STANDARDELE DE AUDIT INTERN

In 2006, Consiliul de Administratie (Consiliul) Institutului Auditorilor Interni (IIA) a stabilit un

comitet international de coordonare si un grup de lucru pentru revizuirea Cadrului de Practici
Profesionale (PPF) si structura de norme IIA care insoteste procesele conexe. Eforturile grupului de
lucru s-au orientat asupra revizuirii sferei de cuprindere a Cadrului si asupra cresterii transparentei
si consecventei in procesele de elaborare, revizuire si publicare a normelor. Rezultatul a fost un
nou Cadru International de Practici Profesionale (IPPF) si un Consiliu de Practici Profesionale (PPC)
restructurat. PPC coordoneaza aprobarea si publicarea normelor IPPF, dupa cum se specifica in
declaratia privind misiunea consiliului, actualizata si aprobata de Consiliu in iunie 2007.

In general, un cadru reprezinta un model structural de integrare a unor cunostinte si norme. In

calitate de sistem coerent, un cadru faciliteaza dezvoltarea, interpretarea si aplicarea consecventa
a conceptelor, metodologiiloe si tehnicilor utile pentru o anumita disciplina sau profesie. Scopul
specific al IPPF este sa organizeze normele autorizate IIA astfel incat acestea sa poata fi accesate
usor si la timp, si sa intareasca, in acelasi timp, pozitia IIA de organism de standardizare pentru
profesia de audit intern la nivel global. Prin inglobarea practicii curente de audit intern si prin
posibilitatea de dezvoltare viitoare, IPPF are rolul sa asiste practicienii si factorii interesati la nivel
mondial, astfel incat acestia sa reactioneze la piata in dezvoltare a serviciilor de audit intern de
calitate superioara.

In calitate de cadru conceptual care organizeaza normele promulgate de IIA, sfera de cuprindere a
IPPF a fost limitata, incluzand numai normele autorizate elaborate de comitetele tehnice
internationale IIA pe baza unor procese corespunzatoare obligatorii.

Normele autorizate cuprind doua categorii:

Obligatorii. Conformitatea este necesara iar normele sunt elaborate pe baza unor procese
obligatorii, care include expunerea unour puncte de vedere din partea publicului. Conformitatea cu
principiile stabilite in normele obligatorii este esentiala pentru practica profesionala a auditului
intern.

Puternic recomandate. Conformitatea este puternic recomandata, iar normele sunt avizate de
IIA. Descrie practicile pentru implementarea eficace a Definitiei auditului intern, Codului de etica si
al Standardelor Internationale pentru Practica Profesionala a Auditului Intern (Standardelor) IIA.
Acum IPPF include urmatoarele elemente:

Definitie
Elemente
Definitie Definitia auditului intern exprima scopul fundamental,
tipul si sfera de cuprindere a auditului intern.
Codul de etica Codul de etica stabileste principiile si asteptarile
comportamentale individuale si organizationale in
derularea auditului intern. Acesta descrie cerintele
minime de conduita; si asteptarile comportamentale
mai degraba decat activitati specifice.
Standardele Internationale Standardele sunt bazate pe principiisi ofera un cadru de
pentru Practica Profesionala a realizare si promovare a auditului intern. Structura
Auditului InternStandardelor cuprinde Standarde de Calificare,
(Standardele) Standarde de Performanta si Standarde de
Implementare. Standardele reprezinta cerinte
obligatorii, incluzand:

 Enunturi privind cerintele de baza pentru practica

 profesionala a auditului intern si pentru evaluarea
eficacitatii de realizare, care se aplica international,
la nivel organizational si individual
 Interpretari, care clarifica termenii sau conceptele
din Enunturi.

Pentru intelegerea si aplicarea corecta a Standardelor,

trebuie avute in vedere atat Enunturile cat si
Interpretarea acestora, precum si intelesul specific din
Glosar. Standardele utilizeaza termeni carora li s-a
atribuit un inteles specific, precizat in Glosar.
Documentele de pozitie Documentele de pozitie asista o gama variata de factori
interesati, inclusiv aceia care nu exercita profesia de
auditor intern, in vederea intelegerii unor aspecte
semnificative cu privire la guvernare, risc sau control si
in vederea departajarii sarcinilor si responsabilitatilor
aferente auditului intern.
Indrumarele practice Indrumarele practice prezinta abordarea, metodologia si
 consideratiile, dar nu si procese si proceduri detaliate.
Acestea reprezinta un ghid care asista auditorii interni in
aplicarea Codului de etica si a Standardelor si
inpromovarea bunelor practici. Indrumarele includ
practici cu privire la: aspecte specifice la nivel
international, national sau al unui sector de activitate;
tipuri specifice de misiuni; si aspecte legale sau
reglementare.
Ghidurile practice Ghidurile practice sunt ghiduri detaliate de realizare a
activitatilor de audit inern. Acestea includ procese si
proceduri detaliate, precum instrumente si tehnici,
programe, si abordari pas-cu-pas, incluzand exemple de
documente care trebuie transmise beneficiarului
misiunii.
Auditul intern este o activitate independenta de asigurare obiectiva si de consiliere, destinata sa
adauge valoare si sa antreneze îmbunatatirea activitatilor organizatiei. Ajuta organizatia în
îndeplinirea obiectivelor sale printr-o abordare sistematica si disciplinata în cadrul evaluarii si
îmbunatatirii eficacitatii proceselor de management al riscurilor, control si guvernare.

CODUL DE ETICĂ

Scopul Codului de etica al Institutului este de a promova o cultura bazata pe etica în profesia de
audit intern.
Auditul intern este o activitate independentă de asigurare obiectivă şi de consiliere, având drept
scop crearea de valoare adăugată, şi îmbunătăţirea operaţiunilor organizaţiei. Aceasta ajută
organizaţia să-şi atingă obiectivele, printr-o abordare sitematică şi disciplinată privind evaluarea şi
guvernarea.

Existenta unui Cod de etica este necesara în profesia de audit intern pentru a întari încrederea în
obiectivitatea evaluarii guvernarii, managementului riscului si a controlului.
Codul de etica al Institutului extinde definitia auditului intern prin doua elemente suplimentare:
1. Principii relevante pentru profesia si practica auditului intern;
2. Reguli de conduita care descriu norme de comportament ce se asteapta a fi respectate de
auditorii interni. Aceste reguli ajuta la transpunerea principiilor în practica si au drept scop
orientarea auditorilor interni spre o conduita etica.
Prin termenul “auditori interni” se întelege membrii ai Institutului, detinatori sau candidati la
atestarile IIA si toti cei care presteaza servicii de audit intern.
Aplicabilitate si intrare în vigoare
Codul de etica se aplica atât persoanelor, cât si institutiilor care presteaza servicii de audit intern.
În cazul membrilor Institutului si posesorilor atestatelor sau candidatilor la obtinerea atestatelor
IIA, nerespectarea Codului de etica va fi evaluata si gestionata potrivit Regulamentului de
organizare si functionare al Institutului si Prevederilor administrative. Chiar daca un anumit
comportament nu este mentionat de Regulile de Conduita, acest lucru nu înseamna ca nu poate fi
calificat drept inacceptabil sau compromitator, si, prin urmare, împotriva membrului institutului,
posesorului atestatului sau candidatului pot fi luate masuri disciplinare.

