MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

NESECRET NESECRET
Exemplar unic

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ”CAROL I”

TEZĂ DE DOCTORAT
TEMA: CONSIDERAŢII PRIVIND CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI
LA REALIZAREA SECURITĂŢII ÎN EUROPA DE SUD-
EST, ÎN CONDIŢIILE ACTUALELOR TRANSFORMĂRI
ECONOMICE ŞI MILITARE GLOBALE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r) prof. univ. dr. Adrian CERNĂIANU

DOCTORAND
Colonel (r) Petru DRĂGHICESCU

NESECRET
NESECRET
1
1 din
din 23
23
 NESECRET

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

• Mediul de securitate global şi regional - trans-

formări profunde cu impact asupra securităţii;
• Descifrarea actualelor transformări globale şi re-
gionale - necesitate de securitate;
• Noile riscuri şi ameninţări, de natură asimetrică -
mult mai difuze şi mai dificil de localizat şi combă-
tut;
• Lumea - competitivă, complexă, interconectată,
puternic conflictuală.
NESECRET
2 din 23
 NESECRET

DIRECŢII PRINCIPALE DE CERCETARE

• Delimitări conceptuale;
• Prospectarea realităţilor din mediul de securitate;
• Analizarea implicaţiilor şi efectelor transformărilor
economice şi militare asupra mediului de securi-
tate;
• Evidenţierea intereselor de securitate ale princi-
palilor actori implicaţi în gestionarea realităţilor
Europei de Sud-Est;
• Analizarea contribuţiei României la climatul de se-
curitate din sud-estul Europei.
NESECRET
3 din 23
 NESECRET

STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT

• INTRODUCERE
• CAPITOLUL I - MEDIUL DE SECURITATE GLOBAL
SUB IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR ECONOMICE ŞI
MILITARE ACTUALE
• CAPITOLUL II - INTERESE DE SECURITATE ÎN EURO-
PA DE SUD-EST LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-
LEA
• CAPITOLUL III - ROMÂNIA ŞI CONTRIBUŢIA SA LA
CLIMATUL DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
• CONCLUZII
• BIBLIOGRAFIE
• ANEXE
NESECRET
4 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL I
MEDIUL DE SECURITATE GLOBAL SUB IMPACTUL
TRANSFORMĂRILOR ECONOMICE ŞI MILITARE ACTUALE

- Structură şi obiective specifice -

1.1. Globalizarea şi mediul actual de securitate
1.1.1. Globalizarea - fenomen complex al contemporaneităţii
1.1.2. Efecte ale globalizării
1.2. Influenţa transformărilor economice şi militare asupra actua-
lului mediu de securitate global
1.2.1. Implicaţii ale transformărilor economice şi militare
asupra mediului de securitate global
1.2.2. Influenţe ale crizei economico-financiare asupra securită-
ţii naţionale şi internaţionale
1.3. Caracteristici ale noului mediu de securitate
1.3.1. Vulnerabilităţi ale sistemului de securitate global
1.3.2. Ameninţări şi riscuri specifice începutului secolului al
XXI-lea NESECRET
5 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL I
MEDIUL DE SECURITATE GLOBAL SUB IMPACTUL
TRANSFORMĂRILOR ECONOMICE ŞI MILITARE ACTUALE

- Concluzii -

1. Mediul de securitate global şi regional se află într-o schimbare

permanentă;
2. Transformările sunt însoţite de o mare doză de incertitudine ca
natură, amploare şi durată;
3. Confruntarea principală se poartă între valori fundamental dife-
rite;
4. Proliferarea noilor riscuri şi ameninţări, de natură asimetrică,
amplifică aspectele de insecuritate ale mediului regional şi global;
5. Actorii cu impact global şi regional sunt SUA, Uniunea
Europeană, China, India, Rusia şi Japonia;

NESECRET
6 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL I
MEDIUL DE SECURITATE GLOBAL SUB IMPACTUL
TRANSFORMĂRILOR ECONOMICE ŞI MILITARE ACTUALE

- Concluzii -
6. Secolul al XXI-lea este caracterizat de scăderea pericolului
izbucnirii unui conflict armat de tip clasic;
7. Principalele ameninţări la adresa securităţii globale sunt:
• terorismul internaţional;
• proliferarea armelor de distrugere în masă;
• criminalitatea transnaţională organizată;
• conflictele etnice, religioase şi teritoriale;
• atacurile cibernetice.
8. Transformările economice şi militare actuale şi actuala criză
economico-financiară, modifică semnificativ relaţiile
internaţionale, accentuează competiţia pentru resurse şi pieţe,
generează tensiuni şi conflicte.
NESECRET
7 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA

