Sunteți pe pagina 1din 8

Consecintele revolutiei industriale

asupra celorlalte ramuri ale


economiilor nationale

Nume: Chirila Evelina-Georgiana

Specializare: Administrarea Afacerilor

Grupa: 102
Revolutia industriala s-a manifestat in forma clasica, mai intai in Anglia,
intre anii 1760-1830. Acest fapt a facut ca Anglia sa se mentina ca prima putere
industriala a lumii pana la sfarsitul secolului al XIX- lea.
 În Franta, revolutia industriala a evoluat lent, inceputurile ei datand din
jurul anilor 1830. Cererea scazuta de produse industriale în conditiile unei
populatii predominant agrare a facut ca adevarata eră industriala sa inceapa abia in
1890. Astfel, Franta a inceput sa se dezvolte la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Industrializarea Germaniei a fost marcata de faramitarea sa politica,
conditiile favorabile declansarii revolutiei in acest domeniu fiind create prin anii
1840-1850.
Dezvoltarea industriala a S.U.A. a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea
prin aplicarea unei multitudini de inventii și inovatii. In perioada revolutiei
industriale, populatia a crescut exponential in majoritatea tarilor lumii (mai ales in
S.U.A.). Sosirea masivă de emigranți după 1865 a antrenat o puternică dezvoltare
a economiei americane. Aceasta crestere influenteaza productia in doua moduri: pe
de o parte, prin cresterea factorului munca, iar, pe de alta parte, prin cresterea
cererii de produse.
Revolutia industriala a produs numeroase schimbari pozitive in toate
domeniile, legate de mobilitatea şi eficienta factorilor de productie, de cresterea
dimensiunii pietelor, de cresterea gradului de urbanizare, de dezvoltarea
institutiilor precum si de dezvoltarea comertului si imbunatatirea circulatiei
monetare.
CONSECINTE
1. Consecinte asupra transporturilor
Dezvoltarea transporturilor a presupus atat cresterea volumului de marfuri
transportate si a numarului de calatori, cat si cresterea sigurantei transporturilor, in
paralel cu reducerea cheltuielilor unitare de transport.
Transporturile navale s-au dezvoltat in mod deosebit.  S-au perfectionat
instrumentele si tehnicile de navigatie. S-au dezvoltat porturile, capabile sa acopere
fluxuri mult mai mari de marfuri si de calatori. Dezvoltarea porturilor a
impulsionat dezvoltarea formelor de transporturi terestre, cat si aparitia camerelor
de comert. Camerele de comert au fost create in incinta porturilor si au contribuit la
sporirea semnificativa a comertului cu produsele importate, respectiv exportate
prin intermediul transporturilor navale.
Primele vase cu aburi au aparut in Franta in secolul al XIX-lea. In a doua
jumatate a scolului al XIX-lea, flota navala a progresat semnificativ. A crescut
viteza de deplasare a marfurilor si, datorita faptului ca se transportau cantitati mai
mari decat anterior, s-au redus sesizabil costurile de transport. Inainte de inceperea
Primului Razboi Mondial, tarile cu flota comerciala cea mai numeroasa erau Marea
Britanie, S.U.A., Franta, Germania si Japonia.
La mijlocul secolului al XIX-lea, in anul 1869, a fost dat in functiune
Canalul Suez care a redus cu circa 70% durata calatoriilor dintre Europa si
Extremul Orient, reducand drumul cu 11.000 km. La inceputul secolului al XX-lea,
in anul 1914, a fost inaugurat un alt canal de o importanta deosebita, Canalul
Panama, care a redus la jumatate lungimea drumurilor dintre Europa si Estul
Americii.
Transporturile feroviare au fost cel mai mult influentate de revolutia
industriala. S-au construit peste 1.000.000 de km de cale ferata in lume, ceea ce a
determinat cresterea semnificativa a productiei de locomotive si vagoane, de
instalatii aferente proceselor de încarcare – descarcare a marfurilor. S-au sporit
fluxurile de marfuri si de calatori transportati, a crescut viteza de deplasare a
acestora si au fost modernizate garile. Toate acestea au impulsionat dezvoltarea
industriei metalurgice, a industriei constructoare de masini si a industriei
materialelor de constructii si au favorizat aparitia de noi meserii si cresterea
gradului de ocupare a fortei de munca.