Principii
Auditorii interni trebuie sa aplice si sa respecte urmatoarele principii:
1.Integritate
Integritatea auditorilor interni sta la baza încrederii în aceasta categorie profesionala, creând astfel
premisele respectului pentru rationamentul profesional al membrilor acesteia.
2.Obiectivitate
Auditorii interni manifesta cel mai înalt nivel de obiectivitate profesionala în colectarea, evaluarea
si comunicarea informatiilor cu privire la activitatea sau procesul aflate în curs de examinare.
Auditorii interni evalueaza în mod echilibrat toate circumstantele relevante, fara a fi în mod
neîntemeiat influentati de propriile interese sau de alte persoane.
3.Confidenţialiate
Auditorii interni respecta valoarea si dreptul de proprietate asupra informatiilor pe care le primesc
si nu furnizeaza informatii fara aprobarea corespunzatoare, decât în cazul în care exista obligatii
legale sau profesionale în acest sens.
4.Competenţă
Auditorii interni aplica cunostintele, abilitatile si experienta necesare în furnizarea serviciilor de
audit intern.
Reguli de Conduita

1.Integritate
Auditorii interni:
1.1. Desfasoara activitatea cu onestitate, profesionalism si responsabilitate.
1.2. Respecta legea si fac publice comunicarile necesare potrivit legii si profesiei.
1.3. Nu sunt partasi cu buna stiinta la activitati ilegale si nu se implica în acte care sa compromita
profesia de audit intern sau organizatia.
1.4 Respecta si contribuie la atingerea obiectivelor legitime si etice ale organizatiei.

2.Obiectivitate
Auditorii interni:
2.1. Nu iau parte la activitati si nu stabilesc relatii personale care pot afecta sau se presupune ca
afecteaza exprimarea unei opinii independente. Acestea includ activitatile sau relatiile personale
care pot fi în conflict cu interesele organizatiei.
2.2. Nu accepta nimic care poate afecta sau se presupune ca afecteaza judecata lor profesionala.
2.3. Comunica toate elementele semnificative de care au cunostinta si care, daca nu ar fi facute
cunoscute, ar putea prejudicia calitatea rapoartelor privind activitatile aflate sub observatie.
3.Confidenţialiate
Auditorii interni:
3.1. Manifesta prudenta în utilizarea informatiilor obtinute în timpul exercitarii sarcinilor de
serviciu.
3.2. Nu utilizeaza informatii în scopul obtinerii unor beneficii personale sau în orice alt mod care ar
fi contrar legii sau în detrimentul obiectivelor legitime sau etice ale organizatiei.

4.Competenţă
Auditorii interni:
4.1. Se implica doar în acele misiuni pentru care au cunostintele, competentele si experienta
necesare.
4.2. Presteaza servicii de audit intern conform Standardelor de Practica Profesionala a Auditului
Intern.
4.3. Îsi îmbunatatesc în mod continuu competentele, eficacitatea si calitatea serviciilor.

STANDARDE
Auditul intern se deruleaza în diferite medii legislative si culturale; în cadrul unor organizatii care
difera din punct de vedere al scopului, marimii, complexitatii si structurii; si de catre persoane din
cadrul sau din afara organizatiei. Desi pot exista diferente privind practica auditului intern în
fiecare dintre aceste medii, este esential sa se respecte Standardele Internationale pentru Practica
Profesionala a Auditului Intern ale IIA (Standardele), pentru indeplinirea responsabilitatilor
auditorilor interni si functiei de audit intern Daca auditorii interni sau functia de audit intern sunt
îngraditi de legislatie sau regulamente si, drept urmare, nu pot respecta anumite parti ale
Standardelor, este necesar sa se respecte toate celelalte sectiuni ale Standardelor si sa se declare
neconformitatea existenta.
Daca se utilizeaza Standardele impreuna cu standarde emise de alte organisme de reglementare,
comunicarile de audit pot cita si utilizarea altor standarde, dupa caz. Intr-un astfel de caz, daca
exista incongruente intre Standardele IIA si alte standarde, auditorii interni si functia de audit
intern trebuie sa respecte Standardele,si pot respecta si celelalte standarde daca acestea sunt mai
restrictive.
Scopul Standardelor este:

1. Sa contureze principiile de baza care reprezinta practica de audit intern.

2. Sa furnizeze un cadru general de realizare si sustinere a unei game largi de audituri interne
care genereaza o valoare adaugata.
3. Sa functioneze ca un cadru de referinta pe baza caruia se evalueaza rezultatele auditului
intern.
4. Sa stimuleze îmbunatatirea proceselor si operatiunilor organizatiei.

 
Standardele reprezinta cerinte obligatorii, bazate pe principii, cuprinzand:
  Enunturi privind cerintele de baza pentru practica profesionala a auditului intern si pentru
evaluarea eficacitatii de realizare a misiunilor, care se aplica international, la nivel
organizational si individual.
 Interpretari, care clarifica termenii sau conceptele din Enunturi. 

 
Standardele utilizeaza termeni carora li s-a atribuit un inteles specific, precizat in Glosar. Mai
exact, Standardele utilizeza cuvantul“trebuie” pentru a sublinia o conditie obligatorie, si cuvantul
“ar trebui” in cazul in care se asteapta conformitatea, cu exceptia situatiei in care, cand se aplica
rationamentul profesional, circumstantele justifica devierea.
Pentru intelegerea si aplicarea corecta a Standardelor, trebuie avute in vedere Enunturile si
Interpretarea acestora, precum si intelesul specific din Glosar.
 
Structura Standardelor cuprinde Standarde de Calificare, Standarde de Performanta si Standarde
de Implementare. Standardele de Calificare vizeaza caracteristicile organizatiilor si ale
participantilor ce desfasoara activitati de audit intern. Standardele de Performanta descriu tipul
activitatilor de audit intern si ofera criterii calitative în functie de care sa fie evaluate rezultatele
prestarii acestor servicii. Standardele de Calificare si cele de Performanta se aplica tuturor
activitatilor de audit intern. Standardele de Implementare se sunt o continuare a Standardelor de
Calificare si a celor de Performanta, furnizand cerintele aplicabile pentru activitatile de asigurare 
(A) si de consiliere (C).
Misiunile de asigurare implica evaluarea obiectiva a probelor de catre auditorul intern, în vederea
formularii unei opinii sau concluzii independente privind o entitate, o operatiune, o functie, un
proces, un sistem sau alt subiect supus auditului. Tipul si sfera de cuprindere a misiunilor de
asigurare sunt stabilite de catre auditorul intern. În general, sunt implicate trei entitati în misiunile
de asigurare: (1) persoana sau grupul implicat(a) direct în entitatea, operatiunea, functia,
procesul, sistemul sau subiectul auditat – responsabilul pentru proces, (2) persoana sau grupul
care efectueaza evaluarea – auditorul intern, (3) persoana sau grupul care utilizeaza rezultatul
evaluarii – beneficiarul misiunii.
Misiunile de consiliere au un caracter consultativ si se desfasoara în general la cererea expresa a
beneficiarului misiunii. Tipul si sfera de cuprindere a serviciilor de consiliere sunt stabilite de
comun acord cu beneficiarul misiunii. Misiunile de consiliere implica în general doua entitati: (1)
persoana sau grupul care ofera consiliere – auditorul intern si (2) persoana sau grupul care solicita
si primeste consiliere – beneficiarul misiunii. În îndeplinirea misiunilor de consiliere, auditorul
intern trebuie sa îsi pastreze obiectivitatea si sa nu îsi asume responsabilitatea conducerii.
Îmbunatatirea si publicarea Standardelor este un proces continuu. Consiliul de Standardizare a
Auditului Intern poarta consultari si discutii ample înainte de publicarea Standardelor.

STANDARDE DE CALIFICARE
1000 – Scop, autoritate si responsabilitati
Scopul, autoritatea si responsabilitatea auditului intern trebuie sa fie definite formal în statutul
auditului intern, sa fie consecvente cu Definiţia Auditului Intern, Codul de Etică şi Standardele.
Conducatorul executiv al auditului trebuie să revizuiască periodic statutul auditului intern şi să-l
prezinte conducerii superioare şi consiliului pentru aprobare.
Interpretare:
Statutul auditului intern este un document oficial care defineşte scopul, autoritatea si
responsabilitatea activitatii de audit intern. Statutul auditului intern stabileste pozitia activitatii de
audit intern in cadrul entitatii; autorizeaza accesul la inregistrari, personal si proprietati fizice
relevante pentru derularea misiunii; si defineste aria de cuprindere a activitatii de audit intern.
Aprobarea finala a statutului auditului intern este o prerogativa a consiliului.
1000.A1 – Tipul misiunilor de asigurare furnizate organizatiei trebuie sa fie definit în statutul
auditului intern. Daca misiunile de asigurare sunt furnizate tertilor în raport cu organizatia, tipul
acestor misiuni de asigurare trebuie, de asemenea, definit în statutul auditului intern.
1000.C1 – Tipul misiunilor de consiliere trebuie definit în statutul auditului intern.
 

