FUNCȚII – Material teoretic

1. Funcții injective, surjective, bijective

Def. Fie f : A → B o funcție oarecare.
Spunem că:
 f este injectivă dacă ∀ x1 , x 2 ∈ A , cu x 1 ≠ x 2 ⇒ f (x 1)≠ f (x 2 ); f este surjectivă dacă ∀ y ∈ B , ∃ x ∈ A
astfel încât f ( x )= y ; f este bijectivă dacă ∀ y ∈ B , ∃ x ∈ A unic, astfel încât f ( x )= y .
În practică se folosesc echivalențele:
 f : A → B este injectivă dacă și numai dacă ∀ x1 , x 2 ∈ A astfel încât f ( x 1 ) =f ( x 2 ) să rezulte x 1=x 2;
 funcția f este injectivă dacă orice paralelă la axa Ox intersectează graficul funcției în cel mult un punct;
orice funcție strict monotonă este injectivă.
 f : A → B este surjectivă dacă și numai dacă f ( A )=B, unde f ( A )={ f ( x )∨xϵA }adică imaginea
funcției f;
 funcția f este surjectivă dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele lui B intersectează graficul
funcției în cel puțin un punct;
 f este bijectivă dacă este simultan injectivă și surjectivă; f este bijectivă dacă orice paralelă la axa Ox
dusă prin punctele lui B intersectează graficul funcției într-un singur punct.
Ținând seama de regulile de negație avem:
 funcția f : A → B nu este injectivă dacă ∃ x 1 , x 2 ∈ A , x 1 ≠ x 2astfel încât f ( x 1 ) =f ( x 2 ); funcția
f : A → B nu este surjectivă dacă ∃ y ∈ B astfel încât ∀ x ∈ A avem f ( x ) ≠ y .
2. Funcții monotone
Def. Fie f : A → B , A , B ⊂ R se numește:
 crescătoare pe mulțimea A dacă ∀ x1 , x 2 ∈ A , x 1< x2 ⇒ f ( x 1) ≤ f ( x 2);
 strict crescătoare pe mulțimea A dacă ∀ x1 , x 2 ∈ A , x 1< x2 ⇒ f ( x 1)<f ( x 2);
 descrescătoare pe mulțimea A dacă ∀ x1 , x 2 ∈ A , ∀ x1 , x 2 ∈ A , x 1< x2 ⇒ f ( x 1) ≥ f ( x 2);
 strict descrescătoare pe mulțimea A dacă ∀ x1 , x 2 ∈ A , x 1< x2 ⇒ f ( x 1)>f (x 2);
monotonă dacă este crescătoare sau descrescătoare; strict monotonă dacă este strict crescătoare sau strict
descrescătoare.
Obs. Pentru a studia monotonia unei funcții numerice f : A → R, se consideră x 1 , x 2 ∈ A , x 1< x2 și se
calculează f ( x 1 ) −f ( x 2 ). Dacă f ( x 1)< f ( x 2) atunci f este strict crescătoare, iar dacă f ( x 1)> f ( x 2) atunci f
este strict descrescătoare.
f ( x1 ) −f ( x2 )
Al doilea procedeu utilizat pentru studiul monotoniei este dat de semnul raportului R= ,
x 1−x 2
cu x 1 ≠ x 2 , x 1 , x 2 ∈ A . Dacă R>0 ⇒ f ↗ și dacă R<0 ⇒ f ↘ .
3. Funcții putere cu exponent natural
Def. Funcția f : R → R , f ( x )=x n , n ∈ N se numește funcția putere cu exponent natural.
Proprietăți:
¿
Dacă n=2 k , k ∈ N
este funcție pară f (−x )=f ( x ) , ∀ x ∈ R ; are graficul simetric față de Oy; este convexă; dacă 0<x <1 atunci
n+1 n n+1 n
x < x ; dacă x >1 atunci x > x ; este strict descrescătoare pe ¿ și strict crescătoare pe ¿; O(0,0) este punct de
minim;
f ( x ) ≥0 , ∀ x ∈ R .
¿
Dacă n=2 k +1 , k ∈ N
- este funcție impară f (−x )=−f ( x ) , ∀ x ∈ R ; are graficul simetric față de origine; este concavă pe ¿ și
convexă pe ¿; dacă 0< x <1 atunci x n+1 < x n, dacă x >1 atunci x n+1 > x n; este crescătoare pe R ;
- f ( x ) <0 , x ∈(−∞, 0) și f ( x ) >0 , x ∈(0 ,+ ∞).
Proprietăți ale puterilor cu exponent natural:
Fie a , b> 0 și n , p∈ N . Atunci
 1. a 0=1, a 1=a;
2. a n ∙ a p =an + p;
3. a n ÷ a p =an −p ;
4. (a n) p =an + p;
5. (a ∙ b)n=an ∙ b n;
6. (a ÷ b)n=an ÷ b n;
7. a n ¿ a p ⇒ n= p.
4. Funcții radical de ordin n
Def. Funcția f : R → R , f ( x )=2 n +1√ x , n ∈ N se numește funcția radical de ordin impar.
¿

