi ce-o s& fie peteren. Ridic din spranceana, mim&nd nogalan{a la ameninjarea lui jal- nic&, dar ma zburlesc. Se pare ca 0 fac imediat zilele astea, mai ales cand e vorba de fotbalisti cu gura mare. —E-doar o gluma. Chipul lui Liam se relaxeaza. —~ Tot nu-i amuzant. Nu-mi place cand faci glume pe seama mea. Rad atunci, profund si prelung, simtind un val de satisfactie pentru c3 l-am enervat. E o competitivitate ciudata intre noi, Poate ¢a-i o chestie de genul atac-versus-aparare, dar in mare parte eu sunt cauza, pentru ca sunt responsabil de echipa si, in plus, am avut-o pe Jolena in anul doi, inaintea lui. Am inscris si am plecat si, in ciuda Yaudarogeniei hui in legatura cu faptul cd nu-i nimic serios intre ei, nu vrea si ma stie aproape de ea. Sexul cu ea n-a insemnat nimic pentru mine — lipsit de gust, lipsit de sens, n-a fost nimic altceva decit un mod de a petrece timpul. Nici macar nu stiu sigur daca m-a dorit cu adevarat pe mine, dar a scos toate zgomotele potrivite si s-a prefacut, dornica si se numetre printre fetele care mi-au trecut prin pat. Pugin i-a pasat cine eram, dar cu siguranfa le-a spus tuturor ca i-a tras-o coordonato- tului de joc. E amuzant — eu nu spun nimanui cu cine ma fut, dar ceilalti stiu intotdeauna. Liam isi roteste umerii. — Te-ai purtat ciudat in ultima vreme, Knox. Deja iti faci griji pen- tru cgtigarea unui campionat de stat? spune el, ficdndu-mi cu ochiul Nu-ti face probleme, o sa cAstig meciurile alea pentru noi. Tu nu tre- buie decat s3 dai niste pase frumoase si eu ma ocup de munca grea. — Du-te dracului, spun incet. Apoi zimbesc. Else witd lung la mine, apoi intoarce capul. Dezgustul i se citeste pe fata. Degi ma vede de patru ani cu cicatricea asta pe fafa, tot nu s-a obignuit. Dane se trcordeaza lang’ mine si ma priveste piezis, dar refuz s& bag de seamé. Liam e cel mai bun prieten al fui si, pentru cd Dane ¢ geamanul cel bun, suntem sincronizati; stie cand am de gand sa-mi folosese pumnii. — Hai s4 intram, murmura Dane ¢i ma impinge cu umarul. — Mmm, poate eu gi Liam ar trebui 4 rezolvaim niste rahatun inainte sa intram, spun relaxat. Liam intoarce capul spre mine, intalnindu-mi privirea, iar ner vozitatea lui se transforma intr-un zambet precaut. ~— Hei, omule, jas-o balta. O sa fie un an bun, OK? Echipa noas- tr o sd castige trofeul. Tu $i cu mine, da, Knox? Suntem unifi. Suntem uniti inc’ din primul an. Eu si Dane suntem uniti, cretinule. Niciodata cu tine. 38 DragiAva eaMadderdals 39 — Mhan, ingaim eu. Pgim toi patru pe trotuarul lung care duce spre intrare. Liam deschide usa, iar eu intru primul, cercetand cu atentie chipurile celor depe bol. Nimic. Ba o-a ajuns inca. Sui. Atentia imi e atras’ de o fat blonda, care-si fine fata ascuns4. Govliesc, rim4nind in urma celorlalti trei baiefi. Sunt pe cale 4 ma duc dupi ca... Ating cicatricea si imi frec degetele de ea. Ne No N-o urmari, Knox. Las-o balt. Ia-o la dreapta. ‘Ca coltul ochiului vad un Jeep familiar, verde-inchis, care intra fie parcare gi trece in vitez’ pe lang’ trotuar. Ma incrunt, iar simturile gal se tensioneazd. Ava. Asadar, blonda nu era ea. Simt 0 senzafie eplebtoare in piept si mi cuprinde un sentiment de neliniste com- ‘banat cu entuziasm privind-o cum parcheazd gi iese din magina. imi mange buza de jos, iar corpul mi se tensioneaza. Din ce motiv? ‘Simt incordare? Frica? Pofta? Da, zici ci am dubla personalitate. Oparte din mine nu vrea s3-i mai vad vreodat’ chipul, dar cea- leh parte... ci bine, pentru partea asta trebuie sé-mi fac griji. WAM SE GRABESTE spre biroul directorului ca si-si Jimu- ‘weeec’ orarul, iar Dane, Chance ¢i cu mine zbovim lang’ usi, uitindu-ne la bobocii care vin gi agteptandu-ne prietenii pe care nu j-am Warut peste vara, ‘Dar eu gtiu de ce stau de fapt aici. Dane igi reazema capul de perete gi se freaca pe fata. — Ce-i cu tine? intreb cu un ochi ta uga, atent. Ridica capul. — Nimic. Nu ma mai freca la cap. Imi arunca o privire, cu