UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

Facultatea de Horticultură

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA DE LEGUMICULTURĂ

Îndrumător: Student :

Prof. univ. Dr. Munteanu Neculai Hritcu Vlad – Alexandru

Asist. univ. Dr. Teliban Gabriel

2020 – 2021
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
Facultatea de Horticultură

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA DE LEGUMICULTURĂ

Titlul proiectului:
“Tehnologia de cultivare a verzei de
toamna (Brassica oleracea)”

Îndrumător: Student :

Prof. univ. Dr. Munteanu Neculai Hritcu Vlad – Alexandru

Asist. univ. Dr. Teliban Gabriel

2020 – 2021
 Cuprins:

1. ANALIZA CONDIȚIILOR DE CADRU NATURAL .......................................................................

1.1. CONDIȚII DE SOL.....................................................

1.2. CONDIȚII DE CLIMĂ ...........................................................

1.2.1. Temperatura medie lunară și anuală (Grade Celsius)

1.2.1.2 Temperatura aerului – media maximelelor zilnice lunare (Grade

Celsius)

1.2.1.3 Temperatura aerului – media minimelor zilnice lunare (Grade

Celsius).

1.2.1.4 Durata ultimului îngheț............

1.2.1.5 Datele calendaristice când s-au înregistrat temperaturi de 0 C și 5

1.2.1.6 Regimul de precipitații atmosferice............................

1.2.1.7 Umiditatea relativă a aerului-media lunară și anuală (%)..............

1.2.2. Nebulozitatea................................

1.2.3. Numărul zilelor cu cer noros lunar și anual................

1.2.4. Numărul mediu de zile cu cer senin................................................

1.2.5. Numărul de zile cu viteze ale văntului mai mari sau egale cu 16 m/s (media
lunară)...

1.3. SCURTĂ CARACTERIZARE A CONDIȚIILOR DE CADRU NATURAL ...........................

2. TEHNOLOGIA CULTURII...................................

2.1. Importanța culturii....................................

2.2. Particularități biologice ale plantei cultivate..................

2.3. Particularități ecologice ale plantei cultivate...................

 2.3.1. Temperatura................

2.3.2. Lumina....................................

2.3.3. Apa ......................................................................

2.3.4. Solul și elementele nutritive.............................................................

2.4. Măsuri tehnologice de cultivare.................

2.4.1. Amplasarea culturii.......................................

2.4.2. Cultivarele utilizate (descriere)............................................

2.4.3. Pregatirea terenului si a solului pentru semănat....................

2.4.4. Calitatea semințelor.....................

2.4.5. Cantitatea de semințe la ha................................

2.4.6. Epoca de semănat.................

2.4.7. Distanțele de semănat...................

2.4.8. Tehnica de semănat..............................

2.4.9. Schema de semănat...............................................

2.4.10. Densitatea (număr plante/hectar)..............

2.4.11. Lucrări de îngrijire generale..................................

2.4.12. Lucrări de îngrijire special.....................................................

2.4.13. Data începerii recoltării ..............................................

2.4.14. Data terminării recoltării.............................

2.4.15. Modul de recoltare........................

4.16. Sortarea...................................

2.4.17. Ambalarea..................................
 2.4.18. Transportul...............................................................................................

2.5. Producția medie planificată ..........................................

2.6. Fișa tehnologică............................................................................................................