Funcția f : [ 0 ,+ ∞ ) → ¿ , f ( x )=2√n ¿
x , n ∈ N se numește funcția radical de ordin par.
Proprietăți:
Dacă f : [ 0 ,+ ∞ ) → [ 0 ,+ ∞ ) , f ( x )= √ x este strict crescătoare pe ¿; f ( x ) ≥0 , ∀ x ∈ [ 0 ,+ ∞ ) ; nu are paritate;
este concavă pe ¿
Dacă f : R → R , f ( x )= √ 3
x este funcție impară f (−x )=−f ( x ) , ∀ x ∈ R , are graficul simetric față de O; este
convexă pe ¿ și concavă pe ¿; este strict crescătoare pe R ;
- f ( x ) <0 , x ∈(−∞, 0) și f ( x ) >0 , x ∈(0 ,+ ∞).
5. Funcția exponențială
Def. Funcția f : R →(0 ,+ ∞) , f ( x )=ax , a> 0 , a ≠1 se numește funcția exponențială.Proprietăți:
- f ( 0 )=1; dacă a> 1 este funcție strict crescătoare, și dacă 0< a<1 este funcție strict descrescătoare; este
convexă pe R ; este bijectivă;
1
- f (−x )= , ∀ x ∈ R;
f ( x)
- f ( x + y )=f ( x ) ∙ f ( y ) , ∀ x , y ∈ R ;
- f ( x 1 + x 2+ …+ x n )=f ( x 1) ∙ f ( x 2 ) ∙… ∙ f ( x n ) , ∀ x 1 , x 2 , … , x n ∈ R ;
f (x)
- f ( x− y )= , ∀ x , y ∈ R;
f ( y)
- ¿.

Puteri cu exponent real oarecare:

a =a⏟
n
∙ a ∙ …∙ a , ∀ a ∈ R , n ∈ N ¿ ;
- a 0=1;
n−ori
1
−n ¿ ¿
- a = n ,∀ a∈R ,n∈N ;
a
p
- a q =√ a p , ∀ a>0 , p ,q ∈ N , q ≥2 ;
q

−p
q 1
- a =q , ∀ a>0 , p , q ∈ N , q ≥ 2;
√ap
Proprietăți:
- dacă a> 1 atunci ∀ x , y ∈Q+¿, x< y ⇒ a ¿a ¿; x y

- dacă 0< a<1 atunci ∀ x , y ∈Q+¿, x< y ⇒a ¿a ¿; x y

- √ √ a= √ a, ∀ a>0 , m , p ∈ N , m , p ≥ 2;
m p m. p

- m√ a p =m .k√ a p . k , ∀ a>0 , m ∈ N , m≥ 2 ,k ∈ N ¿.
6. Funcția logaritmică
Def. Funcția f : (0 ,+∞)→ R , f ( x )=log a x , a> 0 , a ≠1 se numește funcția logaritmică de bază a.
Proprietăți: log a 1=0 , log a a=1 ;dacă a> 1, f este funcție strict crescătoare, și dacă 0< a<1, f este funcție strict
descrescătoare; dacă a> 1 este convexă pe (0 ,+ ∞), și dacă 0< a<1 este concavă pe (0 ,+ ∞); este bijectivă.
Proprietățile logaritmilor:
 - log a ( x ∙ y)=log a x +log a y , ∀ x , y > 0; log a ()
x
y
=log a x−log a y , ∀ x , y >0;

- log a ( 1x )=−log x , ∀ x> 0; log ( x )=m. log x , ∀ x >0 , m∈ R;

a a
m
a

1 log x
- log a ( x )= . log a x , ∀ x >0 , p ∈ R ; log a ( x )= b , ∀ x >0 , b> 0 , b≠ 1
p
p log b a
Cazuri particulare
- log 10 x=lg x citim “logaritm zecimal”log e x=ln x citim “logaritm natural”e=2,71 ∈ R ∖ Q .
Obs. lg x= [ lg x ] +{lg x }, numărul întreg [ lg x ] se numește caracteristica logaritmului zecimal, iar {lg x } se
numește mantisa logaritmului zecimal.