Curs 5

Eritrocitele

- sunt celule anucleate, au forma de disc biconcav ca adaptare la functia de transport a O 2, cu

periferia este mai intens colorata si centrul mai palid
- pentru a putea strabate capilarele cu diametru redus din tesuturi (ex. splina) isi pot modifica usor
forma
- diametrul celulei =7,5 micrometri, volumul = 82 – 92 micrometri cubi iar suprafata de 120
micrometri patrati
- numarul normal de eritrocite - la femei = 4,5 – 5 milioane/mm3 iar la barbat = 5 – 5,5
milioane/mm3.
- variatii fiziologice
- 1. in functie de specie - numarul lor creste la animalele cu metabolism intens
- 2. sex - barbatii au un numar mai mare de E decit femeile (testosteronul care stimuleaza
eritropoieza si sinteza de proteine odata cu instalarea pubertatii)
- 3. varsta - la sugar in primele zile de viata avem aparent un numar crescut de eritrocite datorita
lipsei alimentatiei si eliminarii apei prin urina si transpiratie (policitemie fiziologica; este de fapt
o hemoconcentratie)
- 4. la altitudine - creste numarul de E in paralel cu scaderea presiunii partiale a oxigenului si cu
stimularea eritropoiezei
- 5. in efortul fizic - creste numarul de E datorita contractiei splinei si cresterii vitezei de circulatie
a sangelui
- 6. postdigestiv - scade numarul de eritrocite datorita hemodilutiei consecutive absorbtiei de
lichide
Cresterea numarului de eritrocite peste 6 milioane/mm3 se numeste policitemie sau poliglobulie
iar scaderea sub 4 miloane/mm3 se numeste anemie.
Poliglobulile - pot fi primare sau boala, fara o cauza cunoscuta (policitemia vera) si secundare
altor boli care evolueaza cu hipoxie (afectiuni pulmonare sau diferite intoxicatii).

1
Anemiile - se clasifica din punct de vedere functional in regenerative, cu maduva hematogena
functionala (hemoragii sau hemolize) si aregenerative sau hiporegenerative, situatii in care maduva
hematogena este hipofunctionala sau afunctionala (in cazul distrugerii maduvei hematogene de catre
substante toxice sau radiatii ionizante)

Compozitia eritrocitului
- In compozitia eritrocitului intra: 1. Hb=34% din masa eritrocitului, 2. stroma globulara = 2%
(enzime, alte proteine, fosfolipide, colesterol si glicoproteine); 3. apa=64%.
- Principalele proteine din compozitia E sunt: glicoforinele (proteine de membrana ce contin acid
sialic cu incarcatura electrica negativa, responsabile de potentialul zeta), proteine ale
citoscheletului – spectrina ce mentine forma de disc biconcav si asigura elasticitatea E, enzime
(methemoglobin reductaza ce reduce Fe3+ la Fe2+, ATPaza NaK dependenta, anhidraza
carbonica), 2,3 difosfogliceratul ce scade afinitatea Hb pentru O2 si faciliteaza cedarea O2 la
tesuturi.

Hemoglobina
- este un tetramer compus din 4 fragmente, fiecare fragment fiind format dintr-un grup prostetic
numit hem si un lant polipeptidic numit globina
- este de fapt o feroproteina adaptata transportului de oxigen si dioxid de carbon intre plamini si
tesuturi, fiecare molecula de Hb are 4 subunitati, fiecare subunitate fiind formata dintr-o grupare
hem si 1 lant polipeptidice numit globina; Hb are 4 hemi cu 4 atomi de fier si 4 lanturi
polipeptidice.
- hemul alcatuit dintr-un inel tetrapirolic ce contine un ion de fier divalent pe care se fixeaza o
molecula de oxigen; fiecare molecula de Hb transporta 4 molecule de oxigen. Fe din constitutia
Hb poate fixa labil, reversibil cate o molecula de oxigen, fara a se modifica valenta fierului care
ramine 2+; in felul acesta oxigenul este transportat de la plamani la tesuturi sub forma
moleculara; este oxigenata, nu oxidata
- lanturile polipepetidice sunt specifice tipului de Hb - 6 tipuri: alfa, beta, gama, delta, epsilon,
zeta.
Tipuri de Hb

