Gheorghe Ioana Virginia

Cls a XII A

NUMELE OFICIAL : KONGERIGENT DANEMARK ( Regatul

danemarcei).
ORGANIZAREA DE STAT : Monarhie constitutionala, regat ereditar
potrivit Constitutiei din 5.6.1953. Partide politice : Partidul Conservator,
Partidul Liberal, Democratii de Centru, Partidul Progresului, etc. Activitatea
legislativa este exercitata de suveran si de un parlament unicameral,
Folketingul ( 179 membri alesi prin vot direct pe o perioada de patru ani ).
Activitatea executiva este exercitata de un cabinet ( 21 membri ) numit de
suveran dupa alegerile parlamentare. Seful statului ( regina ) : Margrethe II
( 15.1.1972; n.16.4.1940.); prim-ministru Poul Schluter ( 10.9.1982.)
MONEDA : 1 Krone ( koroana; K) = 100 ore. 100 K = 40,34 lei ( iun. 1985)
=8.8378 $ ( ian. 1985 ).
LIMBA OFICIALA : Daneza , limba indo –europeana, apartinand grupului
limbilor nord-germanice ( scandinave); este limba scandinava care s-a
detasat cel mai mult de fondul originar nord- germanic .
RELIGIA : Protestantismul.
CAPITALA : Copenhaga, situata in partea centrala a tarii, pe insula
Sjaelland si pe insula Amager. Suprafata : 120,3 km2 ; 490587 loc. Modest
sat pescaresc recunoscut oras 1254 , devine in 1443 capitala regatului
danez ( in locul orasului Roskilde ), apoi in secolele urmatoare, unul din
principalele porturi ale Scandinaviei. Fiind in acelasi timp si cel mai mare

1
Gheorghe Ioana Virginia
Cls a XII A

centru economic, capitala concentreaza aproape 50 % din industria tarii; nod

important in Europa de nord- vest pentru circulatia terestra, maritima si
aeriana.Cele mai renumite monumente din Copenhaga : Holm ens
Kirke,Vor Frue Kirke, palatul Amalienborg, mica sirena, palatul
Christiansborg.
CONDITII NATURALE: Relieful este dat de o campie valurita , puternic
marcata de urmele glaciatiei cuaternare. In centrul Pen.Iutlanda acumularile
morenice, formeaza o serie de coline orientate N- S. Depr. joase si umede,
numite” kame”, vaile largi presarate cu numeroase lacuri si mlastini, tarmul
de V. cu dune de nisip albe si lagune, fiordurile din N. tarii, toate acestea
constituie marturii despre calota glaciara cuaternara.Raurile sunt scurte
( Gudena 160 km, fiind cel mai lung);
Clima : Temperat – oceanica, cu veri ploioase si racoroase si ierni reci;
precipitatiile aduse de vanturile de V. sunt mai bogate in SV Pen. Iutlanda.
Vegetatie si fauna: Padurile de stejar si fag au fost treptat defrisate, iar
landa vegetatie specifica nisipurilor din V. a facut loc, in ultimul sec.,
campurilor agr. cu perdele forestiere. Fauna cuprinde cerbi, iepuri, vulpi,
pasari, pesti. Din 1978 sunt ocrotite prin lege toate cursurile de apa, lacurile
naturale mai mari de 0.1 ha si mlastinile mai mari de 0.50 ha.
POPULATIA: (1984): 5.141.000 loc., densitate 119.4 loc./km2 , pop. urbana
85.0 % (1982); natalitate 10.1 % , mortalitate 11.2 % , spor natural –1.1 %
(1984), speranta de viata la nastere (1981)- 71.4 ani( masc.) si 77.6 ani
(fem); danezi 96.5 %, germani 1.7 %, suedezi 0.4 %. Pop. este mai
numeroasa in ins. Sjaelland (290 loc./km2) si ins. Fyn (130loc/km2); sub
media pe tara se situeaza Pen. Iutlanda (60loc/km2, fara zona Arhus-Vejle
110 loc. /km2), ins. Bornholm (80loc./km2), si ins. Lolland- Flaster.