ochii lui gri, de aceeagi culoare ca ai mei. Are pupilele dilatate. Maxilarul mi se incordeaza, dar imi jin gura. Cu cat il bat la cap mai mult, cu atat devine mai beligerant, si nu te poti certa cu... Rahat. Tat-o. Autrecut luni de cand picioarele ei lungi gi subtiri si ochii mari, de culoarea acvamarinulvi, au fermecat silile impozante de la Camden. MA cuprinde o senzatie de sufocare. Ea. Este. Aici. Gandurile imi fug tn trecut. Incd-mi aduc aminte ziua in care si-a facut aparitia in primul an, cu privirea aceea plina de speranta, de optimism, in fata unui nou inceput pentru ea la Camden. M-a facut s mA uit la ea si asta m-a scos din sarite. Chiar si acum imi vine si ma scarpin pana la sange ca s4 scap de senzatia aia. Corpului meu nu-ie permis s4 aib’ vreun sentiment peatru ea. Nici macar unul. — S-a intors, spune Dane indepartandu-se de perete cu o expre- sie enigmatica. Trebuie si recunosc... are tupeu. -— Mhm, spun eu cu ochii la ea cand nu se uita. S-a zis cu parul blond, lung, a fost inlocuit cu brunet-inchis. O face s& para mai dura. Gura fi ¢ inghetatd intr-un ranjet, iar rujul sclipitor, rogu intens, de pe buzele ei pline ii scoate in evidenta for- mele senzuale ¢i pielea deschis’ la culoare. Mici pistrui ii puncteaza nasul, la fel ca inainte, ins4 maxilarele inclestate dau de ingeles cA ea nu mai la fel. Fusta ei e putin mai scurti decat prevede regulamen- tu scolii, tivul depasind cu circa sapte centimetri genunchiul, in loc 40 Oragiiava Uso Madden-Mills 41 de cei cinei prevazuti. Ma intreb daca elevii cu burse mai au de unde alege cand vine vorba de uniforme. Banuiesc cA hainele lor sunt gra- tuite, la fel ca manualele. Oare primesc doar cateva din fiecare? Doud jachete ¢i cdteva camagi gi fuste? Eu nici macar nu pot si numar cate uniforme am acasa in dulap — o multime de pantaloni si camasi perfect apretate gi o groaza de cravate. Bluza rogie cu blazonul rogu cu dragon de la Camden ii atarna pe brat, iar camasa i se strange pe formele pline ale snilor. fn picioare poarta tenisi Converse negri uzati. Zabovesc cu privirea, admirandu-i ciorapii inalti si albi care-i acopera gambele. — De ce te holbezi asa la ea? suiera Chance care sta in picioare de cealalt& parte, — Aga cum? Cine-i ea cu adevarat? Cum de vine aici, cu o lamina malitioasa « in privire? Strang din palme. E atat de dulce, Atat de interzisa. — De parc-ai fi fascinat sau ceva de genu’. Vorbeste in soapta. — Hm, bombin eu. Simt cé ma priveste tn continuare observand-o §/ spune: — Las-o in pace. Nici macar nu-l ascult si mijese ochii spre ea, simtindu-ma deranjat de pozitia vulnerabila a umerilor ei, pe care incearca s4 si-i indrepte in timp ce se apropie de noi. Ridic din umeri, incercand s& par relaxat $i indiferent. — Cu sigurant’ e o scanteie care s-ar putea aprinde. — Si care ne-ar arde pe toti, bombane Dane. Sunt de acord cu Chance... inceteaza. — Nu pot, raspund in barba, Imi ling buzele si ma lupt in sinea mea s&-mi cobor privirea, simjindu-mé derutat de ce se intampla. S-a intors, s-a intors, chiar s-a intors. Maxilarul lui Chance se incordeaza privind-o, incercand sa se controleze. Pare stépana pe ea inaintand pe hol, rotinda-si privirea peste noi. Elevii trec pe Langa ea, oferindu-i spatiu. Hai, micuta Ava. Vino mai aproape de mine, fata feroce. inc& un pas. Lasa-mi sa te ating, Pe brat. Pe mana, Oriunde. Te rog. Degetele imi tresar. — Nu-mi vine sd cred cd s-a intors, bombane Chance gi se witd la mine, soptind, ca ea si nu ne auda. Stiai? — Ce te face sa crezi cd aveam de unde si stiu? ii rspund sec. — Pentru cd tu mereu afli rahaturi. Taicd-tau ein consiliu. Rad, O, dac-ar sti informatiile pe care le am — toate despre saran- toaca Ava cea sfidatoare. Stiu asa de multe detalii despre viata ei, incdt mi se invarte capul gi ma excit... Ting-te departe, foarte departe. Pieptul lui Chance se ridica. — Tata mi-a luat masina dupa petrecerea aia. Inca nu mi-a dat-o inapoi... desi n-am