Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică.

Tehnici și procedee modernede

investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

Cursul 9
Analiza ADN

► Fundamentul științific ce stă la baza identificării persoanelor

prin analiza ADN
• Posibilitatea identificării persoanelor pe baza unor caracteristici genetice
a fost întrezărită încă de la începutul secolului XX, când au avut loc o
serie de descoperiri științifice care arătau particularitățile genetice ale
indivizilor.
• În 1900 au fost descoperite de Karl Landsteiner grupele sanguine ABO
(pentru această descoperire, Karl Landsteiner a primit premiul Nobel
pentru Medicină).
• În 1927 au fost descoperite grupele sanguine MN.
• În 1937 a fost descoperit factorul Rhesus (factorul RH).
• În anii 1970 şi 1980 au fost evidențiate diferite forme ale unor enzime
(izoenzime) din hematii şi serul sangvin.
• Certitudinea (numită capacitate de discriminare) oferită doar de
evidențierea grupelor sangvine este de 1:10; Certitudinea oferită de
metodele de mai sus combinate este de 1:1000. În investigarea anumitor
cazuri era însă nevoie de o capacitate de discriminare mult mai mare.
• Anul 1950 este considerat foarte important în ceea ce privește descifrarea
structurii ADN. Persoanele care au contribuit decisiv la înțelegea
structurii ADN-ului sunt: James Watson, Francis Crick, Maurice Wilkins
și Rosalind Franklin. (Primii 3 au primit premiul Nobel în 1962 pentru
descoperirea structurii ADN. Rosalind Franklin murise în 1958).
Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

• Importanța analizei ADN pentru Criminalistică a fost înțeleasă în anul

1985, datorită cercetărilor efectuate de echipa condusă de Sir Alec
Jeffreys. Descoperirea rolului analizei ADN în investigația criminalistică
a fost făcută din întâmplare. Sir Alec Jeffreys și echipa sa lucrau la un
proiect de genetică medicală ce avea ca obiect studiul variațiilor ADN-
ului uman. Pentru realizarea scopului proiectului, a fost analizat ADN
provenind de la unii dintre laboranți și membrii de familie ai acestora.
Analizându-se imaginile în raze X ale ADN-ului obținute în cadrul
cercetării, Jeffreys și-a dat seama că aceste imagini arătau foarte clar
atât asemănările, cât și deosebirile dintre ADN-ul unei anumite persoane
și ADN-ul unui membru de familie al acestei persoane. Astfel, Jeffreys a
realizat faptul că analiza ADN poate fi utilizată în Criminalistică, dar și
pentru stabilirea filiației.

►Structura ADN-ului
• ADN (prescurtarea de la acid dezoxiribonucleic) este o macromoleculă
organică, formată din 4 tipuri de molecule organice (numite
nucleotide), legate prin atomi de hidrogen.
• Cele 4 tipuri de nucleotide sunt:
♦ ADENINA (prescurtată A)
♦ CITOZINA (prescurtată C)
♦ GUANINA (prescurtată G)
♦ TIMINA (prescurtată T).
• Fiecare dintre cele 4 tipuri de nucleotide se poate lega doar de un singur
tip de nucleotidă : A doar cu T și C doar cu G. Legătura A-T e diferită
de legătura T-A, așa cum legătura C-G e diferită de legătura G-C.
Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

• Descoperirea faptului că fiecare tip de nucleotidă se leagă doar de un

singur alt tip de nucleotidă a explicat anumite descoperiri făcute anterior
descifrării structurii ADN, și anume descoperirea de către Erwin
Chargaff a faptului că, în molecula de ADN, cantitatea de Adenină este
egală cu cea de Timină, iar cantitatea de Citozină este egală cu cea de
Guanină.
• Forma moleculei de ADN este de dublu helix, format din două catene
care se răsucesc una în jurul alteia la anumite unghiuri și cu distanțe
precise între spiralele structurii elicoidale. Watson și Creek au fost cei
care au descoperit această formă de dublu helix a ADN-ului, dar la baza
descoperirii lor au stat cercetările efectuate de Wilkins și Franklin.
Aceștia din urmă studiaseră intens cristalografia în raze X a diferitelor
structuri moleculare, inclusiv a ADN-ului, și astfel se formulase
presupunerea că ADN-ul are o structură elicoidală. La stabilirea
structurii de dublu helix a ADN-ului un rol important l-au avut și
rezultatele obținute de chimistul Linus Pauling, care stabilise că multe
proteine au o asemenea structură elicoidală. Găsirea modelului corect nu
a fost ușoară, fiind avansate mai multe ipoteze. Structura dublului helix a
reușit însă să explice anumite aspecte legate de ADN pe care alte teorii nu
reușeau să le explice. De exemplu, această structură explică foarte bine și
cum se face copierea ADN-ului, înainte de diviziunea celulară, astfel încât
fiecare celulă rezultată din diviziune să primească ADN-ul celulei-mamă.
• Descoperirea structurii ADN-ului este una dintre cele mai mari
descoperiri ale umanității.
Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

