Caragel Dana Cristiana

An II Gr B

Vitiligo

Vitiligo este o boală cronică dobândită, de cauză necunoscută, caracterizată prin apariţia
maculelor hipopigmentare din cauza distrugerii melanocitelor.
Depigmentarea survine din cauza dispariţiei melanocitelor funcţionale de la nivelul
epidermei, fără a exista un tratament curativ.
Orice zonă a corpului poate fi afectată şi, de cele mai multe ori, pacienţii cu vitiligo au
plăci depigmentate în mai multe zone ale corpului. Plăci similare pot să apară şi pe mucoase
(bucală, nazală) şi pe retină. Părul care creşte pe ariile afectate poate, la rândul lui, să crească
depigmentat.
Vitiligo afectează ambele sexe în mod egal. Vârsta de debut este înainte de 30 de ani în
70%-80% dintre cazuri. Există o uşoară predispoziţie de a afecta persoanele cu piele închisă la
culoare, contrastul dintre nuanţele pielii având un impact puternic asupra individului.
Tipuri
 Vitiligo focal - cu depigmentare limitată la una sau câteva zone
 Vitiligo segmentar - prezentând plăci depigmentate care se dezvoltă pe o parte a
corpului
 Vitiligo generalizat - cu depigmentare simetrică pe ambele părţi ale corpului.
Modelul focal şi segmentar rămân localizate pe o parte a corpului şi nu se mai extind. Nu
se poate prezice dacă modelul generalizat se va extinde sau nu la un anume individ. Totuşi, boala
este de obicei progresivă şi, în timp, zonele depigmentate se extind şi în alte arii ale corpului.
Unii pacienţi au semnalat depigmentare adiţională după o perioada de stres fizic sau emoţional.
Cauze, factori de risc si posibile complicatii
Multă vreme nu a fost cunoscută exact cauza apariției bolii, dar s-a ajuns la un consens
internațional, vitiligo fiind declarată o boală autoimună. O boală autoimună este caracterizată
printr-un atac al sistemului imunitar asupra celulelor proprii chiar dacă sunt sănătoase.
Motivul pentru care pielea isi pierde culoarea este legat de faptul ca nu mai este produsa
melanina, pigmentul care da culoarea pielii si a parului. Totusi, motivele pentru care celulele
producatoare de melanina ajung sa fie distruse nu sunt in totalitate cunoscute.

1
 Medicii considera ca acest proces poate fi cauzat de:
a) O boala autoimuna care face ca sistemul imunitar sa atace celulele sanatoase;
b) Factori ereditari;
c) Arsuri solare, stres sau chiar expunerea la chimicale industriale.
Factori de risc
Asa cum am mentionat anterior, vitiligo este o boala care poate sa apara la orice
persoana, insa, exista anumite grupuri care prezinta factori de risc ridicat, precum:
 Persoanele cu istoric medical in familie cu vitiligo;
 Persoanele care au boli autoimune (scleroza multipla, lupus, diabet de tip
1, tiroidita autoimuna);
 Persoanele care au intre 10 si 30 de ani.
 Posibile complicatii
 Persoanele care au vitiligo prezinta un risc de aparitie a unor complicatii crescut,
precum:
 Arsuri solare sau cancer de piele;
 Boli ale ochilor, precum inflamarea irisului;
 Pierderea auzului;
 Stres social sau psihologic din cauza aspectului corporal.
Vitiligo se poate asocia cu alte boli cu patogenie autoimună (tiroidita autoimună, anemia
pernicioasă, alopecia areata, psoriazisul, lupusul). De asemenea, această boală are o componentă
ereditară, aproximativ 30% din pacienţii cu vitiligo având un membru în familie cu această
boală.
Semne și simptome
Principalul simptom este aparitia unor pete albe pe piele. Alte simptome mai pot include:
 Albirea prematura a parului, a scalpului, a genelor, a sprancenelor sau a barbii;
 Pierderea culorii tesutului din interiorul cavitatii bucale sau a nasului.
Boala este ușor de recunoscut datorită aspectului specific. Persoanele cu vitiligo observă,
iniţial, plăci albe (depigmentate) la nivelul pielii. Cel mai frecvent, acestea sunt localizate pe
zonele fotoexpuse: mâini, picioare, braţe, faţă şi buze. Alte localizări frecvente: încheietura
mâinii, zona inghinală, în jurul gurii şi ochilor. În plus, pacienţii cu vitiligo pot avea o albire
prematură a părului de pe scalp, a genelor, a sprâncenelor şi a bărbii.
Riscul apariției cancerului de piele este semnificativ mai mare, de aceea este recomandată
protejarea acestor segmente de piele împotriva razelor UV. Asociate cu vitiligo sunt și: pierderea
auzului, schimbări ale vederii și alte boli autoimune, de exemplu afecțiuni la nivelul tiroidei,
diabet zaharat de tip 1 și anumite tipuri de anemie.
Pacienților cu vitiligo li se recomandă evitarea traumatismelor fizice locale (tăieturi,
zgârieturi, haine foarte strâmte, bijuterii și alte obiecte care pot produce iritații) deoarece ele pot
conduce la apariția unor noi leziuni la acel nivel.
Zonele cel mai des afectate si tipuri