2
- Hb adulta (HbA) are 2 lanturi alfa si 2 lanturi beta, Hb adulta de tip A 2 (HbA2) are 2 lt alfa si 2
lt delta; Hb fetala (HbF) din 2 lanturi alfa si 2 gama; La nastere 90% din Hb este HbF iar dupa 3
– 4 luni aceasta scade astfel incit la virsta de 1 an avem doar 1% HbF. Defecte ale lp
polipeptidice alfa si beta pot duce la anemie = talasemie, boala ce se transmite pe cale ereditara.
- HbF prezinta rezistenta crescuta la substante alcaline si o afinitate crescuta pentru oxigen ceea ce
inseamna ca se satureaza cu oxigen la presiuni partiale reduse. Exista 3 tipuri de Hb embrionare:
Gower 1, Gower 2 si Portland.
- exista diferite tipuri de Hb patologice – au hemul modificat, lanturile polipeptidice modificate
(Hb Bart alcatuita din 4 lanturi gama) sau ambele. Ele au capacitate diferita de a fixa O 2 si fac ca
eritrocitele sa fie fragile si duc la anemie. Cele mai frecvente Hb patologice sunt:
methemoglobinele si HbS. Methemoglobinele – au Fe3+, nu are capacitatea de a fixa O2.
Proportia sa normala in sange este mentinuta de activitatea methemoglobinnreductazei. Daca
concentratia sa creste dar are valori sub 30%, coloratia tegumentelor devine albastra cenusie iar
peste 30% apar simptomele lipsei de O2; daca ajunge la 50% apare decesul. Se datoreaza unor
defecte genetice ale methemoglobinreductazei sau actiunii unor agenti oxidanti asupra Hb
normale (nitrati, nitriti din apa de fantana, anilina, nitrobenzen, medicamente). Fierul redevine
bivalent dupa administrarea de substante reducatoare (vitamina C).
- HbS duce la aparitia anemiei drepanocitare si apare datorita inlocuirii acidului glutamic cu
valina in pozitia 6 a lantului beta al Hb. Ca urmare Hb devine instabila iar in conditii de hipoxie
precipita in eritrocit care ia o forma rigida de secera si la trecerea prin capilarele inguste ale
splinei hemolizeaza.
Combinatiile Hb
1. Oxigemoglobina - are culoare rosie aprinsa, culoare data sangelui arterial in care se gaseste in
concentratie mare
2. Hb redusa - are culoare albastra, se gaseste in sangle venos iar cand concentratia acesteia
depaseste 5 g% din sangle capilar apare coloratia albastra violacee a tegumentelor si mucoaselor
= cianoza
3. carboxihemoglobina = combinatia Hb cu monoxidul de carbon, apare in intoxicatia cu CO
rezultat din arderile incomplete
- are viteza foarte lenta de disociere (4 ore in conditii de ventilatie normala si 1 ora in conditia
inspirarii de oxigen pur hiperbar)

3
 - manifestarile intoxicatiei cu CO apar rapid la concentratii de 5 – 10% iar la 40% apare decesul
4. carbohemoglobina sau carbamat de hemoglobina = combinatia Hb cu CO2, este modalitatea
sub care este transportat dioxidul de carbon de la tesuturi la plamani
Concentratia de Hb in sangele normal = 15 - 17 g% la barbat si 13,4 – 15 g% (dl) la femeie
- cresteri fiziologice: in poliglobuliile fiziologice si patologice - creste in poliglobuliile
patologice si scade in anemii
Proprietatile eritrocitelor

Eritrocitele au 6 proprietati: transportul, permeabilitatae selectiva, elasticitatea, hemoliza,

stabilitatea de suspensie si antigenicitatea. Dupa unii autori intra si indicii eritrocitari:

1. Transportul gazelor respiratorii – E transporta O2 de la plamani la tesuturi sub forma de

oxihemoglobina si de CO2 de la tesuturi la plamani sub forma de carbohemoglobina
2. Permeabilitatea selectiva – membrana E are permeabilitate pentru apa, uree, amoniac sau
ioni de hidrogen, potasiu, clor, anion bicarbonic. Nu trec prin membrana eritrocitara ionii
de sodiu si calciu si respectiv ATP-ul. Glucoza este transportata cu ajutorul a doi
transportori.
3. Elasticitatea = proprietatea E de a se deforma si de a reveni la forma initiala dupa trecerea
prin capilarele inguste cu diametru de 5-7 microni din sinusurile splenice
4. Hemoliza = liza eritrocitelor si pierderea Hb
- poate apare in vitro sau in vivo, cea din urma fiind intravasculara si extravasculara
- In vivo, intravasculara - factori:
a. factorii mecanici (uzura hematiilor)
b. factorii chimici – factori ce distrug fosfolipidele membranare (ex solventi, medicamente)
c. factori termici (temperatura crescuta)
d. factori biologici - veninuri de sarpe, insecte, toxine microbiene, anticorpii naturali formati
in caz de transfuzie de sange incompatibil sau autoanticorpi antieritrocitari
- In vivo, intravasculara si extravasculara – hemoliza fiziologica – se aplica eritrocitelor
varstnice, senescente; acestea hemolizeaza intravascular sau sunt distruse de macrofagele din
maduva osoasa, ficat si splina