facut nimic rau. Ea a fost partenera mea si doar pentru asta m-a judecat si m-a tras la raspundere. Da, dar el a plecat cu Brooklyn. Supararea nu-mi da pace. — Nu erai indrigostit de ea? El trage aer in piept, dar vocea lui e domolita. — Nu. Ce mincinos. Rad in barba. Ochii imi 23bovesc asupra fetei ei in forma de inima, o vad cum se poticneste, mergand apot mai departe si oprindu-se la aproximativ 2 Dragiava fsa Madden Mis 43 un metru gi jumiatate de noi, cv ochii indreptati direct spre Chance. Emani o ur’ aproape palpabila. Una fterbinte. Electrica. El paleste si inghite in sec, o parte din manie scurgandu-se din el gitransformandu-se in... ce, fricd? In ultimele luni, nimic nu-l facea si se zburleasc4 mai tare decat atunci cand cineva aducea vorba de Ava, iar faptul c& o vede pentru prima data dupa noaptea aceea — sincer, arata de parc-ar fi vazut o fantoma. Ii coboara privirea. — Chiar nu te mai intereseaza? MA uit urat Ja el. — Fatv-i, nu, Anul trecut a fost complet topit dup Ava. L-am vazut cand i-a facut ochi dulci in clasa gi, la naiba, chiar am auzit ingeri cantand cand ea ]-a privit la randul ei. Am vazut cum gi-a aruncat casca dupa un meci gi s-a napustit cas-o ridice in brate gi s-o invarteasca. Vorbea tot timpul despre ea, despre cum credea cd ea ar putea fi aleasa. Nu s-a dudat cu performantele lui sexuale cu ea. Nu, asta a finut ascuns. Noi doi suntem cei mai buni prieteni inca de pe vremea cand eram in campusul din gimnaziu. Cand am aparut intr-o zi la scoala cu fata plina de copci, umflata si rosie si m-a intrebat ce naiba s-a intamplat, i-am spus canu era treaba nimanui. A acceptat raspunsul sia devenit misiunea lui speciala sd le spun tuturor Vedefi-vd dra- cului de treaba voastra si nu mai intrebati. Cand gi-a pierdut mama, in clasa a zecea, din cauza cancerului, am fost !anga el saptamani intregi, jucand incontinuu jocuri video si vorbind nimicuri ca s4-i fie mai ugor. $tiu ce-i moartea, durerea pe care-o aduce cu ea. Fata lui Chance se tensioneaza. — Nu credeam cd 0 s-o mai vid vreodata. MA uit in jos la telefon. ~ Totusi, iat-o. A, uite o chegtie interesanta: stiai ci drogurile folosite pentru a viola pe cineva isi pierd efectul destul de repede? Chance tresare. — Inceteazi, Knox, N-a fost agresata. A mintit. — Mmm, bomban eu. Tata a obtinut cu ugurinta raportul politiei referitor la mine gi la Dane dupa interogatoriul ei gi a! celorlalti de la petrecere. $tiu despre vanataile de pe partea interioara a coapselor ei. Stiu cd nu-si aminteste mare lucru. $i interogatoriile jucatorilor? O gluma nenorocit&, sau cel putin aga cred, desi au fost cAteva zile tensionate, cét tata a stat cu ochiil pe noi pentru prima dat’ dupa mult timp. Dane s-a numéarat printre tipii care dansau cu ea in inregistrarea video; totodata, mai era la mij- loc si situatia mea delicata, Totusi, dupa ce interogatoriul nostru obli- gatoriu cu politistii s-a incheiat, tata ne-a dus cu avionul la Los Angeles pentru un concert U2, ca gi cum nimic nu s-ar fi intamplat. Poate ci Dane mi-a spus s4 nu ma mai holbez, dar chiar gi el eatent la ea, urmarind-o pe furig, precaut. Cu sigurant e o fata care atrage atentia. — Cred ¢4 n-are importants, ii spun lui Chance. Nimeni n-o s4 creada o fata oarecare, cu bursa. Imi privesc cu atentie unghiile. Raspunsul lui se pierde cand Brooklyn isi face aparitia lang’ Chance fluturand din gene si cuprinz4ndu-i bragul. — Bun, jubitule, spune ea aruncand o privire rautacioasa spre Ava. Esti bine? El da din cap aprobator. — Sigur. De ce n-ag fi? Brooklyn ii zambeste si duce langa Jolena, iar eu ma uit cum se sfituiesc pentru o clipa, apoi o abordeaza pe Ava. Oare cum o si se descurce? Va ramane la Camden cand viata va deveni grea? Pentru ca aga va fi. Va fi al dracului de greu pentru ea... Chance pocneste din degete in fata mea si-mi dau seama c4 am uitat de el. Mi-a urmiarit privirea indreptata catre fetele aflate la cativa metri distanya. 4 Draghava