 Prima cale ferata internaţionala a inceput sa functioneze in anul 1841 intre
Strasbourg (Franta) si Basel (Elvetia). În anul 1911, a fost inaugurata prima cale
ferata electrificata, in Franta, intre Cannes si Grasse.
Societatile de actiuni din domeniul feroviar au devenit cele mai profitabile in
comparative cu societatile din oricare alt domeniu, iar actiunile lor aveau cele mai
mari cursuri la bursele de valori. Se remarca prin importanta societatea Vanderbilt.
Transporturile rutiere nu s-au dezvoltat in mod deosebit in aceasta perioada,
singurele progrese fiind construirea, in prima jumatate a secolului al XIX-lea, in
Anglia, a unor sosele pietruite cu piatra cubica,cu rigole pentru scurgerea apei si a
unor sosele asfaltate in a doua jumatate a secolului al XIX-lea in Franta.
In 1832 apare primul tramvai cu cai la New York, iar in Europa in 1853 la
Paris, urmate de Londra, Geneva, Copenhaga, Pesta.
Primul tramvai electric a aparut in 1881 la Berlin.
Primele retele de metrou au aparut mai intai in Londra, apoi la New York,
Berlin, Budapesta, Paris si Viena.
2. Consecinte asupra comunicatiilor
Comunicatiile au luat o amploare de neinchipuit, fiind impulsionate de, si
impulsionand la randul lor, dezvoltarea afacerilor. Pana la jumatatea secolului al
XIX-lea, majoritatea tarilor aveau sisteme nationale de posta. Primul sistem
national de posta a aparut in Anglia in 1830.
Au aparut comunicatiile prin telegraf, care au accelerat viteza de circulatie a
informatiilor, element essential pentru dezvoltarea afacerilor. Primul telegraf
electric a fost brevetat in anul 1837, dar a fost inaugurat abia in 1844. Mai tarziu, a
fost dat in functiune primul cablu suboceanic, intre Dover si Calais. Spre sfarsitul
secolului al XIX-lea a fost introdus si telefonul in exploatarea comerciala.
3. Consecinte asupra agriculturii
Au fost introduce mijloace de productie noi, mecanizate, care au permis
cresterea semnificativa a productivitatii. In tarile din Europa Occidentala si de
Nord-Vest, pana la manifestarea revolutiei industriale, agricultura s-a dezvoltat in
principal pe cale extensiva, dar ulterior, progresul tehnic a fost introdus rapid,
predominand dezvoltarea intensiva. In restul tarilor europene, inclusiv la sfarsitul
secolului al XIX-lea, se practica o agricultura de tip extensiv, caracterizata printr-
un consum important de forta de munca.
Pe pietele europene au patruns cantitati mari de produse americane ca
urmare a dezvoltarii transporturilor navale, a cresterii dimensiunii navelor si a
reducerii timpului de transport. Preturile produselor agricole americane erau
avantajoase, desi contineau si bunurile de transport maritim, deoarece costurile de
productie erau mult mai mici decat in Europa, in principal datorita fertilitatii foarte
mari a solului sau a conditiilor foarte bune de crestere a animalelor.
Cele mai mari productii s-au obtinut la cereale, urmate de plantele
industriale, care au inceput sa se cultive pe scara larga. În ceea ce priveste cresterea
animalelor, cele mai mari productii s-au obtinut pentru bovine si ovine, care erau
folosite în cantitati mari si in comertul international si, de asemenea, pentru
porcine, care erau folosite in special pentru consumul propriu al gospodariilor.
 In zonele centrale si nord-vestice se practica o agricultura moderna,
intensiva, de tip comercial, realizata in ferme specializate, iar în zonele sud-estice,
o agricultura de tip extensiv, cu numeroase reminiscente de tip feudal. În zonele
centrale şi nord-vestice, datorita progreselor inregistrate in cresterea animalelor,
productia de carne a crescut cu circa 60%, iar cea de lapte cu 100%. Cele mai mari
efective de animale s-au inregistrat pentru bovine, cabaline, ovine, porcine.
Succese remarcabile au fost inregistrate de Danemarca si Olanda.
4. Consecinte asupra monedei si sistemului bancar
Prima uniune monetara in Europa a fost Uniunea Latina (1865) intre: Franta,
Belgia, Italia, Elvetia si Grecia. Moneda comuna era francul, confectionat atat din
aur, cat si din argint, care circula liber intre tarile din uniune.
A doua uniune monetara europeana a fost Uniunea Monetara Germana