4
 - In vitro - factori osmotici (solutii hipotone - solutia de NaCl cu concentratii sub 0,9 g%);
hemoliza osmotica incepe la 0,48 g% NaCl si este completa la 0,32 g%. Daca exista o fragilitate
deosebita a eritorcitului hemoliza va incepe mai devreme, la 0,70 g% si va fi completa la 0,40g%.
Rezistenta la hemoliza se modifica in anemiile hemolitice congenitale (sferocitoza ereditara) si
castigate.
- agitarea excesiva a sangelui in eprubeta
- temperatura crescuta a mediului inconjurator
- factori chimici ce altereaza membrana celulara (sapunuri, detergenti, eter, cloroform)
4. Stabilitatea in suspensie a eritrocitelor – se apreciaza prin masurarea vitezei de sedimentare a
hematiilor (VSH) cu ajutorul aparatului Westergreen (Figura 1).
- se masoara lungimea coloanei de plasma in milimetri separata dupa sedimentarea eritrocitelor
la 1h, 2h si 24h de la aspirarea sangelui incoagulabil in tuburi de sticla
- conform legilor gravitatiei E ar trebui sa se depuna rapid pe fundul vasului dar acest fapt nu se
produce rapid deoarece sedimentarea unei particule depinde de mai multi factori:
1. de particula care sedimenteaza
- direct proportional cu diametrul (a), grosimea particulei (c), densitatea acesteia (d1) si a
mediului (d2) in care este suspendata si acceleratia gravitationala (g) si invers proportional cu
vascozitatea (η) conform formulei lui Stokes (arata sedimentarea unei particule coloidale intr-
un lichid vascos):
VSH=2ac(d1-d2)xg/7,65xη
- particula va sedimenta mai repede cu cat este mai groasa si mai mare
- sedimentarea depinde invers proportional de vascozitate respectiv de numarul hematiilor - cu
cat numarul acestora scade cu atat scade vascozitatea sangelui si VSH-ul creste; in poliglobulii
apare fenomenul invers si VSH-ul scade
2. concentratia macromoleculelor asimetrice din plasma adica a fibrinogenului,
haptoglobinei, ceruloplasminei si gamaglobulinelor care se numesc aglomerine explic:
Eritrocitele au pe suprafata membranei o incarcatura electrica negativa numita potential zeta
(grupari de acid sialic cu incarcatura electrica negativa) care determina respingerea
eritrocitelor si metinerea lor in suspensie; daca intre eritrocite se insinueaza macromolecule
asimetrice scade respingerea eritorcitelor si adunarea lor in fisiscuri si favorizeaza

5
 sedimentarea lor. Cum se intampla in inflamatii acute (cresc proteinele de faza acuta) sau
inflamatii cronice (cresc anticorpii).

Figura 1 – Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

- VN = la barbat sunt 6-8 mm/h iar la femeie 10-14 mm/h.
- Variatii ale VSH-ului
a. Cresteri - infectiile acute si cronice datorita acumularii in sange de macromolecule
asimetrice (proteine de faza acuta si anticorpi), in disproteinemii (raport modificat
albumine/globuline in favoarea globulinelor de ex in nefroze cand proteinele cu
greutate moleculara mica se pierd prin filtrul renal si scad astfel albuminele in timp ce
proportia de globuline creste) si anemii
- VSH-ul ofera in plus indicii privind evolutia unei boli - cresterea VSH-ului in infectia acuta
arata ca organismul se apara; in infectia cronica cresterea sa arata activarea bolii dar daca
VSH-ul scade si starea generala este proasta indica depasirea capacitatii de aparare a
organismului
b. Scaderi - in poliglobulii (creste potentialul zeta si raman in suspensie), icterul mecanic
(prin retentia de acizi biliari negativi adsorbiti la suprafata eritrocitelor), acidoze

6
(adsorbtie de acizi negativi la suprafata eritrocitului), modificari de dimensiune
(anizocitoza) si de forma a eritrocitelor (poikilocitoza) - datorita acestor factori ele nu
pot face rulouri ca sa sedimenteze.