1010 – Recunoasterea Definiţiei Auditului Intern, Codului de etică şi Standardelor in

Statutul Auditului Intern
Obligativitatea Definiţiei Auditului Intern, Codului de etică şi Standardelor trebuie recunoscuta in
Statutul auditului intern. Conducatorul executiv al auditului ar trebui sa discute Definiţia Auditului
Intern, Codul de Etică şi Standardele cu conducerea superioara si consiliul. 
 
1100 – Independenta si obiectivitate
Activitatea de audit intern trebuie sa fie independenta, iar auditorii interni trebuie sa dea dovada
de obiectivitate în desfasurarea activitatii lor.

Interpretare:
Independenta reprezinta libertatea in raport cu conditiile care ameninta capacitatea functiei de
audit intern sau a conducatorului executiv al auditului de a realiza sarcinile de audit intern intr-o
maniera nepartinitoare. Pentru a atinge nivelul de independenta necesar pentru a realiza eficace
sarcinile de audit intern, conducatorul executiv al auditului are acces direct si fara restrictii la
conducerea superioara şi consiliu. Acest lucru poate fi realizat printr-o relatie de raportare dubla.
Amenintarile la adresa independentei trebuie gestionate la nivelul fiecarui auditor intern, misiuni,
functii si organizatii.
Obiectivitatea este o atitudine mentala impartiala, care permite auditorilor interni sa realizeze
misiunile astfel incat sa poata privi cu incredere produsul muncii lor si sa nu fie nevoiti sa faca nici
un compromis cu privire la calitate. Obiectivitatea presupune ca auditorii interni sa nu se lase
influentati de alte persoane in ceea ce priveste aprecierea lor profesionala in legatura cu aspectele
de audit. Amenintarile la adresa obiectivitatii trebuie gestionate la nivelul fiecarui auditor intern,
misiuni, functii si organizatii.
1110 – Independenta organizationala
Conducerea departamentului de audit intern trebuie sa raporteze unui nivel ierarhic din organizatie
care sa permita activitatii de audit intern sa-si îndeplineasca rolul sau. Conducatorul executiv al
auditului trebuie sa confirme consiliului, cel putin anual, independenta organizationala a activitatii
de audit intern.
1110.A1 – Auditul intern nu trebuie sa fie îngradit de nici o imixtiune în determinarea sferei sale
de cuprindere, în modul de desfasurare a activitatii si în comunicarea rezultatelor.

1111 – Interactiunea directa cu consiliul

Conducatorul executiv al auditului trebuie sa comunice si sa interactioneze direct cu consiliul.

1120 – Obiectivitate Individuala

Auditorii interni trebuie sa aiba o atitudine impartiala, nepartinitoare si sa evite orice conflict de
interese.
 
 Interpretare:
Conflictul de interese este o situatie in care un auditor intern, caruia i se confera o pozitie de
incredere, urmareste un interes personal sau profesional concurent. Aceste interese concurente
pot ridica probleme la adresa indeplinirii impartiale a sarcinilor.
Conflictul de interese exista chiar daca din acesta nu decurge nici un act necorespunzator sau
lipsit de etica. Conflictul de interese poate crea impresia derularii unei activitati necorespunzatoare
care conduce la scaderea increderii in auditorul intern, activitatea de audit intern si in aceasta
profesie. Conflictul de interese poate prejudicia capacitatea unei persoane de a-si indeplini obiectiv
sarcinile.
1130 – Prejudicii aduse independentei si obiectivitatii
Daca independenta si obiectivitatea sunt prejudiciate în fapt sau în aparenta, detaliile prejudiciilor
trebuie declarate partilor interesate. Tipul declaratiei va depinde de cel al prejudiciului.

Interpretare:
Prejudicierea independentei organizationale si a obiectivitatii individuale poate include, fara a se 
limita la conflictul personal de interese, limitarea sferei de cuprindere, restrictii asupra accesului la
inregistrari,  personal si proprietati, si limitarea resurselor, cum ar fi finantarea.  

Stabilirea partilor corespunzatoare carora trebuie sa le fie dezvaluite detaliile privind prejudicierea
independentei sau obiectivitatii depinde de asteptarile cu privire la responsabilitatile activitatii de
audit intern si a conducatorului executiv al auditului fata de conducerea superioara si consiliu,
stabilite in statutul auditului intern, precum si de tipul prejudiciului.
1130.A1 – Auditorii interni trebuie sa evite evaluarea anumitor activitati de care au fost
responsabili în trecut. Se presupune ca obiectivitatea acestora este prejudiciata daca auditorii
interni ofera servicii de asigurare în legatura cu o activitate de care au fost raspunzatori în cursul
anului anterior.
1130.A2 – Misiunile de asigurare privind functii ce cad în responsabilitatea conducatorului
executiv al auditului trebuie sa fie controlate de un tert din afara activitatii de audit intern.
1130.C1 – Auditorii interni pot presta servicii de consiliere legate de operatiunile pentru care au
fost anterior responsabili. 
1130.C2 – Daca independenta si obiectivitatea legate de serviciile de consiliere propuse sunt
afectate, acest fapt trebuie comunicat beneficiarului misiunii înaintea acceptarii acesteia.
 
1200 – Competenta si constiinciozitate profesionala
Misiunile de audit trebuie efectuate cu competenta si constiinciozitate profesionala.

1210 – Competenta
Auditorii interni trebuie sa detina cunostintele, abilitatile si celelalte competente necesare
exercitarii responsabilitatilor lor individuale. Functia de audit intern în mod colectiv trebuie sa
detina sau sa dobândeasca cunostintele, abilitatile si celelalte competente necesare exercitarii
responsabilitatilor sale.
Interpretare:
Cunostintele, abilitatile si celelalte competente reprezinta o unitate de sens colectiv care se refera
la competenta profesionala pe care auditorii interni trebuie sa o detina pentru a-si indeplini
responsabilitatile profesionale cu eficacitate. Auditorii interni sunt incurajati sa-si demonstreze
competenta prin obtinerea unor certificari si calificari profesionale corespunzatoare, cum ar fi
titulatura de auditor intern certificat sau alte titulaturi oferite de Institutul Auditorilor Interni si alte
organizatii profesionale corespunzatoare.
1210.A1 – Conducatorul executiv al auditului trebuie sa obtina consiliere si asistenta competenta
daca auditorii interni nu detin cunostintele, abilitatile si celelalte competente necesare pentru a-si
realiza partial sau total misiunile de audit.
1210.A2 – Auditorii interni trebuie sa detina cunostinte suficiente pentru a evalua riscul de frauda
si modul in care acesta este gestionat in cadrul organizatiei, dar aceasta nu înseamna ca trebuie
sa aiba expertiza unei persoane a carei principala responsabilitate este detectarea si
instrumentarea fraudelor.
1210.A3 – Pentru derularea activitatii auditorii interni trebuie sa aiba cunostinte suficiente asupra
principalelor riscuri si controale privind tehnologia informatiei si asupra tehnicilor de audit bazate
pe utilizarea tehnologiei informatiei disponibile.
Totusi, nu se asteapta de la toti auditorii sa aiba cunostintele unui auditor intern a carui
responsabilitate principala este auditarea tehnologiei informatiei.
1210.C1 – Conducatorul executiv al auditului trebuie sa refuze misiunile de consiliere sau sa
obtina consilierea si asistenta necesara daca auditorii interni nu poseda cunostintele, calificarile
sau alte competentele necesare realizarii integrale sau partiale a misiunii.