(1857) intre tarile Uniunii Vamale Germane, Prusia, Austria. Moneda comuna era
in principal emisa din argint, dar circulau in mod liber intre tarile uniunii si
monede din aur si arama.
Circulatia libera a monedelor in cadrul uniunilor a favorizat dezvoltarea
schimburilor si a afacerilor in general.
In S.U.A., in anul 1785 s-a decis ca moneda Confederatiei Americane sa fie
dolarul, emis initial in system bimetallist, de catre orice banca.
Dupa 1830, in Europa au functionat doua mari tipuri de sisteme bancare:
sistemul bancar englez si sistemul bancar german.
In sistemul englez predominau bancile private de dimensiuni mici. In cadrul
lor predominau depunerile la vedere si acordau in principal credite pe termen scurt.
Depunerile la vedere sunt mai lichide decat depunerile la termen. Castigurile spre o
operatiune erau relativ scazute, dar castigul total era important datorita numarului
mare de operatiuni bancare efectuate.
Sistemul bancar german se caracteriza prin existent catorva banci mari,
puternice, sprijinite de stat. Aici predominau depunerile la termen si creditele pe
termen lung si bazate in principal pe ipoteca.
Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, in majoritatea tarilor s-au infiintat
banci nationale.
In S.U.A., pana la inceputul secolului al XX-lea, nu a existat o banca
nationala pentru ca era considerate un atac la democratie.
5. Consecinte asupra comertului
Comertul international s-a dezvoltat in aceasta perioada ca urmare a
dezvoltarii productiei, atat a celei agricole, dar in special pe baza productiei
agricole.
Dezvoltarea mondiala a comertului a parcurs trei etape principale: etapa
manufacturiera, etapa revolutiei industriale si etapa concurentei imperfecte de
oligopol si monopol.
În etapa manufacturiera s-a dezvoltat comertul in cadrul targurilor,
burselor de marfuri si de valori. Se tranzactionau in principal produsele
manufacturate, dar si cele agricole. Un rol important il aveau targurile periodice,
specializate, unde se vindeau in special produse ceramice, blanuri, covoare, dantele
si bijuterii. Aceasta forma de comert a intrat in declin in cursul secolului al XIX-
lea.
Principalele produse exportate de tarile europene erau produsele
manufacturate, vinul, uleiul, carnea, pestele, fructele uscate , iar principalele
produse importate erau produsele exotice, blanurile, tutunul, metalele pretioase.
In etapa manufacturiera, curentul de gandire economica predominant a fost
mercantilismul.
În etapa revolutiei industriale, se constituie oligopolurile şi monopolurile,
intr-o faza incipienta, iar pe primele locuri in cadrul comertului international se
aflau Anglia, S.U.A. şi Germania. Cresterea fara precedent a productiei industriale
a determinat dezvoltarea comertului deoarece intreprinderile producatoare aveau
din ce in ce mai multă nevoie de materii prime din import si, pe de altă parte, erau
in cautarea unor noi piete de desfacere. Acest proces a fost favorizat de cresterea
populatiei, in special a celei urbane.

In etapa revolutiei industriale, curentul de gandire economica predominant a


fost liberschimbismul (liberul schimb).

În etapa dezvoltarii concurentei de oligopol şi de monopol, s-a amplificat


semnificativ ritmul de dezvoltare al productiei industriale, au aparut ramuri noi ale
industriei: electronica, aeronautica, a automobilelor, chimica, dezvoltandu-se
totodata si comertul cu aceste noi produse. Acest avant economic a fost favorizat
de dezvoltarea transporturilor si comunicatiilor. 
Tarile care se dezvoltasera industrial au castigat tot mai mult din comertul
international, celelalte ramanand tot mai mult in urma. Acest fapt a determinat
aparitia protectionismului, aparut ca o reactie la liberul schimb.

S-au format trei zone importante, cele mai dezvoltate, si anume:

-Europa Centrala si de Nord-Vest;

-Extremul Orient;

-America de Nord si de Sud.


BIBLIOGRAFIE

https://administrare.info/domenii/economie/493-consecin%C5%A3ele-revolu
%C5%A3iei-industriale-asupra-celorlalte-ramuri-ale-economiilor-na
%C5%A3ionale

https://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83

S-ar putea să vă placă și