3. TABELE, ANEXE LA FIȘA TEHNOLOGICĂ

3.1. Deviz tehnologic pentru suprafața de un ha și pentru suprafața planificată........

3.2. Sistema de mașini pentru mecanizarea lucrărilor ..............

4. TABELE CENTRALIZATOARE, ANEXE LA PROIECT

4.1. Centralizatorul resurselor umane (ZO)...........................................

4.2. Centralizator necesarului de materiale (cantitativ și valoric)..............

5. ANALIZA ECONOMICO-FINACIARĂ A CULTURII.............

6. NORME DE PROTECȚIA MUNCII ȘI DE PREVENIRE ȘI STINGEREA INCENDIILOR .....

7. BIBLIOGRAFIA
 1.ANALIZA CONDIȚIILOR DE CADRU NATURAL

1.1. CONDIȚII DE SOL

Pe teritoriul judeţului Botoşani solurile prezintă diferenţieri care definesc în mod

nuanţat diviziunile teritoriale. Astfel, tipurile genetice de soluri au următoarea repartiţie
teritorială:

Cernozimurile se întâlnesc de-a lungul Prutului la nord de Ştefăneşti până aproape de

Mitoc, de o parte şi alta a Başeului între Mihălăşeni şi Săveni, iar mai la nord între Havârna şi
Dumeni; pe Jijia de o parte şi alta a văii între Corlăteni şi Ungureni, şi în aval de Dângeni cu
deosebire pe stânga văii. Acesta caracteristici apar mai accentuat la cernoziomurile zlotoase sau
compacte care apar pe interfluviile şi pe pantele reliefului deluros. Cele mai specifice se află
între Volovăţ şi Podriga mai sus de Avrămeni, iar în petice mai restrânse la vest de Vorniceni, la
nord de Cordăreni, etc.

Cu toate că sunt foarte bogate în humus, aceste soluri sunt de o fertilitate moderată,
datorită câtorva condiţii defavorabile, între care textura fină, permeabilitatea redusă şi
porozitatea redusă, capacitatea de apă utilă redusă. Cernoziomurile levigate sunt de asemenea
caracteristice pentru cea mai mare întindere din câmpie, începând cu interfluviile Prut – Volovăţ
– Başeu, mari întinderi la nord şi est de Jijia, coborând de pe culmi pe pantele slab înclinate.
Aceste soluri sunt în general mai tasate, având textură lutoasă. Au o fertilitate mai mare decât a
cernoziomurilor obişnuite. O categorie de soluri de asemenea larg răspândită în zona de câmpie
o constituie cernoziomurile levigate zlotoase dezvoltate pe argile ori pe marne nestructurate
chiar de la suprafaţă. Sunt foarte bogate în humus (6-8% la suprafaţă), fiind soluri agricole
bune.

Menţionăm răspândirea pe terase şi versanţi slab înclinaţi, pe depozite deluvio-

proluviale, ori pe aluviuni vechi loessificate a cernoziomurilor semicarbonatice. Pe versanţii cu
înclinări mai pronunţate se întâlnesc cernoziomurile de pantă. Pratoziomurile, sau solurile
cernoziomide levigate în zona umedă, fac trecerea spre solurile de pădure, caracterizând
locurile cu umiditate mai pronunţată. Aceste soluri, răspândite pe locuri cu drenaj extrem de
slab (culmi netede, versanţi în pantă lină, terase), s-au format pe lut greu sau pe argilă.
Pratoziomul este bine reprezentat în Dealurile Cozancei, precum şi la est de Truşeşti, până
aproape de Mihălăşeni. Apare de asemenea în lungul Siretului şi în Dealurile Ibăneştilor. Solurile
cenuşii de pădure însoţesc adesea pratoziomurile în dealurile înalte dinspre Siret, unde ajung
dominante, dar apar şi în Dealurile Cozancei şi la est de Jijia, în Guranda, precum şi în nordul
judeţului, în Dealurile Ibăneştilor. În sectoarele mai înalte din Dealu Mare şi din dealul Bour sunt
caracteristice solurile silvestre podzolite brune şi brune-gălbui ce corespund condiţiilor de climă
rece şi umedă, unui substrat alcătuit din depozite de cuvertură de la nisipuri până la argile.