1220 – Constiinciozitate profesionala

Auditorii interni trebuie sa îsi exercite activitatea cu constiinciozitatea si priceperea asteptate de la
un auditor intern care da dovada de o logica si competenta rezonabile. Constiinciozitatea
profesionala nu implica infailibilitate.
1220.A1 – Auditorul intern trebuie sa dea dovada de constiinciozitate profesionala, luand în
considerare urmatoarele aspecte:

 Volumul de munca necesar atingerii obiectivelor misiunii;

 Complexitatea, importanta sau relevanta domeniilor asupra carora sunt aplicate

procedurile de asigurare;

  
o Pertinenta si eficacitatea proceselor de guvernare, management al riscurilor si de
control;
o Probabilitatea unor erori semnificative, fraude sau neconformitati; si
o Costul misiunii de asigurare în raport cu beneficiile scontate.
1220.A2 – În derularea misiunii cu constiinciozitate profesionala, auditorii interni trebuie sa ia în
considerare utilizarea auditului bazat pe tehnologie, precum si alte tehnici informatizate de analiza
a datelor.
1220.A3 – Auditorii interni trebuie sa fie atenti la riscurile semnificative care pot afecta
obiectivele, operatiunile sau resursele. Totusi, numai procedurile de asigurare, chiar daca sunt
aplicate cu constiinciozitate profesionala, nu garanteaza faptul ca toate riscurile semnificative vor fi
identificate.
1220.C1 – În timpul misiunilor de consiliere, auditorii interni trebuie sa manifeste
constiinciozitate profesionala, luand în considerare urmatoarele aspecte:

 Nevoile si asteptarile clientilor, inclusiv a celor privind tipul, perioada de desfasurare si

comunicarea rezultatelor misiunii;
 Complexitatea si volumul de munca necesar atingerii obiectivelor fixate; si
 Costul misiunii de consiliere în raport cu beneficiile scontate.

1230 – Formarea profesionala continua

Auditorii interni trebuie sa-si dezvolte cunostintele, abilitatile si celelalte competente printr-o
formare profesionala continua.
 
1300 – Programul de asigurare si îmbunatatire a calitatii

Conducatorul executiv al auditului trebuie sa elaboreze si sa actualizeze un program de asigurare

si îmbunatatire a calitatii care sa acopere toate aspectele activitatii de audit intern.

 Interpretare:
 Un program de asigurare si îmbunatatire a calitatii are rolul de a facilita evaluarea activitatii
de audit intern din punct de vedere al conformitatii acesteia cu Definiţia Auditului Intern si a
Standardelor si evaluarea aplicarii Codului de Etica de catre auditorii interni. Programul
evalueaza, de asemenea, eficienta si eficacitatea activitatii de audit intern si identifica
oportunitatile de imbunatatire.

 
1310 – Cerintele Programului de asigurare si îmbunatatire a calitatii
Programului de asigurare si îmbunatatire a calitatii trebuie sa includa atât evaluari interne, cât si
externe.

1311 – Evaluarile interne

Evaluarile interne trebuie sa includa:

 Monitorizarea continua privind performanta activitatii de audit intern; si

 Verificari periodice realizate prin autoevaluari sau prin evaluari realizate de alte persoane din
cadrul organizatiei care poseda sufiente cunostinte privind practicile de audit intern.
Interpretare:
Monitorizarea continua este o parte integranta din activitatea zilnica de supervizare, verificare si
masurare a activitaii de audit intern. Monitorizarea continua este incorporata in politicile si
practicile de rutina utilizate pentru gestionarea activitatii de audit intern si presupune folosirea
unor procese, instrumente si informatii considerate necesare pentru a evalua conformitatea cu
Definitia auditului intern, Codului de Etica   si a Standardelor.
Verificarile periodice sunt evaluari realizate pentru a analiza conformitatea cu Definitia auditului
intern, Codul de Etica si cu Standardele.
Cunostintele suficiente cu privire la practicile de audit intern presupun cel putin intelegerea tuturor
elementelor din Cadrul International de Practici Profesionale.

1312 – Evaluarile externe

Evaluarile externe trebuie întreprinse cel putin o data la 5 ani de catre un evaluator calificat
independent sau de catre o echipa de evaluare din afara organizatiei. Conducatorul executiv al
auditului trebuie sa discute cu Consiliul:

 Necesitatea realizarii unor evaluari externe mai frecvente; si

 Calificarile si independenta evaluatorului extern sau ale echipei de evaluare, incluzând
potentiale conflicte de interese.

 
Interpretare:
Un evaluator sau o echipa de evaluatori calificati este formata din persoane competente cu privire
la practica profesionala a auditului intern si la procesul de evaluare externa. Evaluarea
competentei evaluatorului si a echipei de evaluare presupune o analiza a experientei profesionale
de audit intern si a calificarii profesionale a persoanelor selectate pentru a realiza evaluarea.
Evaluarea calificarilor trebuie sa aiba in vedere si dimensiunea si complexitatea organizatiilor cu
care au colaborat evaluatorii raportate la dimensiunea organizatiei a carei activitate de audit
intern este evaluata, precum si necesitatea detinerii unor cunostinte intr-un anumit sector,
domeniu, sau cunostinte tehnice.
Un evaluator sau echipa de evaluare independenta presupune ca acestia sa nu aiba un conflict de
interese real sau potential si sa nu faca parte sau sa se afle sub controlul organizatiei a carei
activitate de audit intern este evaluata.

1320 – Raportarea privind programul de asigurare si imbunatatire a calitatii

Conducatorul executiv al auditului trebuie sa comunice conducerii superioare si Consiliului
rezultatele programului de asigurare si imbunatatire a calitatii.
 
Interpretare:
Forma, continutul si frecventa comunicarii rezultatelor programului de asigurare si imbunatatire a
calitatii sunt stabilite in urma discutiilor cu conducerea superioara si consiliul si au in vedere
responsabilitatile activitatii de audit intern si ale conducatorului executive al auditului mentionate
in statutul auditului intern. Pentru a demonstra conformitatea cu Definitia auditului intern, Codului
de Etica si a Standardelor,rezultatele evaluarilor externe si ale evaluarilor interne periodice sunt
comuicate dupa finalizarea acestor evaluari iar rezultatele monitorizarii continue sunt comunicate
cel putin anual. Rezultatele include evaluarea facuta de evaluator sau echipa de evaluare cu
privire la nivelul conformitatii.
1321 – Utilizarea sintagmei « Conformitate cu standardele internationale pentru
practica profesionala a auditului intern »
Conducatorul executiv al auditului poate declara ca activitatea de audit intern este conforma cu
Standardele Internationale pentru Practica Profesionala a Auditului Intern doar daca evaluarile
programului de asigurare si imbunatatire a calitatiisustin aceasta declaratie.

1322 – Înstiintarea cu privire la neconformitate

Atunci când nerespectarea Definitiei auditului intern, Codului de Etica si a Standardelor are
repercusiuni asupra întregii activitati sau a misiunii de audit intern, conducatorul executiv al
auditului trebuie sa se raporteze conducerii superioare si consiliului.
STANDARDE DE PERFORMANŢĂ

2000 – Conducerea activitatii de audit intern

Conducatorul executiv al auditului trebuie sa dirijeze activitatea de audit intern în mod eficace
pentru a asigura crearea valorii adaugate în cadrul organizatiei.
Interpretare:
Activitatea de audit intern este gestionata in mod eficace atunci cand:

 Rezultatele activitatii de audit intern sunt conforme cu scopul si responsabilitatile incluse in

statutul auditului intern;
 Activitatea de audit intern este conforma cu Definiţia Auditului Intern si a Standardelor; si
 Persoanele care deruleaza activitatea de audit intern demonstreaza ca respecta Codul de
Etica si Standardele.