2
Gheorghe Ioana Virginia
Cls a XII A

ECONOMIA: Tara cu ec. puternic dezvoltata, desi lipsita de resurse de

subsol notabile ( in sectorul danez al Marii Nordului se extrage petrol, iar in
Pen. Iutlanda se valorifica zacaminte de gaze naturale.
Industria , principala ramura ec., antreneaza cca. 1/5 din pop. activa, este
specializata in prod. de nave maritime, motoare diesel navale, echipamente
ind. diverse; ind. electronica si electrotehnica s-a dezvoltat rapid in ultimele
decenii.
Principalele centre ec. se afla in arh.si in E. Pen. Iutlanda: Copenhaga,
Odense, Nakskov, Alborg, Esbjaerg.
Agricultura antreneaza 7.8 % din pop. activa, are un caracter intensiv,
asigura 5 % din PIB si cca 50 % din exporturi.
Cultura plantelor , printre care cerealele ocupa 60 % din suprafata
cultivata, este cunoscuta prin randamente mari, indeosebi in E. Pen. Iutlanda
si in arh., dar ramura cea mai importanta este cresterea animalelor. In
ultimele decenii s-a inregistrat o continua scadere a numarului fermelor agr.
Bine reprezentat este si pescuitul, locul 2 in Europa si 1 in CEE.
Retea de transport bine dezvoltata si intretinuta, numeroase poduri rutiere
fiind construite in ultimele doua decenii.Danemarca a devenit o adevarata
placa turnanta a legaturilor Scandinaviei cu restul continentului.
Resurse minerale: Petrol, gaze naturale, turba, minereu de fier, bauxita,
nisip silicios, cuartos, creta, caolin, sare, sulf.
Produse industriale: Energie electrica, otel, aluminiu, plumb,magneziu,
montaj de autovehicule, biciclete, nave, aspiratoare, frigidere, aparete de
radio, televizoare, benzina, uleiuri usoare, uleiuri grele, acid sulfuric, soda
caustica, detergenti, ingrasaminte azotoase , lapte, branzeturi, faina, zahar,
bere, peste congelat,unt, margarina, etc.

3
Gheorghe Ioana Virginia
Cls a XII A

Modul de utilizare a terenurilor: Arabil si culturi , pasuni si fanete, paduri.

Resurse agricole: Grau, secara, orz, ovaz, sfecla de zahar, rapita, cartofi,
mazare, varza, tomate, ceapa, morcovi, mere, pere, capsuni.
Septel: bovine, porcine, ovine, cabaline.
Pescuit: 1.862.130 t peste.
Transporturi: cai ferate, cai rutiere, flota comerciala maritima, transport
aerian.
Comert exterior: 335.59 din care 164.03 export si 171.56 import.
Produs national brut: 63.597 md. $
Buget ( md. Coroane): 128.33 venituri;187.65 cheltuieli;
Sistem de masuri si greutati : metric, obligatoriu de la 1.4.1920. Se mai
utilizeaza 1 mil=5.53 km, 1 ton de land= 0.55 ha, 1 pund = 500 g, 1 centaer
= 50 kg.

TURISM : 16231862 turisti (1976) ; Principalele zone sau obiective : ins.

Sjaelland cu Copenhaga (cca. 9 mil. Vizitatori/an, 116 hoteluri ), Trellleborg ( o
tabara fortificata a vikingilor ), Kalundborg (catedrala, 117), Helsinge=Elsinore
(Castelul Kronborg ), Frederiksborg ( Muzeul de istorie nationala a D.),Pen.
Itlanda cu celebrele pietre runice de la Jelling, orasele Arhus, Alberg si plaje cu
nisip fin- zona dinamica a turismului estival in ultimii ani- ins. Fyn cu Odense si
castelul Egeskov, ins. Bornholm, ins. Mon cu un remarcabil microrelief pe creta.