Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Concluzii
Bibliografie
Material ilustrativ
INTRODUCERE
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Grăsimi. Acestea sunt molecule complexe, numite corpi grasi. În functie de originea lor, se
deosebesc doua mari categorii de lipide:
lipidele de origine animala sunt cele pe care le contin carnea, pestele, untul, brânza, smântâna
proaspata,etc;
lipidele de origine vegetala sunt lipidele din uleiul de arahide, margarina, etc;
Se pot clasifica lipidele si în doua categorii de acizi grasi:
acizii grasi saturati din carne, mezeluri,oua, lactate;
acizii grasi mono-nesaturati: grasimile care ramân lichide la temperatura ambientala, desii
unele pot fi solidificate prin hidrogenare;
Lipidele sunt necesare în alimentatie. Ele contin vitamine A,D,K,E, si acizi grasi esentiali si
servesc la elaborarea unor hormoni. Numai grasimile pastrate la rece garanteaza continutul de acizi
grasi esentiali. Anumite lipide sunt responsabile pentru excesul de colesterol, dar în realitate exista
doua feluri de colesterol: bun si rau. Practic, toate lipidele favorizeaza cresterea colesterolului rau:
grasimile care maresc colesterolul: cele saturate din carne, mezeluri, unt, brânza, untura,
lactate;
grasimile care nu au decat o mica influenta asupra colesterolului: crustacee, oua, carne de
pasare;
grasimile care scad colesterolul: uleiurile vegetale, masline, rapita, floarea-soarelui,
porumb.
Grasimea de peşte constituie un mod de prevenire a bolilor cardio-vasculare, facând sa scada
trigliceridele si împiedicând trombozele. Prin urmare, se recomandă peste gras (somon, ton,
scrumbie, hering, sardină).
Fibrele alimentare. Acestea sunt substantele continute în special în legume, fructe, cereale în
stare bruta.Deșii ele nu au nicio valoare energetica apriori, fibrele alimentare joaca un rol extrem de
important în digestie, în special datorita celulozei, ligninei, pectinei si a mucilagiilor. Ele asigura un
bun tranzit intestinal , iar absenta lor sta la originea majoritatii cazurilor de constipatie. Fibrele fiind,
totodata, foarte bogate în vitamine, oligoelemente si saruri minerale, insuficienta lor poate duce la
grave carente.Ele împiedica absorbatia pe cale digestiva,a lipidelor diminuând astfel riscul de
ateroscleroza. Pe de alta parte fibrele nu au avantajul de alimita efectele toxice ale anumitor
substante chimice,cum sunt aditivii si colorantii. Dupa opinia unor medici gastro-enterologi,anumite
fibre ar avea capacitatea de a proteja împotriva a numeroase riscuri si mai ales împotriva cancerelor
digestive.
Lucrare de an Pag.
2.Ratia competitionala
3. Ratia de asteptare
4. Ratia de refacere
Dam mai jos exemplu de nutritie preconizata de scandinavi,care urmaresc sa mareasca
rezervele musculare si hepatice de glicogen,creând astfel o rezerva energetica pentru efortul de
rezistenta. În saptamâna premergatoare concursului de vârf, se procedeaza astfel:în zilele
7,6,5,4,antrenamente cu intensitate mare si volum înca mare. În ratia de sustinere se cuprind 50%
glucide, diminuându-se rezervele glucidice din organism(foamea de glucide). În zilele 3,2,1, se
mentine intensitatea mare 90%-100% cu scaderea volumului. În ratia de sustinere glucidele ajung la
70% realizându-se o suprasaturare glucidica care la nivelul muscular si hepatic se exprima printr-o
crestere a glicogenului de 2,3-2,6 ori fata de începutul perioadei.
Ratia de asteptare se administreaza 100ml suc de fructe în glucid din ora în ora, pâna la
concurs, realizându-se o hidratare corecta a organismului.
Ratia de refacere constituie un capitol separat în cadrul refacerii organismului dupa efortul
imediat sau dupa o perioada îndelungata de efort.
Ratia competitionala, hiperproteica se aplica în sporturile de forta si porneste de la
premisa suplimentarii ratiei proteice/kilogram/24 de ore prin concentrate proteice preparate din lapte
natural de buna calitate,pâna la 4 grame proteine /kilogram/24 de ore sau în procente pâna la 18-
22%proteine pe ratia de 24 de ore.Deoarece numai prin alimentatie este greu de realizat acest
cuantum proteic, se recurge la suplimentele proteice(tip lapte praf),eventual îmbogatirea cu vitamine
si minerale.
Dintre aceste produse(milk powder) le mai mentionam pe cele autohtone sau un produs
olandez Refit (90%proteine din lapte+5% minerale,)produse care,aplicate în doze de
1g.proteina/kilogram/24 de ore ca supliment proteic, au determinat cresteri de masa activa de 2-
3kilograme,cu scaderea echivalenta a tesutului adipos,dupa 6-7saptamâni de aplicare zilnica(efort
zinic de 4-6 ore cu profil de forta).În ceea ce priveste în ratia competitionala, aceasta nu poate
constitui sursa de energie pentru concurs, rolul ei fiind preponderent psihic.Ratia alimentara în
timpul competitiei trebuie sa paraseasca repede stomacul(2-3ore,sa fie placuta, gustoasa si hranitoare
sa preîntâmpine aparitia senzatiilor dureroase de foame).Daca îmi permit o observatie, atunci pot
spune ca pentru activitatea de mare performanta rolul nutritionistului este cel mai indicat în a alcatui
meniul si ratiei alimentare.
Lucrare de an Pag.