2010 – Planificarea
Conducatorul executiv al auditului trebuie sa stabileasca planificari pe baza riscurilor pentru a
determina prioritatile activitatii de audit intern, în concordanta cu obiectivele organizatiei.
Interpretare:
Conducatorul executiv al auditului este responsabil cu elaborarea unui plan pe baza riscurilor.
Conducatorul executiv al auditului ia in considerare cadrul de gestionare a riscului din organizatie,
incluzand nivelul de deschidere la risc stabilit de catre conducere pentru diverse activitati sau zone
din organizatie. Daca nu exisa un astfel de cadru, conducatorul executiv al auditului utilizeaza
propria sa apreciere cu privire la riscuri in urma consultarii cu conducerea superioara si consiliul.
2010.A1 – Planificarea misiunilor de audit intern trebuie sa se bazeze pe o evaluare documentata
a riscurilor întreprinsa cel putin anual. În acest proces, trebuie luate în considerare aspectele
semnalate de conducerea superioara si consiliu.
2010.C1 – Conducatorul executiv al auditului trebuie sa ia în considerare propunerile primite
privind misiuni de consiliere fundamentate pe posibilitatea ca acestea sa îmbunatateasca
managementul riscurilor, sa produca valoare adaugata si sa imbunatateasca operatiunile
organizatiei. Misiunile acceptate trebuie cuprinse în planul de audit.

2020 – Comunicarea si aprobarea

Conducatorul executiv al auditului trebuie sa înainteze spre analiza si aprobare conducerii
superioare si consiliului planurile de audit si necesarul de resurse, inclusiv modificarile temporale
semnificative Conducatorul executiv al auditului trebuie sa informeze de asemenea cu privire la
impactul limitarii resurselor.

2030 – Administrarea resurselor

Conducatorul executiv al auditului trebuie sa se asigure de faptul ca resursele auditului sunt
corespunzatoare, suficiente si utilizate în mod eficace în vederea îndeplinirii planului aprobat.
Interpretare:
Caracterul corespunzator se refera la un cumul de cunostinte, abilitati si alte competente necesare
pentru realizarea planului. Caracterul suficient se refera la cantitatea de resurse necesare pentru
indeplinirea planului. Resursele sunt utilizate efectiv atunci cand folosite intr-un mod care
optimizeaza realizarea planului aprobat.
2040 – Politici si Proceduri
Conducatorul executiv al auditului trebuie sa stabileasca politicile si procedurile necesare
pentru directionarea activitatii de audit intern.
Interpretare:
Forma si continutul politicilor si procedurilor depind de dimensiunea si structura functiei de audit
intern si de complexitatea acestei activitati.

2050 – Coordonarea
Conducatorul executiv al auditului ar trebui sa împartaseasca informatii si sa-si coordoneze
activitatile cu alti furnizori interni si externi de servicii de audit si consiliere pentru a asigura
acoperirea corespunzatoare a activitatii de catre echipa de audit si minimalizarea duplicarii
eforturilor.

2060 – Raportarea catre conducerea superioara si consiliu

Conducatorul executiv al auditului trebuie sa raporteze în mod periodic conducerii superioare si
consiliului cu privire la scopul activitatii de audit intern, autoritatea, responsabilitatea si gradul de
îndeplinire a planului. Raportarea trebuie sa cuprinda problemele legate de control si expunerile
semnificative la riscuri, inclusiv riscul de frauda, aspecte privind guvernare si alte informatii
solicitate de consiliu si conducerea superioara.
Interpretare:
Frecventa si continutul raportarii sunt stabilite prin discutii cu conducerea superioara si consiliul si
depind de importanta informatiilor care trebuie comunicate si de urgenta masurilor care trebuie
luate de conducerea superioara sau consiliu.
 
2100–Tipul activitatii
Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze si sa contribuie la îmbunatatirea proceselor de
guvernare, management al riscului si control, folosind o abordare sistematica si disciplinata.

2110–Guvernarea
Auditul intern trebuie sa evalueze si sa faca recomandari adecvate pentru îmbunatatirea procesului
de guvernare, în demersul sau de îndeplinire a urmatoarelor obiective:

 Promovarea unei conduite si a unui sistem de valori corespunzatoare în cadrul organizatiei;
 Asigurarea unui management eficace al performantei în cadrul organizatiei si asigurarea
asumarii raspunderii;
 Comunicarea informatiilor privind riscul si controlul catre organele de drept din organizatie; si
 Coordonarea activitatilor si comunicarea informatiilor catre consiliu, auditorii interni si externi
si factorii de conducere.

2110.A1 – Auditul intern trebuie sa evalueze proiectarea, implementarea si eficacitatea

obiectivelor, programelor si activitatilor legate de etica organizatiei.

 2110.A2 – Auditul intern trebuie sa evalueze daca guvernarea tehnologiei informatiei la

nivelul organizatiei sustine si sprijina strategiile si obiectivele organizatiei respective.

 
 2110.C1 – Obiectivele misiunilor de consiliere trebuie sa fie în concordanta cu valorile si
scopurile generale ale organizatiei.
 
2120 – Managementul riscului
Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze eficacitatea si sa contribuie la îmbunatatirea
proceselor de management al riscului.

 Interpretare:
 Eficacitatea proceselor de management al riscului se stabileste conform aprecierii bazate pe
evaluarea auditorului intern cu privire la urmatoarele aspecte:

 Obiectivele organizationale sustin si se aliniaza cu misiunea organizatiei;

 Riscurile semnificative sunt identificate si evaluate;
 Sunt selectate reactiile corespunzatoare fata de riscuri, care raporteaza riscurile la
deschiderea organizatiei fata de riscuri; si
 Informatiile relevante cu privire la riscuri sunt colectate si comunicate la timp in cadrul
organizatiei, permitand personalului, conducerii si consiliului sa-si indeplineasca sarcinile.

  
 Procesele de management al riscului sunt monitorizate prin activitati de management
continue, evaluari separate sau prin ambele modalitati.

 
2120.A1 – Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze expunerile la risc implicate in
guvernarea organizatiei, operatiuni si sistemele informationale, avand in vedere:

 Veridicitatea si integritatea informatiilor financiare si operationale;

 Eficacitatea si eficienta operatiunilor;
 Protejarea activelor; si
  Conformitatea cu legile, reglementarile si cotractele în vigoare.

2120.A2 – Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze posibilitatea de aparitie a fraudei si

modul in care organizatia gestioneaza riscul de frauda.
2120.C1 In timpul misiunilor de consiliere, auditorii interni trebuie sa abordeze riscurile legate de
obiectivele misiunii si sa fie vigilenti la alte riscuri semnificative.
2120.C2 – In evaluarea proceselor de management al riscului stabilite de catre organizatie,
auditorii interni trebuie sa tina cont de riscurile identificate în timpul misiunilor de consiliere.
2120.C3 – Cand asista conducerea la stabilirea sau imbunatatirea proceselor de management al
riscului, auditorii interni trebuie sa evite sa-si asume orice responsabilitate de management care
presupune gestionarea efectiva a riscurilor.

2130 – Controlul
Activitatea de audit intern trebuie sa sprijine organizatia în mentinerea unor controale eficace, prin
evaluarea eficientei si eficacitatii acestora si prin promovarea unei îmbunatatiri permanente.
2130.A1 – Activitatea de audit intern trebuie sa evalueze caracterul adecvat si eficacitatea
controalelor stabilite pentru a reactiona la riscurile incluse în guvernarea organizatiei, operatiuni si
sistemele informationale, din urmatoarele puncte de vedere:

 Veridicitatea si integritatea informatiilor financiare si operationale;

 Eficacitatea si eficienta operatiunilor;
 Protejarea activelor; si
 Conformitatea cu legile, reglementarile si cotractele în vigoare.
2130.A2 – Auditorii interni ar trebui sa certifice în ce masura s-au stabilit obiectivele operationale
si programatice si cât de concordante sunt acestea cu obiectivele organizatiei.
2130.A3 – Auditorii interni ar trebui sa analizeze operatiunile si programele pentru a evalua în ce
masura sunt acestea executate conform planificarii si cât de concordante sunt rezultatele cu
obiectivele si scopurile stabilite.
2130.C1 – In timpul misiunilor de consiliere, auditorii interni trebuie sa analizeze controalele
legate de obiectivele misiunii si sa fie atenti la orice aspect semnificativ legat de control.
2130.C2 – In evaluarea proceselor de control stabilite de catre organizatie, auditorii interni
trebuie sa tina cont de riscurile identificate în timpul misiunilor de consiliere.
 