În afara solurilor zonale menţionate sunt caracteristice solurile intrazonale, cu toate că

acestea ocupă de obicei suprafeţe reduse. Între ele, solurile turboase, eutrofe, cu reacţie neutră
slab alcalină sunt localizate pe lunci (de exemplu lunca Loznei la Dersca); lăcoviştile, situate pe
versanţii dealurilor Jijiei. Ele se caracterizează printr-o intensă acumulare de humus. Sărăturile
(soluri halomorfe), localizate pe aluviunile văilor, dar şi pe versanţi, nu sunt cultivate agricol,
având o fertilitate redusă.

1.2. CONDIȚII DE CLIMĂ

Clima acestei regiuni se încadrează în tipul temperat continental excesiv, acest caracter se datorează în
primul rând influenţei directe a maselor de aer continental, de origine asiatică, care, în general iarna
sunt uscate şi reci, iar vara sunt calde, sau chiar foarte calde şi uscate. Caracterul climatic este dat şi de
frecventa viscolelor violente iarna şi de producerea unor secete îndelungi în lunile de vară. În aceasta
zonă Carpaţii nu mai constituie un obstacol în calea curenţilor atmosferici de nord-est şi nord, ei opresc
însă influenţele meridionale sud-vestice, de unde şi nuanţa răcoroasă a climei, cu ierni prelungite şi cu
mai rare deficite de precipitaţii.

1.2.1.1. Media lunară şi media anuală a temperaturii ( 1923-2000)

1.2.1.2. Media maximelor lunare şi anuale ( 1923-2000)

1.2.1.3. Media minimelor lunare şi anuale (1923-2000)

Maxima absolută lunară şi anuală (1923-2000)

Minima absolută lunară şi anuală ( 1923-2000)

1.2.1.4. Datele mediilor extreme ale primului şi ultimului
îngheţ

Durata medie în zile a intervalului fără îngheţ (1923-2000)

1.2.1.5. Începutul, sfârşitul şi durata medie în zile a

intervalului cu medii zilnice (1923-2000)

1.2.1.6 Regimul de precipitații armosferice. Cantitatea medie

de precipitaţii atmosferice lunară şi anuală (mm) (1896-2000)
1.2.1.7 Umiditatea
Umiditatea atmosferică este unul din cele mai importante elemente meteorologice cu
rol esenţial în procesele de precipitare. Gradul de umiditate al aerului depinde de originea
maselor de aer ce se deplasează deasupra regiunii respective, de frecvenţa precipitaţiilor şi de
natura suprafeţei subiacente. Sursele umidităţii atmosferice de importanţă, sunt situate la mare
distanţă de locul în care se află oraşul Botosani- Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea
Neagră. O mică parte din vaporii de apă din atmosfera zonei sunt autohtoni, provenind din
evaporarea de pe suprafeţele acvatice (Siret, Prut, Jijia) sau din complexele de iazuri existente
în apropierea oraşului. Nici evaporaţia de la nivelul solului şi evapotranspiraţia nu sunt surse de
umiditate a aerului de neglijat. Dintre caracteristicile umezelii aerului cel mai important şi cel
mai des folosit termen este cel de umezeală relativă exprimată în procente, care reprezintă
gradul de umezire a aerului cu vapori de apă, valoarea medie anuală a acestui element climatic
este la Botoşani de 78%. În spaţiul studiat, umiditatea se modifică în timp, în raport de
temperatura aerului.

Umiditatea relativă a aerului din perioada de vegetaţie

1.2.3.Nebulozitatea (0 - 10) media lunară şi anuală (1961 – 1975)

Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire a cerului cu nori, se măsoară în zecimi din

bolta cerească şi este un element climatic important, în special datorită influenţelor pe care
aceasta le exercită asupra proceselor radiative şi termice ce se produc în atmosferă şi la
suprafaţa terestră.

1.2.4. Numărul mediu al zilelor cu cerul senin si noros

1.2.5 Regimul eolian

În regiunea în care se află oraşul Botoşani, vânturile se dezvoltă sub acţiunea directă a
centrilor barici care au o frecvenţă mai mare în partea de est şi de nord –est a României.
Relieful prin altitudinile sale în general reduse, prin orientarea sa şi prin obstacolele naturale şi
antropice de diferite dimensiuni (păduri, aşezări umane) influenţează atât direcţia, cât şi viteza
de deplasare a maselor de aer.