2
 De regula, petele decolorate apar mai intai pe zonele care au fost expuse mai mult la
soare, precum picioarele, bratele, fata si buzele. Alte zone care mai pot fi afectate de vitiligo pot
fi cele din jurul cavitatatii bucale si din cavitatea bucala, ochii sau parul, articulatiile, degetele si
organele genitale.
Totodata, in functie de tipurile de vitiligo, petele decolorate apar in anumite zone ale
corpului si sunt clasificate astfel:
I. Vitiligo non-segmental - reprezinta cel mai intalnit tip, iar petele decolorate sunt
distribuite simetric pe mai multe zone ale corpului. De regula, acest tip de vitiligo apare mai intai
pe maini, iar alte zone afectate mai pot fi palmele, ochii, genunchii, coatele, picioarele, gura,
nasul si zona genitala.
La randul sau, vitiligo non-segmental se imparte in mai multe categorii:
 Generalizat - nu exista o zona specifica unde apar petele albe si reprezinta cel
mai comun tip de vitiligo;
 Acrofacial - petele albe apar pe degetele de la maini sau de la picioare, gura, nas
si ochi;
 Pe mucoasa - gura si buze;
 Universal - petele albe afecteaza corpul aproape in intregime, dar astfel de cazuri
sunt rare;
 Local - apar doar cateva pete albe, pe zone restranse ale pielii, si afecteaza, in
general, copiii;
II. Vitiligo segmental - apare pe o singura parte a corpului si, de regula, debuteaza la
persoane care au mai putin de 20 de ani. Vitiligo segmental se dezvolta mult mai rapid decat
celelalte tipuri si poate raspunde bine la tratamentele topice.
Totusi, este dificil de anticipat modul in care boala va progresa si daca petele decolorate
se vor multiplica sau isi vor mari dimensiunile. Exista cazuri cand, chiar si in lipsa unui
tratament, petele decolorate inceteaza sa mai apara. Rareori, pielea isi poate recapata culoarea.
Diagnostic
Pentru diagnosticarea bolii vitiligo medicul va efectua anamneza pacientului (istoricul
medical), astfel incat sa elimine posibilitatea existentei altor boli de piele, precum dermatita sau
psoriazis. Ulterior, medicul poate folosi o lampa cu lumina ultravioleta pentru a determina daca
este vorba de vitiligo.