2200 – Planificarea misiunilor
Auditorii interni trebuie sa elaboreze si sa documenteze planul pentru fiecare misiune, care sa
includa obiectivele misiunii, sfera de cuprindere, calendarul si alocarea resurselor.

2201 – Aspecte privind planificarea

In etapa de planificare a misiunilor, auditorii interni trebuie sa ia în considerare:

 Obiectivele activitatii auditate si mijloacele prin care aceasta activitate îsi controleaza
performanta;
 Riscurile semnificative ale activitatii, obiectivele acesteia, resursele, operatiunile si mijloacele
prin care impactul potential al riscului este mentinut la un nivel acceptabil;
 Caracterul adecvat si eficacitatea proceselor de management al riscului si de control în
comparatie cu un cadru sau model relevant de control; si
  Oportunitatile pentru îmbunatatirea semnificativa a proceselor de management al riscului si
de control stabilite la nivelul activitatii.

2201.A1 – In momentul planificarii unei misiuni pentru structuri din afara organizatiei, auditorii
interni trebuie sa stabileasca o întelegere scrisa cu acestea privind obiectivele, sfera de cuprindere,
responsabilitatile aferente si alte aspecte, inclusiv în ceea ce priveste restrictionarea distribuirii
rezultatelor auditului si a accesului la documentele misiunii.
2201.C1 – Auditorii interni trebuie sa stabileasca o întelegere cu clientul misiunii de consiliere cu
privire la obiective, sfera de cuprindere, responsabilitati si la alte asteptari ale clientului. Pentru
misiunile semnificative aceasta întelegere trebuie sa fie documentata.

2210 – Obiectivele misiunii

Pentru fiecare misiune trebuie stabilite obiective.
2210.A1 – Auditorii interni trebuie sa efectueze o evaluare preliminara a riscurilor relevante
pentru activitatea în curs de evaluare. Obiectivele misiunii trebuie sa reflecte rezultatele acestei
evaluari.
2210.A2 – Auditorii interni trebuie sa ia în considerare probabilitatea de aparitie a unor erori
semnificative, fraude, neconformitati sau alte expuneri la risc atunci când stabilesc obiectivele
misiunii.
2210.A3 – Pentru evaluarea controalelor sunt necesare criterii adecvate. Auditorii interni trebuie
sa certifice masura în care conducerea si-a stabilit criterii adecvate, pe baza carora sa determine
daca obiectivele si scopurile au fost realizate. Daca acestea sunt corespunzatoare, auditorii interni
trebuie sa le foloseasca în evaluarile proprii. În caz contrar, auditorii interni trebuie sa colaboreze
cu conducerea în vederea stabilirii unor criterii de evaluare corespunzatoare.
2210.C1 – Obiectivele misiunii de consiliere trebuie sa analizeze procesele de guvernare,
management al riscului si control, în masura în care s-a agreat cu beneficiarul misiunii.

2220 – Sfera de cuprindere a misiunii

Sfera de cuprindere stabilita trebuie sa fie suficienta pentru a satisface obiectivele misiunii.
2220.A1 – Sfera de cuprindere a misiunii trebuie sa ia în considerare sistemele relevante,
înregistrarile, personalul si proprietatile fizice, inclusiv cele aflate sub controlul tertilor.
2220.A2 – Daca în timpul unei misiuni de asigurare apar oportunitati de consiliere semnificative,
ar trebui stabilita o întelegere specifica scrisa asupra obiectivelor, sferei de cuprindere,
responsabilitatilor si altor asteptari cu privire la aceasta, iar rezultatele misiunii de consiliere ar
trebui communicate în concordanta cu standardele de consiliere.
2220.C1 – În realizarea misiunilor de consiliere, auditorii interni trebuie sa se asigure ca sfera de
cuprindere a misiunii este suficienta pentru a putea analiza obiectivele agreate. Daca auditorii
interni au rezerve fata de sfera de cuprindere în timpul misiunii, aceste rezerve trebuie discutate
cu clientul pentru a stabili daca se va continua misiunea.

2230 – Alocarea resurselor misiunii

Auditorii interni trebuie sa stabileasca resurse corespunzatoare si suficiente pentru atingerea
obiectivelor misiunii, pe baza evaluarii tipului si complexitatii fiecarei misiuni, a constrângerilor
legate de timp si a resurselor disponibile.
2240 – Programul de lucru al misiunii
Auditorii interni trebuie sa stabileasca si sa documenteze programe de lucru care sa permita
atingerea obiectivelor misiunii.
2240.A1 – Programele de lucru trebuie sa includa procedurile pentru identificarea, analizarea,
evaluarea si documentarea informatiilor în timpul misiunii. Programul de lucru trebuie sa fie
aprobat înainte de implementarea sa, iar orice modificare trebuie aprobata prompt.
2240.C1 – Programele de lucru pentru misiunile de consiliere pot varia din punct de vedere al
formei si continutului, în functie de tipul misiunii.
 
2300 – Realizarea misiunii
Auditorii interni trebuie sa identifice, analizeze, evalueze si documenteze suficiente informatii
pentru atingerea obiectivelor misiunii.

2310 – Identificarea informatiilor

Auditorii interni trebuie sa identifice informatii suficiente, sigure, relevante si utile pentru
atingerea obiectivelor misiunii.
Interpretare:
Informatiile suficiente sunt bazate pe fapte, adecvate si convingatoare, astfel incat o persoana
logica si informata ar ajunge la aceeasi concluzie ca si auditorul. Informatiile sigure sunt cele mai
bune informatii care se pot obtine prin utilizarea tehnicilor corespunzatoare in cadrul misiunii.
Informatiile relevante sustin observatiile si recomandarile misiunii si sunt in concordanta cu
obiectivele misiunii. Informatiile utile ajuta organizatia sa-si atinga scopurile.
2320 – Analiza si Evaluarea
Auditorii interni trebuie sa îsi fundamenteze concluziile si rezultatele misunii pe analize
corespunzatoare si evaluari.

2330 – Documentarea informatiilor

Auditorii interni trebuie sa documenteze informatii relevante pentru sustinerea concluziilor si
rezultatelor misiunii.
2330.A1 – Conducatorul executiv al auditului trebuie sa controleze accesul la înregistrarile
misiunii. Conducatorul executiv al auditului trebuie sa obtina aprobarea conducerii superioare
si/sau a consilierului juridic, înainte de transmiterea acestor înregistrari catre terti.
2330.A2 – Conducatorul executiv al auditului trebuie sa elaboreze proceduri de pastrare a
înregistrarilor misiunii, indiferent de suportul pe care se pastreaza aceste inregistrari. Aceste
proceduri de pastrare trebuie sa fie consecvente cu procedurile organizatiei si cu orice cerinte
reglementare, sau de alta natura, pertinente.
2330.C1 – Conducatorul executiv al auditului trebuie sa dezvolte politici care sa guverneze
custodia si pastrarea înregistrarilor misiunii, precum si transmiterea înregistrarilor catre parti din
interiorul sau exteriorul organizatiei. Aceste politici trebuie sa fie consecvente cu procedurile
organizatiei si cu orice cerinte reglementare, sau de alta natura, pertinente.

2340 – Supervizarea misiunii

Misiunile trebuie sa fie supervizate corespunzator pentru a se asigura atingerea obiectivelor,
asigurarea calitatii si dezvoltarea personalului.
Interpretare:
Anvergura supervizarii va depinde de competenta si experienta auditorilor interni si de
complexitatea misiunii. Conducatorul executiv al auditului detine responsabilitatea generala pentru
supervizarea misiunii, facuta de catre sau in beneficiul departamentului de audit intern, insa poate
desemna auditori cu experienta corespunzatoare pentru realizarea acestei activitati de
supervizare. Se documenteaza si se pastreaza dovezi corespunzatoare cu privire la supervizare.
 