1.2.6 Frecvenţa vânturilor (%)

Viteza vântului (m/s)

Întocmirea rozei vânturilor

1.3. SCURTĂ CARACTERIZARE A CONDIȚIILOR DE CADRU NATURAL

Cadrul natural este reprezentat printr-un relief de câmpie deluroasă cu altitudini 130-
170 metri, ce rar depăşesc 200 metri. Oraşul Botoşani se află în partea vestică a Câmpiei
Moldovei – în depresiunea BotoşaniDorohoi la contactul cu dealurile Siretului, este regiunea
cea mai joasă cu doar 173 metri altitudine absoluta. Relieful prin: expoziţia versanţilor fata de
circulaţia generală a atmosferei, orientarea culoarelor de vale, energia de relief şi fragmentarea
orizontală introduce diferenţieri importante în climatul zonei studiate. Formele de relief ce
caracterizează regiunea oraşului Botoşani nu prezintă pondere importantă prin altitudine, grad
de înclinare şi fragmentare, de aici rezultă faptul că modificările aduse climei nu se ridică la un
nivel major.
 2.TEHNOLOGIA CULTURII
(Brassica oleracea.Familia Crucifere.

OrdinCapparales)

2.1. IMPORTANȚA CULTURII

Varza este o legumă bogată în fitonutrienţi şi vitamine (A, C şi K), antioxidanţi naturali
care previn apariţia cancerului şi a bolilor de inimă prin neutralizarea radicalilor liberi.Varza
conţine vitamina C, care întăreşte sistemul imunitar şi ne fereşte de răceli. De asemenea, este o
sursă importantă de betacaroten, care protejează vederea de afecţiunile apărute odată cu
înaintarea în vârstă, inclusiv cataracta.

2.2. PARTICULARITĂȚI BIOLOGICE ALE PLANTEI CULTIVATE

Rădăcina este bine dezvoltată, dar nu pătrunde adânc în sol, ci exploatează mai mult
stratul superficial al solului, motiv pentru care este des cultivată în jardiniere, ghivece etc.

Tulpina este dreaptă, groasă, semilemnificată, fibroasă, glabră, glaucă, înaltă până la 150
cm înălţime. Înălţimea este unul dintre criteriile de grupare a soiurilor, deoarece poate varia
între 20 şi 150 cm. Pe suprafaţa tulpinii, mai ales în partea bazală se observă cicatricele de la
Frunze.

Frunzele sunt dispuse spiralat pe tulpină, sunt lung peţiolate, gofrate, acoperite de un
strat ceros, marginea dinţată şi puternic vălurată. Limbul foliar este ovat-lanceolat sau lanceolat
şi ajunge până la 25 - 30 cm lungime şi 15 -20 cm lăţime. Frunzele din partea bazală a plantei au
poziţie orizontală şi cu vârful răsfrânt spre exterior, în schimb cele tinere din partea superioară
au poziţie erectă. Culoarea frunzelor este variată, de la verde crud la verde închis sau verde
albăstrui.

Frunzele cotiledonate sunt cordiforme, netede, cu marginea întreagă, lung peţiolate şi
dispuse opus, iar primele frunze adevărate sunt subrotunde, netede, iar marginea este
neregulat-serată.

Aceste caractere ale frunzelor diferă în funcţie de soiul sau hibridul luat în discuţie.

Florile apar pe lăstarii floriferi care se formează în anul al doilea, din mugurii existenţi pe
tulpină. Aceştia sunt puternic ramificaţi. Inflorescenţele sunt galbene sulfurii, pe tipul 4,
actinomorfe, hermafrodite, dispuse în raceme erecte, lungi şi laxe.