- Structură şi obiective specifice -

2.1. Dinamica mediului de securitate în Europa de Sud-Est
2.2. Vulnerabilităţi, ameninţări şi riscuri pentru securitatea Europei de Sud-Est
2.2.1. Vulnerabilităţi la adresa securităţii
2.2.2. Riscuri şi ameninţări de securitate
2.3. Actori şi interese de securitate în Sud-Estul Europei
2.3.1. Alianţa Nord-Atlantică (NATO)
2.3.2. Uniunea Europeană (UE)
2.3.3. Statele Unite ale Americii (SUA)
2.3.4. Federaţia Rusă
2.3.5. Turcia
2.3.6. Ucraina
2.4. Iniţiative şi manifestări ale cooperării în Europa de Sud-Est
2.4.1. Iniţiative de cooperare militară
2.4.2. Organisme de cooperare economică
NESECRET
8 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA

- Concluzii -
1. Europa de Sud-Est - spaţiu geopolitic şi geostrategic foarte important :

• la interfaţa a trei zone cu probleme acute privind securitatea şi stabilitatea: Europa de Sud, Europa
Răsăriteană şi Orientul Mijlociu;
• existenţa în regiunea caucaziano-caspică a unor bogate resurse de materii prime energetice;
• străbătută de rute pentru transportul petrolului şi hidrocarburilor din Marea Caspică către Occident;
• reprezintă extremitatea flancului sudic şi sud-estic al NATO şi UE.

2. Mediul de securitate din acest spaţiu caracterizat de :

• apariţia unor noi state şi declararea independenţei acestora;

• aderarea la NATO şi integrarea în UE a unor state, care au îndeplinit criteriile de aderare;
• manifestarea interesului unor actori globali şi regionali pentru această zonă;
• modelarea unei noi arhitecturi de securitate, circumscrisă celei euroatlantice;
• amplificarea ameninţărilor de tip asimetric;
• existenţa unor conflicte îngheţate care pot deveni oricând active;
• revenirea Federaţiei Ruse ca factor important în refacerea zonelor de influen ţă şi controlul resur-selor.
NESECRET
9 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA

- Concluzii -
3. Fenomene generatoare de vulnerabilităţi şi pericole :

• dependenţa accentuată de unele resurse vitale greu accesibile;

• nivelul ridicat al stării de insecuritate socială;
• tendinţele negative persistente în plan demografic şi migraţia masivă;
• infrastructura slab dezvoltată şi insuficient protejată;
• starea precară a sistemului de asigurare a sănătăţii;
• insuficienţa resurselor pentru dezvoltarea sistemului de înv ăţământ.

4. Ameninţări cheie la adresa securităţii Europei de Sud-Est :

• terorismul;
• proliferarea armelor de distrugere în masă;
• conflictele regionale de natură etnică sau religioasă;
• eşecul statal;
• criminalitatea organizată transfrontalieră.
NESECRET
10 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA

- Concluzii -
5. Ameninţări de natură economică :
• întârzierea reformelor economice;
• privatizările dubioase, pe principiul obţinerii unui profit cât mai mare de către persoanele impli-cate în
acest fenomen;
• scăderea continuă a nivelului de trai al populaţiei;
• dezvoltarea unor reţele ale economiei negre .

6. Factori de risc la adresa statelor Europei de Sud-Est :

• evoluţiile inconstante pe plan local şi regional, privind democratizarea şi dezvoltarea economică;

• proliferarea de către reţelele crimei organizate, a armelor periculoase, a tehnologiilor şi materialelor
interzise;
• expansiunea către Occident a reţelelor teroriste şi a crimei organizate transnaţionale;
• declanşarea de acţiuni asupra statelor şi instituţiilor democratice, caracterizate de accentuarea
intoleranţei, separatismului şi xenofobiei.