2400 – Comunicarea rezultatelor
Auditorii interni trebuie sa comunice rezultatele misiunii.

2410 – Criterii pentru comunicare

Comunicarile trebuie sa includa obiectivele misiunii, sfera de cuprindere, precum si concluziile,
recomandarile si planurile de actiune aplicabile.
2410.A1 – Comunicarea finala a rezultatelor misiunii trebuie sa contina, acolo unde este cazul,
opinia generala a auditorilor interni si/sau concluziile acestora.
2410.A2 – În comunicarile cu privire la misiune, auditorii interni sunt încurajati sa recunoasca
performanta satisfacatoare identificata la nivelul entitatii auditate.
2410.A3 – Când rezultatele misiunii se transmit tertilor, comunicarea trebuie sa includa restrictii
cu privire la distributia si utilizarea rezultatelor.
2410.C1 – Comunicarea stadiului si rezultatelor misiunilor de consiliere variaza, din punct de
vedere al formei si continutului, în functie de tipul misiunii si de nevoile clientului.
2420 – Calitatea comunicarilor
Comunicarile trebuie sa fie precise, obiective, clare, concise, constructive, complete si realizate la
timp.
Interpretare:
Comunicarile precise nu includ erori sau distorsiuni si redau fidel faptele. Comunicarile obiective
sunt echitabile,   impartiale si obiective si sunt rezultatul unei evaluari corecte si echilibrate asupra
tuturor faptelor si circumstantelor relevante. Comunicarile clare sunt usor de inteles si logice,
evitand limbajul tehnic inutil si furnizand toate informatiile semnificative si relevante. Comunicarile
concise sunt facute la obiect si evita digresiunile inutile si detaliile superflue, redundanta si
logoreea. Comunicarile constructive sunt utile pentru clientul misiunii si organizatie si conduc catre
imbunatatire, unde este cazul. Comunicarile complete contin toate elementele esentiale pentru
publicul tinta si includ toate informatiile si observatiile semnificative si relevante pentru sustinerea
recomandarilor si concluziilor. Comunicarile la timp sunt realizate la momentul oportun si indicat,
depinzand de importanta subiectului, permitand conducerii sa ia masurile corrective
corespunzatoare.

2421 – Erori si omisiuni

Daca o comunicare finala contine o eroare sau omisiune semnificativa, conducatorul executiv al
auditului trebuie sa comunice informatia corectata tuturor partilor care au primit comunicarea
initiala.
2430 – Utilizarea termenului “Realizat in conformitate cu Standardele internationale
pentru practica profesionala a auditului intern”
Auditorii interni pot raporta ca misiunile lor sunt “realizate in conformitate cu Standardele
internationale pentru practica profesionala a auditului intern” doar daca rezultatele programului de
asigurare si îmbunatatire a calitatii sustin aceasta afirmatie.

2431 – Dezvaluirea neconformitatii in cadrul misiunii

Când neconfomitatea cu Codul etic sau cu Standardele are un impact asupra unei anumite misiuni,
comunicarea rezultatelor trebuie sa dezvaluie:

 Principiul sau regula de conduita din Codul etic sau din Standard(e) cu care deplina
conformitate nu a fost atinsa;
 Motivul(ele) pentru neconformitate; si
 Impactul neconformitatii asupra misiunii si a rezultatelor communicate cu privire la misiune.

2440 – Difuzarea rezultatelor

Conducatorul executiv al auditului trebuie sa comunice rezultatele partilor vizate.
Interpretare:
Conducatorul executiv al auditului sau persoana delegata revizuieste si aproba comunicarea finala
cu privire la misiune inainte de emiterea acesteia sidecide cui si cum va fi difuzata.
2440.A1 – Conducatorul executiv al auditului este responsabil pentru comunicarea rezultatelor
finale partilor care pot asigura ca vor trata acele rezultate cu atentia cuvenita.
2440.A2 – Daca nu este mandatat altfel prin cerinte legale, statutare sau de reglementare,
înainte de transmiterea rezultatelor catre terti, conducatorul executiv al auditului trebuie:

 Sa evalueze riscul potential pentru organizatie;

 Sa se consulte cu conducerea superioara si/sau consilierul juridic, dupa caz; si
 Sa controleze difuzarea prin restrictionarea folosirii rezultatelor.

2440.C1 – Conducatorul executiv al auditului este responsabil pentru comunicarea rezultatelor

finale ale misiunilor de consiliere clientului.
2440.C2 – În timpul misiunilor de consiliere pot fi identificate probleme cu privire la guvernare,
managementul riscurilor si control. În orice situatie în care aceste probleme sunt semnificative
pentru organizatie, ele trebuie comunicate conducerii superioare si consiliului.
 
2500 – Monitorizarea stadiului misiunii
Conducatorul executiv al auditului trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem pentru a
monitoriza transmiterea rezultatelor catre conducere.
2500.A1 – Conducatorul executiv al auditului trebuie sa stabileasca un proces de urmarire pentru
a monitoriza si asigura ca actiunile conducerii au fost implementate în mod eficace ori conducerea
superioara a acceptat riscul de a nu lua masuri.
2500.C1 – Functia de audit intern trebuie sa monitorizeze difuzarea rezultatelor misiunilor de
consiliere, în limita agreata cu clientul.
 
2600 – Rezolutia privind acceptarea riscurilor de catre conducerea superioara
Când conducatorul executiv al auditului considera ca conducerea superioara a acceptat un nivel al
riscului rezidual care poate fi inacceptabil pentru organizatie, conducatorul executiv al auditului
trebuie sa discute problema cu conducerea superioara. Daca nu se ajunge la o decizie de comun
acord cu privire la riscul rezidual, conducatorul executiv al auditului trebuie sa raporteze problema
consiliului pentru solutionare