Alimentatia rațională este aceea care satisface pe deplin toate nevoile cantitative si
calitative ale organismului, tinând seama de particularitatile sale fiziologice, de efortul depus si de
conditiile de mediu în care se desfasoara. Ea contine toate substantele trofice, energetice si catalitice
necesare. Alimentatia rationala nu este echivalenta cu supraalimentatia si nici cu consumul exagerat
al unor alimente cum au tendinta sa creada si sa faca unii sportivi, antrenori sau conducatori de
loturi.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Dupa amiaza la orele 17 se poate lua o gustare, care sa constate dintr-o ceasca de ceai sau
lapte, cu câtiva biscuiti.
Dintre bauturi se pot consuma: apa, sucuri naturale de fructe, apa minerala nu prea gazoasa,
etc.Exemplele prezentate au un caracter orientativ, pe baza lor fiind posibila alcatuirea unor meniuri
care sa respecte principiile alimentatiei rationale.
În timpul mesei trebuie respectate câteva reguli de igiena, si anume:
- alimentele trebuie mestecate încet si bine;
- sa nu se consume lichide în cantitati mari. Acest lucru este indicat între mese,
consumându-se cel putin un litru si jumatate pe zi;
- sportivul nu trebuie sa se ridice de la masa satul, ci cu senzatia ca ar mai fi putut mânca;
-mâncarea trebuie sa fie gatita, sa aiba gust bun si un aspect placut;
- unele alimente ca : brânzeturile fermentate , salamurile condimentate, carnea de berbec
sau porc grasa, carnea de vânat, marunatele, afumaturile, pestele sarat sau afumat, grasimile prajite,
sosurile, maionezele, varza, fasolea uscata si castravetii sunt contraindicate în cantitati mari din
cauza faptului ca celuloza pe care o contin poate produce tranzit intestinal accelerat. Trebuie evitate
condimentele si bauturile alcoolice, mai ales cele tari.
Un regim alimentar corespunzator nevoilor energetice se apreciaza prin echilibrul ponderal.
În urma unui astfel de regim, sportivul îsi realizeaza si pastreaza greutatea optima, aceea la care are
randamentul optim.
În etapa competitionala, alimentatia se stabileste în functie de necesitatile organismului fata
de efortul depus, de specificul efortului si într-o oarecare masura si de preferintele
sportivilor. Schimbarea brusca a regimului alimentar în aceasta perioada deregleaza reflexele
alimentare formate. În general se mentine alimentatia din etapa pregatitoare, dar se introduc alimente
cu o valoare calorica mai mare si mai usor asimilabile În timpul concursurilor, alimentatia nu trebuie
sa difere prea mult de cea anterioara. Ratiile alimentelor superioare din punct de vedere calitativ si
foarte usor asimilabile se vor mari, cu accent îndeosebi pe glucide, partide lactate, saruri minerale si
vitamine care ajuta substantial efortului spotivului, chiar daca sunt consumate în ziua concursului. În
rest, efortul este sustinut de rezervele organismului, realizate din alimentatia primita cu câteva
saptamâni înainte.
Cu 2-3 zile înaintea concursului se impune o dozare mai atenta a alimentelor, deoarece cele
ingerate chiar în ziua concursului sunt folosite în mica masura. Ratia nu trebuie depasita din punct de
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Lucrare de an Pag.
Atunci când clasificăm produsele respinse după tipuri, sa constatat că suma maximă a fost în
legume, fructe, fructe uscate, carne și produse din carne, produse culinare și lactate:
- legume, fructe, fructe uscate - 2472,3 kg (23,1%);
- carne și produse din carne - 2132,8 kg (20%);
- produse culinare - 1548,8 kg (14,5%);
- produse lactate, inclusiv brânzeturi - 1408 kg (13,2%);
- pește și fructe de mare - 778 kg (7,3%);
- brutărie și produse de cofetărie - 661,65 kg (6,2%);
- păsări de curte și produse de pasăre - 532 kg (5%);
- deserturi - 523 kg (4,9%);
- sucuri, băuturi - 507 kg (4,7%);
- condimente - 120 kg (1,1%).
Conluzie
Alimentatia este un factor de baza in conrectarea diverselor tulburari organice cat si a diferitelor
perioade de antrenament.
Dieta alimentara trebuie sa contina produse din toate grupele alimentare in procente calorice bine
calculate,cautand sa existe produse atat din regnul animal cat si din cel vegetal.
Deoarece sportivul nu se poate mentine in forma in cursul unui proces de antrenament
anual,particularitatile fiziologice ale fiecarei faze de efort impun cerinte nutritive diferite astfel incat
alimentatia sa fie echilibrata si adaptata fazelor de pregatire.Alimentatia de baza trebuie sa asigure
necesitatile energetice si nutritive pe termen lung; alimentatia precompetitionala stabileste conditiile
optime pentru competitie iar alimentatia competitionala priveste regimul alimentar dinaintea startului
Lucrare de an Pag.
Bibliografie
- Rinderu E.T. , Alimentatia Sportivului-Interelatii Teoretice si Practice, Editura Universitatii din
Craiova,1999.
- Rinderu E.T. , Ionescu M.A. , Alimentatia si Medicatia in Efortul Sportiv , Editura Universitaria
Craiova , 2004.
- Rinderu E.T. , Cataneanu S. , Shaoo M. , Rolul Alimentatiei si Medicatiei Sustinatoare de Efort in
Imbunatatirea Performantei; Simpozion International , Universitatea din Pitesti , pag.125-129 , 1997
-Пищ. пром-сть (Россия), 2017, № 8, с.26-29. Богатырев А. Н., Натуральные продукты
питания-здоровье нации.
Lucrare de an Pag.
Material ilustrativ
Lucrare de an Pag.