Universitatea din Craiova

Conversie PIPP. Anul 1

Student: Nicoi (Gîrniță) Marinela

Metoda mersului invers

În general o problemă din această categorie are ca cerinţă aflarea valorii iniţiale a unei
mărimi, valoare ce a fost supusă unor modificări succesive (prezentate în text), rezultatul final
al acestor modificări fiind cunoscut. Este vorba deci de aflarea unui număr necunoscut asupra
căruia s-au efectuat anumite operaţii al căror rezultat este cunoscut. Analizând textul
problemei vom constata că pentru rezolvarea ei pornim de la ultima valoare cunoscută şi
aflăm succesiv valorile premergătoare ei până ajungem să aflăm valoarea iniţială. Dacă textul
sugerează anumite operaţii, într-o anumită ordine pentru rezolvarea problemei vom efectua de
regulă operaţii inverse celor indicate de text şi în ordinea inversă ordinii din text.

Probleme rezolvate:

1. M-am gândit la un număr, l-am împărţit la 4, la rezultat am adunat 8 iar din

suma obţinută înjumătăţită am scăzut 5 şi apoi am înmulţit cu 2 obţinând 18. La ce
număr m-am gândit?

Rezolvare

Vom transforma problema compusă într-o succesiune de probleme simple:

„Ce număr înmulţim cu 2 ca să obţinem 18?“
18 : 2 = 9
„Din ce număr scădem 5 ca să obţinem 9?“
9 + 5 = 14
„Ce număr înjumătăţim ca să obţinem 14?“
214 = 28
„Ce număr adunăm cu 8 ca să obţinem 28?“
28 – 8 = 20
„Ce număr împărţim la 4 ca să obţinem 20?“
4 20 = 80 (Nr . la care m-am gândit)

2. Un biciclist parcurge un traseu în patru etape. În prima etapă parcurge o

doime și încă 4km, apoi în a doua etapă 1/2 și 4 km din rest, în a treia etapă jumătate din
rest plus 4 km, iar în ultima etapa 4 km.
Care este lungimea traseului ?

Problema se rezolvă prin metoda grafică, dar raționamentul este tot cel al mersului invers.

Presupunem, așadar, că segmentul de mai jos reprezintă traseul integral. Știm că în prima
etapă parcurge jumătate din el plus încă 4 km. Marcăm jumătate din traseu, adăugăm 4 km și
am desenat cu albastru ceea ce rămâne înainte de a doua etapă.
(I) reprezintă ceea ce s-a parcurs în prima etapă.

În a II-a etapă parcurge jumătate din ce a rămas (albastru) plus încă 4 km. Am marcat cu roșu
ceea ce rămâne înainte de a III-a etapă.

(II) reprezintă ceea ce s-a parcurs în a II-a etapă.

În a III-a etapă parcurge jumătate din ce a rămas (roșu) plus încă 4 km. Am marcat cu verde
ceea ce rămâne înainte de a IV-a etapă.

(III) reprezintă ceea ce s-a parcurs în a III-a etapă.

În cea de-a IV-a etapă parcurge tot ceea ce a mai rămas din traseu, adică 4 km. Înseamnă că
segmentul marcat cu verde reprezintă 4 km. Din acest moment începem raționamentul invers:

4 km (verde) împreună cu ceilalți 4 km parcurși în etapa a III-a reprezintă jumătate din cât
mai avea de parcurs la începutul etapei a III-a. Așadar segmentul roșu (ceea ce rămâne înainte
de a III-a etapă) reprezintă:

(4 + 4) x 2 = 16 (km)

Dar segmentul roșu, împreună cu cel de 4 km, reprezintă jumătate din ceea ce a rămas de
parcurs înainte de a doua etapă. Așadar înainte de a II-a etapă (segmentul albastru) mai avea
de parcurs:

(16 + 4) x 2 = 40 (km)

Segmentul albastru, împreună cu cel de 4 km, reprezintă jumătate din traseul inițial. Așadar la
început avea de parcurs:

(40 4) x 2 = 88 (km)
 Metoda Comparației

Această metodă se folosește pentru problemele de aritmetică în care se dau două, trei
sau mai multe mărimi, între care se pot stabili două, trei sau mai multe relații și, apoi, se cere
să se afle valorile numerice ale acestor mărimi, care să satisfacă condițiile cerute de problemă.
Ea constă în a elimina o mărime necunoscută din două mărimi necunoscute date în problemă,
acestea făcându-se prin compararea condițiilor în baza cărora s-au stabilit cele două relații.
Atunci când se cere să se afle valorile numerice a trei mărimi necunoscute, se elimină două
mărimi prin compararea condițiilor din cele trei relații ce se pot stabili, si apoi se află
necunoscutele

Probleme rezolvate:
1. 3kg de cartofi si 4kg de morcovi costa 64lei. 2kg de cartofi si 5kg de morcovi
costa 66lei. Cât costa 1kg de cartofi? Dar unul de morcovi?
Rezolvare:
Scriem datele problemei pe doua linii:
3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 lei
2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66 lei
Observăm că nu ne aflăm în nici una din situațiile anterioare, adică nici una dintre cele
două marimi (cartofi sau morcovi) nu are aceeași valoare în ambele situații și nici una dintre
valorile mărimilor nu este proportională cu valoarea din cealaltă situație. În acest caz va trebui
sa înmulțim ambele linii cu anumite valori pentru a obtine fie acelaș număr de kg de cartofi
fie de morcovi. Daca dorim sa egalăm numărul kilogramelor de cartofi, vedem că în prima
linie avem 3kg iar in cea de-a doua, 2kg.
De aici deducem că trebuie ca prima linie sa o înmulțim cu 2 iar a doua cu 3, obținând
astfel în ambele cazuri 6 kg cartofi:
3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 lei x2
2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66 lei x3
adică 6kg cartofi ............ 8 kg morcovi ................. 128 lei
6kg cartofi ............ 15kg morcovi ................ 198 lei
Mai departe procedăm ca mai înainte.
Diferența 198-128=70lei corespunde celor 15kg-8kg=7kg morcovi care sunt în plus în
a doua linie.
Rezultă că un kg de morcovi costă: 70lei:7=10 lei (costă un kg de morcovi.)
Alegem acum linia: 3 kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 lei
Cele 4 kg de morcovi costă împreună 4 kg x 10lei=40 lei
deci 3 kg de cartofi vor costa 64 - 40 =24 lei,
de unde:24 : 4= 6 lei( costă un kg de cartofi.)

2. De la o cofetarie, Maia a cumpărat 2 înghețate și 4 părjituri, plătind 26 de lei.

În altă zi, la aceleași prețuri, a cumpărat 2 înghețate și 6 prăjituri de acelaș fel
ca primele, plătind 34 de lei. Câți lei costă înghețata? Dar prăjitura?
 Rezolvare:
2 înghețate……4 prăjituri…….26 lei
2 înghețate……6 prăjituri…….34 de lei
Observăm că în ambele dăți au fost cumpărate câte 2 înghețate, astfel putem afla prețul
prăjiturilor:
6-4=2
34-26=8 lei
8:2=4 (lei prăjitura)
Astfel 4 prăjituri costă 16 lei (4 x 4=16)
26-16=10
10:2=5 (lei înghețata)