Fructele sunt silicve mici, 7 - 11 cm lungime, subţiri, cilindrice, dehiscente, conţinând în
interior seminţele mici, sferice, maro închis, netede sau fin striate.Un fruct conţine până la 10 -
15 seminţe.

2.3. PARTICULARITĂȚI ECOLOGICE ALE PLANTEI CULTIVATE

 Având în vedere zona de origine, varza albă este o plantă de climat temperat.
 Temperatura optimă de creștere a plantelor este de 15-20 grade C, minimă 2-3 grade C,
iar maximă 30 grade C.
 Semințele încep să germineze la 3-4 grade C, iar temperatura optimă de germinație este
de 18-20 grade C – germinația se realizează după 3-4 zile.
 La o temperatură în substrat de 10-12 grade C sunt necesare pentru germinație 10-12
zile,iar la 15 grade C – germinația se realizează după 7-8 zile.
  Plantele tinere de varză rezistă la 2-3 grade C când nu au fost călite în prealabil și până la
-10 grade C dacă acestea au fost bine călite.

Umiditatea

 Cultura de varza cere un nivel ridicat de umiditate.

 Consumul zilnic de apă variaza de la 0,2-0,4 l până la 2-2,5 l pe plantă, în funcție de faza
de vegetație.
 Până la formarea căpățânilor, umiditatea solului trebuie menținută la 70-75% în faza de
formare a căpățânilor.
 Alternanța umidității solului după formarea căpățânilor determină, la unele soiuri,
crăparea căpățânilor și astfel se depreciază calitativ.

Lumina

 Cerințele culturii de varza față de lumină sunt moderate.

 Cultivată în locuri umbrite formează căpățâni mici și puțin îndesate.
 Cerințele față de lumină sunt mai mari în faza de răsad când, în condiții de lumină
insuficientă răsadul se alungește.

Solul

 Cele mai bune rezultate se obțin pe soluri bine structurate, fertile, care rețin apa.
 Pentru culturile timpurii sunt potrivite solurile mijlocii spre ușoare, iar pentru cele de
vară-toamnă, cele mijlocii spre compacte care rețin mai bine apa în timpul verii și se
încălzesc mai puțin.
 Reacția solului trebuie să fie neutră spre ușor alcalină (p H =6,5-7,8).
 Pentru cultura verzei trebuie evitate solurile acide care favorizează atacul de
hernie(Plasmodiophora brassicae).
2.4. MĂSURI TEHNOLOGICE DE CULTIVARE

2.4.1. AMPLASAREA CULTURII

În România, varza de toamna este cultivată în majoritatea zonelor, cu excepția celor de

munte, cu precădere în zonele de câmpie din sudul și vestul țării, dar și în zona colinară din
Moldova și Transilvania. România este, de altfel, una dintre principalele țări cultivatoare, cu o
suprafață cultivată de 46.000 de hectare .

2.4.2. CULTIVARELE FOLOSITE

 Cultura verzei de căpățână se amplasează pe terenuri nivelate, irigabile, cu soluri mijlocii

spre ușoare (cultura timpurie) sau mijlocii spre compacte (culturile de vară-toamnă),
fertile (3-4% humus), cu reacție neutră spre ușor alcalină;
 Pe același teren sau după alte crucifere, cultura de varză poate fi reluată după 3-4 ani;
 În asolament, varza poate urma după leguminoase anuale sau perene, după solano-
fructoase, sau bostănoase;
 Bune premergătoare sunt și culturile de rădăcinoase și bulboase.
 Semănatul se face în ultima decadă a lunii ianuarie până la începutul lunii februarie,
folosind 400-600 g sămânță pentru răsadul necesar la un ha de cultură (10-12 g sămânță
la m2 );
 Se poate semăna și în sere înmulțitor, dar repicatul se va executa în răsadnițe sau solarii
cu pat de biocombustibil;
 Când plantele au 1-2 frunze adevărate se repică în ghivece sau cuburi nutritive de 5×5
cm.

