Jefferson Finis Davis (n. 3 iunie 1808 – d.

6 decembrie 1889) a fost un politician american care a servit ca

preşedinte al Statelor Confederate ale Americii pentru întreaga sa istorie, între 1861 și 1865, de-a lungul
Războiului civil american.

După absolvirea școlii militare West Point, Davis a luptat în războiul mexicano-american în calitate de
colonel al unui regiment de voluntari, fiind ulterior ministru de război al celui de-al 14-lea președinte
american Franklin Pierce. Înainte, precum și după mandatul său de United States Secretary of War, Pierce
a servit ca senator al Senatului Uniunii din partea statului Mississippi. În calitate de senator, el a fost
împotriva secesiunii și credea că fiecare stat era suveran și avea dreptul incontestabil de a se retrage din
Uniune.

In ianuarie 1861, Davis a demisionat din Senat, după ce a fost anunțat că statul Mississippi declarase că
s-a separat de Uniune. În următoarea lună a fost numit provizoriu președinte al Statelor Confederale ale
Americii. În luna noiembrie, a aceluiași an, a fost ales președinte pentru un mandat de șase ani. În timpul
mandatului său, Davis nu a găsit o strategie de a învinge Uniunea mai mare, mai populată și mai
dezvoltată din punct de vedere industrial. Insistența lui Davis în ceea ce privește independența, chiar și în
fața evidente a înfrângerii, a prelungit războiul.

După ce a fost capturat în 1865, Davis a fost acuzat de trădare, și, deși nu a fost judecat, i s-a retras
dreptul de a candida. Această limitare a fost ridicată în anul 1978, după 89 de ani de la moartea sa. Deși
nu a fost dezonorat, după razboi el a fost înlocuit în inimile sudiștilor cu generalul Confederației, Robert
E. Lee.