Figurile 1- 3. Reprezentări ale moleculei de ADN

Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

► Urmele biologice nu au același potențial de a oferi informații privind

ADN-ul. Din acest punct de vedere, urmele biologice se împart în 3
categorii:
1. Urme cu potențial foarte ridicat de evidențiere a ADN-ului (sângele,
lichidul seminal – chiar dacă nu conține spermatozoizi, saliva).
2. Urme cu potențial în evidențierea ADN-ului (porțiuni de țesut, inclusiv
de țesut epitelial; urină; secreții nazale; măduva osoasă; secrețiile vaginale;
rădăcina firului de păr);
3. Urme cu potențial în evidențierea ADN-ului mitocondrial1 (oase care
nu mai au măduvă, fire de păr fără rădăcină, dinți).

►Etapele analizei ADN:

• 1. Ridicarea și conservarea probelor biologice;
• 2. Analiza de laborator;
• 3. Interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor;

► Ridicarea probelor biologice pentru analiza ADN

• Ridicarea probelor biologice trebuie făcută cu respectarea regulilor
menite să prevină contaminarea lor.
• Trebuie purtat echipament de protecție – mănuși, măști, bonete, halate –
care se schimbă după ridicarea fiecărei urme biologice. Echipamentul se
poartă atât de către persoanele care ridică urmele, cât și de către
personalul din laborator, care va analiza aceste urme.

1
ADN-ul mitocondrial este AND-ul din mitocondriile celulare (așa-numitele „uzine de energie” ale celulei).
Spre deosebire de ADN, care are formă dublu-elicoidală, ADN-ul mitocondrial are formă circulară. ADN-ul
mitocondrial se transmite doar pe linie maternă.
Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

• Depunerea salivei implică un risc mai mare de contaminare decât

atingerea probelor.
• Pentru obținerea unor rezultate corecte, sunt esențiale condițiile în care
s-a păstrat materialul ADN. Distrugerea lui se datorează nu atât trecerii
timpului (molecula ADN fiind foarte rezistentă, în comparație cu
moleculele proteice), cât condițiilor improprii de păstrare. Cele mai bune
condiții sunt cele cu temperatură scăzută, umiditate redusă, fără
microorganisme, fără expunere la radiații UV sau agenți chimici
distructivi.

►Metodele de analiză ADN

• Expertiza genetică se bazează pe extracția ADN-ului din materialul
biologic analizat.
• Sunt mai multe tehnici prin care poate fi extras ADN-ul. Tehnica utilizată
depinde de tipul, cantitatea și calitatea materialului biologic supus
analizei. În continuare vom prezenta metodele cele mai folosite: metoda
folosirii enzimelor de restricție și metoda reacției în lanț a
polimerazei.

1. Metoda folosirii enzimelor de restricție

♦ Se poate utiliza doar dacă materialul biologic este într-o cantitate
suficient de mare pentru a fi supus acestui tip de analiză.
♦ Metoda se bazează pe secvențele ADN cunoscute ca „număr variabil de
repetiții în tandem” (în engleză Variable Number Tandem Repeats –
VNTR). Aceste secvențe conțin 10-10000 perechi de baze per repetiție.
Numărul de repetiții într-o anumită aglomerare VNTR poate varia între
Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