Soiuri de varza
 o Varza de Buzau
o Varza alba
o Varza rosie

2.4.3. PREGĂTIREA TERENULUI ȘI A SOLULUI PENTRU PLANTAT

In vederea plantarii , pregatirea terenului incepe din toamna, cu eliberarea terenului de

resturile culturii anterioare, administrarea ingrasamintelor organice (20-30 t/ha gunoi de grajd)
si chimice (300 kg/ha superfosfat si 150 kg/ha sare potasica) si efectuarea lucrarii de arat, la
adancimea de 28-30 cm. Varza are sistemul radicular bine dezvoltat si din acest motiv necesita
ca solul sa fie bine lucrat. In primavara, inainte de plantare, se continua lucrarile cu
administrarea ingrasamintelor cu azot, maruntirea terenului si aplicarea unui erbicid. Se poate
instala si sistemul de irigare prin picurare, chiar inainte de efectuarea plantarii.

Cultura de varza se infiinteaza prin rasad, produs in prealabil in rasadnite sau solarii
destinate acestui scop. Se recomanda utilizarea turbei ca substrat de semanat si repicat,
deoarece aceasta este libera de boli si daunatori. Dupa formarea a 2-3 frunze reale, se pot
aplica ingrasaminte foliare precum Bionat si Amalgerol.

2.4.4. CALITATEA RASADURILOR

Rasadurile se uda bine cu o zi inainte de plantare iar cu 2-3 saptamani inainte se calesc.
Aceasta procedura implica deschiderea ferestrelor de aerisire ale rasadnitei/solarului dimineata
si inchiderea seara. In ultima saptamana, ferestrele se lasa deschise si pe timpul noptii, pentru
ca plantele sa se aclimatizeze cu noile conditii de mediu. Plantarea incepe in luna martie, cand
in sol se realizeaza temperaturi de minim 8℃. Epoca de plantare continua pana la inceputul
lunii aprilie. Distanta intre randuri este de 60-70 cm, iar distanta intre plante pe rand este de 30
cm.
2.4.5. CANTITATEA DE SEMINȚE LA HECTAR

Distantele de plantare difera cu varietatea de varza cultivata. Ca o regula generala

varietatile timpurii se planteaza la o desime de 40000-60000 plante/ha, varietatile destinate
industrializarii la o desime de 30000plante/ha, iar varietatile destinate pastrarii peste iarna la
desimi de 25000-45000 plante/ha. Pentri informatii specifice fiecarei varietati va rugam sa
consultati catalogul nostru.

2.4.6. TEMPERATURA OPTIMĂ DE GERMINARE A RASADURILOR

Acoperirea semanaturii cu folie imediat dupa semanat ii asigura acesteia o protectie

suplimentara si duce la cresterea procentlui de plante rasarite. Temperatura optima pentru
germinare este de 15-18°C (20°C).

2.4.7. Epoca de plantat

Semanatul pentru producerea rasadului se face in perioada20 aprilie - 25 mai pentru

cele de toamna.

Plantarea in camp se face atunci cand rasadurile au 45-50 de zile, 6-8 frunze si grosimea
la colet de 5-7 mm. Plantarea se face pe teren modelat.

2.4.8. Distante de plantat

Răsadurile de varză trebuie plantate la o distanță de 50-60 de cm între rânduri și 30 de

cm între plante pe rând. Pe terenurile modelate, distanta dintre rânduri trebuie să fie de 70-75
de cm și de 25 de cm între plante pe rând.Pentru cultura de vară și cea de toamnă, plantarea
răsadurilor se face la sfârșitul lunii mai și până la sfârșitul lunii iunie. Răsadurile se fasonează și
se mocirlesc înainte de plantare.