GLOSAR

Activitatea de audit intern – Un departament, serviciu, echipa de consultanti sau alti practicieni
care furnizeaza servicii de asigurare si consiliere independente si obiective, destinate sa adauge
valoare si sa îmbunatateasca operatiunile organizatiei. Activitatea de audit intern ajuta o
organizatie sa-si atinga obiectivele printr-o abordare sistematica si disciplinata, utilizata pentru
evaluarea si îmbunatatirea eficacitatii proceselor de guvernare, management al riscurilor si
control.
Ar trebui
In Standarde seutilizeaza cuvantul “ar trebui” in cazul in care se asteapta conformitatea, cu
exceptia situatiei in care, cand se utilizeaza aprecierea profesionala, circumstantele justifica
devierea.
Cadrul International de Practici ProfesionaleCadrul conceptual care reprezinta ghidul
autorizat promulgat de IIA. Ghidul autorizat cuprinde doua categorii – (1) prevederi obligatorii si
(2) prevederi avizate si recomandate puternic.
Codul de Etica   – Codul de Etica al Institutului Auditorilor Interni (IIA) include Principiile
relevante pentru profesia si practica auditului intern si Regulile de conduita care descriu
comportamentul asteptat din partea auditorilor interni. Codul de Etica se aplica atât partilor cât si
entitatilor care furnizeaza servicii de audit intern. Scopul Codului de Etica este sa promoveze
cultura etica în profesia globala de audit intern.
Conflict de interese – Orice relatie care este, sau pare sa nu fie stabilita în interesul organizatiei.
Un conflict de interese ar prejudicia capacitatea unei persoane de a-si realiza îndatoririle si
responsabilitatile în mod obiectiv.
Conducatorul executiv al auditului – Conducatorul executiv al auditului ocupa o functie
superioara in cadrul organizatiei, responsabila pentru activitatile de audit intern. În mod normal,
acesta ar fi directorul departamentului de audit intern. În cazul în care activitatea de audit intern
este externalizata, conducatorul executiv al auditului este persoana responsabila pentru
supervizarea contractului de servicii si asigurarea calitatii pe ansamblu a acestor activitati,
raportând conducerii superioare si consiliului cu privire la activitatile de audit intern si la urmarirea
rezultatelor misiunilor. Termenul include, de asemenea, titluri precum auditor general, sef de audit
intern, auditor intern sef si inspector general.
Conformitatea – Aderarea la politici, planuri, proceduri, legi, regulamente, contracte si alte
cerinte.
Control – Orice masura luata de conducere, consiliu si alte parti pentru a gestiona riscurile si a
mari probabilitatea ca obiectivele si scopurile stabilite sa fie atinse. Conducerea planifica,
organizeaza si directioneaza realizarea unor actiuni suficiente pentru a furniza o asigurare
rezonabila privind atingerea obiectivelor si scopurilor.
Controlul tehnologiei informatiei
Controale care sustin managementul si guvernarea activitatii, si furnizeaza un control general si
tehnic asupra infrastructurii tehnologiei informatiei, i.e. aplicatii, informatii, infrastructura si
personal.
Consiliu – Un consiliu este un organism de conducere al organizatiei, cum ar fi consiliul de
administratie, consiliul de supraveghere, conducerea unei agentii sau organ legislativ, consiliul
guvernatorilor sau membrilor fondatori ai unei organizatii non-profit si orice alt organism
nominalizat al organizatiei, inclusiv comitetul de audit, caruia conducatorul executiv al auditului îi
poate raporta functional.
Control adecvat – Este realizat daca conducerea a planificat si organizat (proiectat), într-o
maniera care furnizeaza o asigurare rezonabila managementul eficace al riscurilor în cadrul
organizatiei si atingerea obiectivelor si scopurilor organizatiei în mod eficient si economic.
Deschiderea fata de risc
Nivelul de risc pe care organizatia este dispusa sa si-l asume.
Frauda – Orice act ilegal caracterizat prin înselaciune, tainuire sau abuz de încredere. Aceste acte
nu presupun amenintarea cu violenta sau utilizarea fortei fizice. Fraudele sunt  comise de parti sau
organizatii pentru a obtine bani, proprietati sau servicii; pentru a evita plata sau pierderea unor
servicii; sau pentru a-si asigura avantaje în scop personal sau institutional.
Furnizor extern de servicii – O persoana sau firma din afara organizatiei care are cunostinte,
abilitati si experienta speciale într-un anumit domeniu.
Guvernare – Combinatia proceselor si structurilor implementate de consiliu în scopul informarii,
directionarii, gestionarii si monitorizarii activitatilor organizatiei catre atingerea obiectivelor sale.
Guvernarea tehnologiei informatiei
Consta in conducere (leadership), structuri organizationale si procese care asigura ca tehnologia
informatiei la nivelul entitatii sustine si sprijina strategiile si obiectivele organizatiei.
Independenta – Libertatea fata de conditiile care ameninta obiectivitatea sau aparenta
obiectivitatii. Asemenea amenintari cu privire la obiectivitate trebuie gestionate la nivelul fiecarui
auditor, misiuni, functii si organizatii.
Insemnatate
Importanta relativa a unui aspect in contextul in care este analizat, incluzand factori cantitativi si
calitativi, cum ar fi proportie, tip, efect, relevanta si impact. Aprecierea profesionala ii sprijina pe
auditorii interni atunci cand evalueaza insemnatatea unor aspecte in contextul obiectivelor
relevante.
Mangementul riscurilor – Un proces de identificare, evaluare, gestionare si control a unor
evenimente sau situatii potentiale, pentru a furniza o asigurare rezonabila cu privire la realizarea
obiectivelor unei organizatii.
Mediul de control – Atitudinea si actiunile consiliului si conducerii cu privire la semnificatia
controlului în cadrul organizatiei. Mediul de control furnizeaza disciplina si structura pentru
atingerea obiectivelor primare ale sistemului de control intern. Mediul de control include
urmatoarele elemente:

 Integritatea si valorile etice

 Filosofia si stilul de operare al conducerii
 Structura organizationala
 Desemnarea autoritatii si alocarea responsabilitatii
 Politicile si practicile de resurse umane
 Competenta personalului

Misiune – O misiune specifica, sarcina sau activitate de evaluare cum ar fi un audit intern,
autoevaluare a controlului, examinare a fraudei sau consiliere. O misiune poate include multiple
sarcini sau activitati destinate sa realizeze un set specific de obiective conexe.
Obiectivele misiunii – Enunturi cuprinzatoare, elaborate de auditorii interni, care definesc
rezultatele urmarite prin misiunea respectiva.
Obiectivitate – O atitudine mentala impartiala, care permite auditorilor interni sa realizeze
misiunile astfel incat sa poata privi cu incredere produsul muncii lor si sa nu fie nevoiti sa faca nici
un compromis semnificativ cu privire la calitate. Obiectivitatea presupune ca auditorii interni sa nu
se lase influentati de alte persoane in ceea ce priveste aprecierea lor profesionala in legatura cu
aspectele de audit.
Prejudicii – Afectarea independentei organizationale si obiectivitatii individuale, care poate
include conflicte de interese, limitarea sferei de cuprindere, restrictionarea accesului la înregistrari,
personal si proprietati si limitarea resurselor (financiare).
Procesele de control – Politicile, procedurile si activitatile care fac parte din cadrul de control,
destinate sa asigure ca riscurile sunt pastrate în limita de toleranta stabilita prin procesul de
management al riscurilor.
Programul de lucru al misiunii – Un document care cuprinde procedurile ce trebuie urmate în
timpul misiunii, cu rolul de a realiza planul acesteia.
Risc – Posibilitatea aparitiei unui eveniment care va avea impact asupra atingerii obiectivelor.
Riscul este masurat din punct de vedere al impactului si probabilitatii.
Risc rezidual – Riscul care ramâne dupa ce conducerea ia masuri de reducere a impactului si
probabilitatii de aparitie a unui eveniment advers, incluzând activitatile de control derulate ca
reactie la un risc.
Servicii de asigurare – O examinare obiectiva a probelor în scopul furnizarii unei evaluari
independente asupra proceselor de guvernare, management al riscurilor si control din cadrul
organizatiei. Exemplele pot include misiuni de audit pe probleme financiare, de performanta, de
conformitate, securitatea sistemelor si evaluare (due diligence).
Servicii de consiliere – Activitati consultative si conexe oferite clientului, al caror tip si sfera de
cuprindere sunt agreeate cu clientul, careau rolul sa adauge valoare si sa îmbunatateasca
procesele de guvernare, management al riscurilor si control ale organizatiei, fara ca auditorul sa îsi
asume responsabilitatea conducerii. Exemplele includ expertiza, consilierea, facilitarea si formarea.
Standard – O opinie profesionala promulgata de Consiliul pentru Standardizarea Auditului Intern
care descrie cerintele pentru realizarea unei sfere largi de activitati de audit intern si pentru
evaluarea performantei activitatii de audit intern.
Statut – Statutul activitatii de audit intern este un document oficial, care defineste scopul,
autoritatea si responsabilitatea activitatii de audit intern. Statutul activitatii de audit intern
stabileste pozitia activitatii de audit intern în cadrul organizatiei; autorizeaza accesul la înregistrari,
personal si proprietatile fizice relevante pentru realizarea misiunii; si defineste sfera de cuprindere
a activitatii de audit intern.
Tehnici de audit bazate pe tehnologie
Orice instrument de audit automat, precum aplicatii generale de audit, aplicatii de generare a
datelor de testare, programe computerizate de audit, instrumente informatice specializate de audit
si tehnici de audit asistate de calculator (CAATs).
Trebuie
In Standarde seutilizeaza cuvantul “trebuie” pentru a specifica o cerinta obligatorie.
Valoare adaugata – Valoarea este furnizata prin îmbunatatirea oportunitatilor pentru atingerea
obiectivelor organizationale, identificarea îmbunatatirii operationale si/sau reducerea expunerii la
risc atât prin misiuni de asigurare cât si prin misiuni de consiliere