indivizi, ceea ce înseamnă că și lungimea fragmentelor de restricție

variază de la individ la individ.
♦ Metoda presupune parcurgerea mai multor etape:
▪ izolarea și purificarea ADN-ului cu ajutorul unor detergenți și enzime
cu specificitate mare;
▪ decuparea ADN-ului cu ajutorul unor enzime de restricție, în
fragmente
de diferite mărimi;
▪ trierea ADN-ului după lungime, cu ajutorul unui gel de electroforeză2;
practic, fragmentele de ADN încărcate electric se deplasează în gel, iar
distanța parcursă este determinată de lungimea fragmentului;
▪ transferarea fragmentelor de ADN pe o membrană de nylon (numit
transfer Southern);
▪ denaturarea ADN-ului, care se realizează prin ruperea punților de
hidrogen dintre bazele (nucleotidele) complementare;
▪ Adăugarea unor molecule etichetate radioactiv, care hibridizează cu
fragmentele de ADN care conțin secvențe repetitive;
▪ Expunerea membranei cu fragmentele de ADN la raze X;
▪Vizualizarea fragmentelor de ADN care au fost hibridizate de moleculele
etichetate radioactiv sub forma unor dungi întunecate (benzi). Fiecare
bandă reprezintă un fragment de ADN de lungime diferită. Benzile pot fi
ușor comparate cu benzile provenind de la materialul de comparație.

2. Metoda reacției în lanț a polimerazei (PCR - prescurtarea de la

„Polymerase Chain Reaction”)

2
Electroforeza este deplasarea spre electrozi a particulelor dintr-o soluție coloidală sub acțiunea câmpului
electric
Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

♦ Metoda a fost descoperită în 1983 de către Kary Mullis (care a primit

premiul Nobel în chimie pentru această descoperire, împreună cu Michael
Smith).
♦ Aplicarea PCR pentru analiza ADN este posibilă datorită faptului că
ADN-ul prezintă așa-numitele „secvențe scurte de repetiție” (prescurtat STR
de la „Short Tandem Repeats”). Aceste STR se mai numesc microsateliți. STR
sunt 2-9 perechi de baze.
♦ Prin PCR, un locus ADN de interes este amplificat exponențial,
generându-se cca. 1 miliard de copii ale unei molecule de ADN în doar
câteva ore.
♦ PCR se poate folosi chiar dacă materialul biologic este în cantitate
foarte
redusă – fiind suficiente chiar 30 celule;
♦ metoda este un fel de xeroxare la nivel molecular, deoarece se
multiplică secvențele de interes din molecula de ADN, în cicluri de reacție;
după 20 de cicluri de reacție se obțin cca. 1 000 000 de copii ale
segmentului-
țintă;
♦ pentru analiza PCR se folosesc STR-uri flancate de secvențe comune
tuturor ființelor umane (numite secvențe conservate). Apoi se folosesc primeri
(amorse), care sunt molecule scurte complementare secvențelor marginale
conservate, pentru a iniția reacția de polimerizare. După ce ADN-ul este
amplificat, se poate separa prin electroforeză în gel sau prin secvențiere
electroforetică automată.
♦ rezultatele se obțin rapid – în cca. 3 ore;
♦ dezavantaje: - se poate contamina mai ușor proba.
- există o rată de eroare de 0,25%.
Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

Figura 4. Comparație între metoda folosirii enzimelor de restricție și metoda reacției

în lanț a polimerazei. Sursa: Butler (2010)
Metoda folosirii
enzimelor de PCR
restricție
Cantitatea de ADN Cel puțin 200 pg (aprox. 30 de celule)
30–50 µg
inițial pentru un tipar STR complet
Sensibilitate + +++
Genomul complet nu este necesar;
produşii de degradare sunt suficienţi
Calitatea ADN din cauza secvenţelor scurte implicate
necesară pentru Genom complet (lungimea totală a secvenţei unui STR,
analiză inclusiv repetările multiple şi
secvenţele marginale, este de
aproximativ 50-500 pb)
Durată Zile - săptămâni Ore
+
(Mai puține alele și mai puțină
+++ heterozigozitate per locus)
Capacitate de (Mai multe alele și Totuşi, amplificarea prin multiplex
discriminare per mai multă PCR (PCR cu mai mult de o pereche de
locus heterozigozitate per primeri) şi marcarea multicoloră
locus) permit examinarea simultană a mai
mult de 16 loci, ceea ce asigură o
excelentă capacitate de discriminare
Unitate repetitivă 10 pb – 100 pb 2 pb – 9 pb (4 pb în cazurile judiciare)
Este posibilă procesarea probelor în
Detecție automată Nu este posibilă regim high-throughput (procesare
automată).
Număr de loci
validați (important
Număr limitat Număr mare
dacă se analizează
persoane înrudite)
Risc de
+ +++
contaminare
Sunt necesare Da (din cauza
măsuri de securitate sondelor Nu (nu se folosesc sonde radioactive)
suplimentare? radioactive)
Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