2.4.9. Tehnica de plantat

 răsadurile pot fi semănate în straturi reci, fiind necesare 300-400 de grame de

sămânță pentru un hectar de cultură. Semănatul se va face manual, lăsând o
distanță de aproximativ 8-10 centimetri între rânduri. Răsadurile trebuie plivite și
erbicidate. La plantare, vârsta răsadului trebuie să fie de 35-40 de zile.

2.4.10. Schema de plantat

2.4.11. DENSITATEA ( NR PLANTE / HA)

Densitatea pe hectar pentru varza de toamna este cuprinsa intre 20-60 tone/hectar.

2.4.12. LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE GENERALE

 Rărit - acesta se face la distanțe de 25-30 de centimetri la soiurile semitimpurii și la

30-40 de centimetri la soiurile semitârzii și târzii, când plantele au două-trei frunze.
 Completarea golurilor - se face cu plantele rezultate din rărit, la trei-patru zile după
plantarea răsadurilor.
 Prășile - se fac două prășile mecanice și una sau două prășile manuale.
 Fertilizare - aceasta se face la trei-patru săptămâni de la plantare. Se pot folosi 80-
100 de kilograme/hectar sare potasică și 150 de kilograme/hectar azotat de amoniu.
 Irigare - norma de udare este de 300-400 de metri cubi de apă/hectar în perioadele
secetoase, conform Tratatului de legumicultură

2.4.13. LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE SPECIALE

Combaterea agenților patogeni trebuie făcută la timp pentru a preveni afectarea calității
și cantității culturii de varză. Combaterea trebuie făcută cu un fungicid cu mod de acțiune
complex. Fungicidele Dagonis® și Signum® susțin obținerea unor producții sănătoase.

Unul dintre principalii dăunători este fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) - fluturii

apar în perioada aprilie-mai și pot depune până la 300 de ouă pe frunze. Odată ce apar larvele,
acestea se hrănesc cu miezul frunzelor și, pe măsură ce se răspândesc, rod frunzele începând de
la margini, lăsând în urmă doar nervurile groase. Frunzele atacate putrezesc din cauza
excrementelor larvelor care se acumulează.

2.4.14. DATA ÎNCEPERII RECOLTĂRII

Pentru cultura de toamnă recoltarea se face în perioada octombrie-noiembrie, după ce

a căzut prima brumă. Acest factor grăbește maturizarea căpățânilor.

2.4.15. DATA TERMINĂRII RECOLTĂRII

Operațiunea de recoltare se termină odată cu terminarea perioadei de

vegetație.

2.4.16. MODUL DE RECOLTARE

Recoltarea se face manual, prin tăierea căpățânilor, odată ce au ajuns la maturitate. În

medie, se poate obține o cantitate de 20-30 de tone/hectar, însă poate ajunge și la 40-60 de
tone/hectar în cazul culturii verzei de vară și de toamnă.

Recoltarea pentru cultura de varză obținută prin semănat direct se face începând cu
lunile iulie-august până în octombrie-noiembrie.

2.4.19. SORTARE VARZA

2.4.21. TRANSPORTUL

Transportul verzeirecoltate se realizeaza cu ajutorul masinilor de transport

echipate cu remorcă sau cu ajutorul tractorului.
 2.5. PRODUCȚIA MEDIE PLANIFICATĂ

La cultura de varza de toamna, ne propunem sa obținem o productie de

10.720.000 tone / 26,8ha.