3
 De asemenea, alte investigatii mai pot sa includa biopsia, adica recoltarea si analiza
histologica a mostrei de tesut afectat, sau analize de sange. Analizele pot determina prezenta unei
boli autoimune pentru a putea stabili astfel cauza aparitiei bolii vitiligo.
Tratament
Exista numeroase tratamente disponibile care pot sa imbunatateasca aspectul petelor
depigmentate din vitiligo. Scopul acestora este de a reface aspectul si de a echilibra tonul pielii.
Totusi, rezultatele difera pentru fiecare persoana in parte si exista posibilitatea ca unele
tratamente sa aiba efecte adverse. De asemenea, pot fi necesare mai multe tipuri de tratamente
pana cand se obtin rezultatele dorite.
Trebuie avut in vedere ca, desi unele tratamente pot functiona, exista posibilitatea ca
rezultatele sa nu ramana permanente, dar si sa apara alte pete decolorate. In plus, niciunul dintre
acestea nu ajuta la repigmentarea pielii in totalitate.
Desi niciun tratament medicamentos nu poate stopa procesul de depigmentare, unele
dintre acestea, administrate separat sau in acelasi timp cu fototerapia, pot reface intr-o anumita
masura culoarea pielii. Astfel, poate fi folosit un corticosteroid topic, in special in primele stadii
ale bolii. Rezultatele pot fi vizibile abia dupa cateva luni si exista riscul de aparitie a unor efecte
secundare, precum subtierea pielii. Cremele cu corticosteroizi nu trebuie aplicate niciodata pe
ten.
Fototerapia cu ultraviolete
Fototerapia cu ultraviolete UVB reprezinta o metoda comuna de tratament, in special
daca exista zone cu pete decolorate de mari dimensiuni. In combinatie cu alte metode de
tratament, fototerapia cu UVB poate avea un efect pozitiv asupra pielii, insa, rezultatele nu sunt
in totalitate sigure.
Fototerapia cu lumina UVA
Inainte de tratament, pacientilor le este administrat un medicament care creste
sensibilitatea pielii la lumina UV. Dozele de lumina UVA la care este expusa pielea pe durata
tratamentului sunt destul de ridicate, iar rezultatele incep sa fie evidente dupa 6 pana la 12 luni,
in cazul in care tratamentul este urmat de doua ori pe saptamana.
Depigmentarea
De obicei, depigmentarea reprezinta o optiune atunci cand vitiligo s-a extins pe o mare
parte din corp (mai mult de 50%), iar alte tratamente nu au dat rezultate. Tratamentul presupune
aplicarea unei creme depigmentare pe zonele care nu au fost afectate, cu scopul de a decolora
treptat pielea, astfel incat sa se creeze o uniformitate a culorii.
Tratamentul pentru depigmentare dureaza cateva luni, insa pot sa apara efecte secundare
precum uscarea pielii, iritatii sau inflamarea acesteia. Trebuie avut in vedere faptul ca
depigmentarea este un tratament cu rezultate permanente, iar pielea va deveni extrem de
sensibila la lumina.
Micropigmentarea
Micropigmentarea este o tehnica folosita pentru a implanta pigment in piele. De regula,
acest tip de tratament este eficient pentru petele albe aparute in jurul buzelor la persoanele cu
tenul mai inchis la culoare.
4
 Camuflarea cosmetica
Camuflarea cosmetica este posibila in cazul in care boala nu este severa si, de regula,
sunt folosite creme si produse de makeup care acopera petele decolorate. Aplicate corect, acestea
pot sa reziste pana la 12 sau 18 ore pe fata sau 96 de ore pe restul corpului, mai ales ca multe
dintre aceste produse sunt rezistente la apa.
Pe langa tratament, este recomandata folosirea unei creme cu factor ridicat de protectie
solara, in special pentru petele decolorate, care sunt mult mai sensibile la razele UV. Medicul
dermatolog poate recomanda tipul potrivit de crema pentru protectie solara. De asemenea, chiar
daca unele persoane apeleaza la tatuaje pentru a acoperi petele albe, exista riscul ca acestea sa
favorizeze de fapt aparitia altor pete albe.