► Alte detalii despre analiza ADN

• În 2003 a fost finalizat proiectul „Genomul uman”, care a realizat
identificarea fizică și funcțională a tuturor genelor. Este cel mai mare
proiect în domeniul Biologiei realizat printr-o colaborare la nivel
mondial.
• Molecula de ADN este identică în proporție de 99,9% la toți oamenii. Din
miliardele de nucleotide care formează ADN-ul, doar 3 milioane sunt
diferite de la individ la individ.
• ADN-ul este organizat în:
- materialul codant (gene și secvențe înrudite cu genele);
- materialul necodant (extragenetic) – format din secvențe repetitive – dintre
care se remarcă secvențele repetitive scurte, prescurtate STR (Short
Tandem
Repeats), numite microsateliți. Aceste secvențe STR sunt cel mai des
utilizate în identificarea genetică, deoarece permit diferențierea ADN-
ului ce provine de la persoane diferite. (Este interesant de subliniat faptul
că, până în prezent, nu se cunoaște funcția biologică pe care o îndeplinesc
aceste STR….)
• Molecula de ADN este unică. Se consideră că doar la gemenii monozigoți
molecula de ADN este identică, dar unele studii arată că și aici există
unele diferențe.
• În 1986 a fost soluționată prima cauză penală (un caz de omor) pe baza
analizei ADN, în Marea Britanie.
• Sistemul juridic a fost inițial reticent cu privire la acceptarea analizei
ADN ca sursă de probă. De exemplu, la început, în SUA, FBI a refuzat
înființarea unor laboratoare proprii de analiză ADN, primele astfel de
Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

analize fiind efectuate în SUA în laboratoare private. În 1987 are loc

prima soluționare a unui caz din SUA pe baza analizei ADN (un caz de
viol).
• În România, în 1999 s-a înființat în cadrul INML Laboratorul ADN.

►Utilizarea analizei ADN în domeniul juridic

♦ În domeniul dreptului penal, de exemplu, pentru cercetarea:
• infracțiunilor contra vieții sexuale – care au ponderea cea mai mare
dintre cauzele penale în care se solicită expertiza ADN. Precizăm că
analiza ADN este ușor de efectuat asupra urmelor de spermă ce pot fi
găsită în vaginul/pe corpul victimei.
• infracțiunilor contra vieții – ADN-ul se poate analiza datorită existenței
urmelor de sânge, salivă, microurmelor de contact (celulele epiteliale
descuamate).
• accidentelor rutiere – proba ADN fiind utilă, de exemplu, atunci când
autorul părăsește locul faptei sau pentru stabilirea locului ocupat de
șofer/pasageri.
• cazurilor de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscută –
probele pentru analiza ADN se recoltează din țesuturi moi și din țesutul
osos.

♦ În domeniul dreptului civil, de exemplu, pentru:

• Stabilirea situațiilor de înrudire biologică (stabilirea paternității –
cca 300.000 de cazuri anual în SUA și Europa; stabilirea maternității –
în caz de schimb accidental de copii în maternitate, în cazul copiilor
abandonați, pierduți; stabilirea descendenței din motive financiare,
morale, istorice etc.);
Acest document conține o serie de note de curs pentru disciplina „Criminalistică. Tehnici și procedee modernede
investigare” din cadrul studiilor de master, specializarea Științe penale, din cadrul Facultății de Drept a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru anul universitar 2019-2020 (titular de curs lect. dr. Ancuța Elena FRANȚ).
Documentul este destinat utilizării exclusive de către masteranzii de la acest program de master. Este interzisă distribuirea
către alte persoane, prin orice modalitate (transmitere prin mijloace de comunicare la distanță, multiplicare prin xeroxare
etc.), precum și încărcarea pe orice platformă on-line, în afara platformei elearning a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
din Iași.

• corecta soluționare a cazurilor de reîntregire a familiilor imigranților;

• stabilirea înrudirii la solicitarea societăților de asigurare;
• analiza cazurilor de malpraxis, pentru identificarea eșantioanelor
biologice.

►Alte precizări privind analiza ADN

• Analiza ADN este una dintre cele mai sigure metode de obținere de
informații.
• Totuși, practica a evidențiat existența a numeroase erori umane (în
special datorită contaminării prin manevrarea defectuoasă a probelor
biologice), ceea ce a dus la rezultate greșite.
• Se recomandă ca rezultatele analizelor ADN să fie coroborate și cu alte
probe, pentru un grad cât mai mare de siguranță.