2.6. FISA TEHNOLOGICA

3. TABELE, ANEXE LA FIȘA TEHNOLOGICĂ

3.1. Deviz tehnologic pentru suprafața de un ha si pentru suprafata planificata la varza de

toamna

Nr. Consum forţă Consum materiale

Denumire
Crt manuală mecanică Denum.mate U Val.
lucrări Preţ Cant.
. ZO lei ZA lei r. M (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Pregătirea Ingrasaminte
1 - - 14.41 1641 ha 1680 583.9 45024
terenului N+K+P
Înfiinţarea
2 20 1600 - - Rasad varza fir 1 55000 55000
culturii
m
Apă irigaţii - - -
3
Întreținere 4420.
3 - - 36.03 Dithane M45 kg 270 6 1620
a culturii 35
Torque 50PU kg 1435 0.4 574
Fury 10CE kg 717.5 0.2 143.5
4 Recoltarea 2 200 0.37 44.4 - - - -
Nr Consum forţă Consum materiale
. Denumire manuală mecanică
Denum.mat U Val.
Cr lucrări Preţ Cant.
ZO lei ZA lei er. M (lei)
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Pregătire
386.18 Ingrasaminte 4502
1 a - - 43978 t 15648 45024
8 N+P+K 4
terenului
Înfiinţare 14740 14740
2 536 42880 - - Rasad varza fir 1
a culturii 00 00
Apă irigaţii m3 - - -
Dithane M45 kg 270 160.8 43416
Întreținer 965.60 118465. Torque 15383.
3 kg 1435 10.72
ea culturii 4 38 50PU 2
717.
Fury 10CE kg 5.36 3845.8
5
Recoltare 428 85760
4 10 1200 - - - - -
a 8 0

3.1 Sistema de maşini pentru mecanizarea lucrărilor

N Agregat
Denumirea lucrării
r. Crt. folosit
Transport ingrasaminte
1 chimice U650+RBA5

Arat 25-30 cm V445+PCV1,8

2

Discuit V445+CD3020
3

4 Erbicidat V445+MPSP
Nivelare de exploatare EL75R
5

6 Prășit mecanic 1 V445+PCV1,8

 7 Stropit V445+MPSP
4.1 Centralizator resurse umane (ZO)

Centralizator ZO pentru 1 ha la cultura de varza

CULTUR
SUPRAFAŢA (HA) TOTAL ZO TOTAL (LEI)
A
varza 1 181.12 33725.6

Centralizator ZO pentru 26.8 ha la cultura de varza

CULTUR
SUPRAFAŢA (HA) TOTAL ZO TOTAL (LEI)
A
varza 26.8 4854.016 903846.1

5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A CULTURII

Producția totală 2144 t

Preț 1.5 lei / kg

Nr Crt Denumirea indicatorului economic Suma

1 Lucrări manuale 903846.1
2 Lucrări mecanizate 365567.4
3 Materiale consumate 1604087
4 Cheltuieli de exploatare -
Cheltuieli indirecte generale ( 15
5 -
%)
6 Cheltuieli indirecte comune( 10 % ) -
7 Cheltuieli totale indirecte -
8 Cost de producție 2955943
9 Venit obținut 3216000
10 Profit direct 260057
11 Impozit pe profit ( 16 % ) 41609.12
12 Profit net 218447.88
Bibliografie
 N. Stan, N. Munteanu – Legumicultură, Volumul II, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași,
2001
 2. V. Stoleru, N. Munteanu - Legumicultură – Îndrumător pentru proiectarea culturilor
legumicole, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași, 2015
 Clima Romaniei , volumul II-1961
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Varz%C4%83
 https://www.botanistii.ro/blog/category/legume/varza/
 https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/basf-pe-camp/cultura-verzei-infiintare-conditii-
combatere-daunatori.html
 https://www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii-moderne-de-cultura-a-legumelor/
tehnologia-de-cultura-a-verzei-in-sere-si-solarii/
 http://www.uaiasi.ro/revagrois/PDF/2008_2_369.pdf
 https://www.google.com/search?q=varza&sxsrf=ALeKk00cmYl0IJ5-
doDL9Op4RYsC1pF07A:1619357832918&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKE
widoZSDwpnwAhV08rsIHZM_BjQQ_AUoAXoECAEQAw&biw=1366&bih=657
 https://legumescu.ro/content/cultivare-varza
 https://www.agrimedia.ro/articole/tehnologia-de-cultivarea-verzei-in-camp