NESECRET
11 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA
- Concluzii -
7. Principalii actori care se implică în modelarea arhitecturii de securitate
regională : Alianţa Nord Atlantică şi Uniunea Europeană;
8. Actori statali care se manifestă activ în zonă : SUA, Federaţia Rusă,
China, India, Turcia;
9. NATO - instrumente de cooperare :
• Parteneriatul pentru Pace (PfP);
• Iniţiativa pentru Europa de Sud-Est (SEEI);
• Consiliul NATO-Rusia;
• Comisia NATO-Ucraina;
• Comisia NATO-Georgia.
10. UE - politici şi iniţiative de cooperare :
• Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE);
• Politica Europeană de Vecinătate (PEV);
• Sinergia Mării Negre (SMN);
• Parteneriatul Estic (PaE);
• Programul Transnaţional de Cooperare în Europa de Sud-Est (ESE).
NESECRET
12 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA

- Concluzii -
11. Iniţiative de cooperare militară în Europa de Sud-Est :
• Procesul Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Europa de Sud-Est :
• Forţa Multinaţională de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE) :
- Brigada Multinaţională de Pace din sud-estul Europei (SEEBRIG) - forţă în aşteptare;
- Grupul de forţe de geniu (ETP) pentru intervenţie la crize umanitare şi asistenţă civilă în caz de
dezastre;
• Grupul de lucru pentru sprijinul militar privind neproliferarea armelor de distrugere în mas ă,
securitatea frontierelor şi combaterea terorismului (CBSCWG).
• Grupul de cooperare navală la Marea Neagră (Blackseafor) – forţă la chemare;
• Alte iniţiative :
• Black Sea Harmony (OBSH);
• Conferinţa şefilor apărării din Balcani;
• Acordul de Cooperare al Gărzilor de Coastă;
• Centrul regional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de la Nis.
NESECRET
13 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA

- Concluzii -

12. Organisme de cooperare economică :

• Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN);
• Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat (FMNDP);
• Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP);
• Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI);
• Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (ODDE-GUAM).

13. Acorduri bi şi trilaterale.

NESECRET
14 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL III
ROMÂNIA ŞI CONTRIBUŢIA SA LA CLIMATUL
DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST

- Structură şi obiective specifice -

3.1. Dinamica mediului de securitate în Europa de Sud-Est
3.1.1. România şi spaţiul sud-est european - aspecte geopolitice şi geostrate-
gice
3.1.2. Interese naţionale de securitate
3.2. Contribuţia României la realizarea securităţii în cadrul unor organizaţii interna-
ţionale
3.2.1. Contribuţia României la misiuni de pace sub mandat ONU
3.2.2. Contribuţia României la îndeplinirea obiectivelor Alianţei Nord-Atlantice
3.2.3. Participarea României la îndeplinirea misiunilor UE
3.2.4. Participarea României la misiuni organizate de OSCE
3.3. Iniţiative şi organizaţii de cooperare regională la care participă România
3.3.1. Organisme de cooperare militară
3.3.2. Iniţiative şi organizaţii de cooperare economică
3.3.3. Alte forme de cooperare în domeniul securităţii regionale
3.4. România generator de insecuritate ?
NESECRET
15 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL III
ROMÂNIA ŞI CONTRIBUŢIA SA LA CLIMATUL
DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST

- Concluzii -

1. România - în spaţiul central sud-estic al Europei;

2. România - la intersecţia axelor majore de circulaţie ce leagă Europa
Vestică de spaţiul ex-sovietic, Asia Mică şi Orientul Apropiat;
3. Poziţia geopolitică a României - una favorabilă datorită :
• raporturilor cu SUA, NATO, UE;
• relaţiilor normale cu statele din zonă;
• entitatea statală cea mai veche şi cu dimensiunile omogene şi cele mai mari;
• aport consistent la NATO.
4. Poziţia geostrategică - placă turnantă între trei leagăne de civilizaţie (eu-
ropeană, asiatică şi orientală);
• pasaj de trecere între Balcani şi Caucaz, Occident şi Orient.

5. România – factor de stabilitate în Regiunea Extinsă a Mării Negre;

NESECRET
16 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL III
ROMÂNIA ŞI CONTRIBUŢIA SA LA CLIMATUL
DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST

- Concluzii -

6. Interesele naţionale - percepţia dominantă, stabilă şi instituţionalizată

cu privire la valorile naţionale;

7. Interesele naţionale - acele nevoi şi aspiraţii esenţiale pentru afirmarea

identităţii şi valorilor naţionale, existenţa statului şi asigurarea funcţiilor
sale fundamentale;

8. Interesele naţionale sunt :

• caracterul naţional al statului;

• suveranitatea şi independenţa;
• unitatea şi indivizibilitatea.

NESECRET
17 din 23
 NESECRET

CAPITOLUL III
ROMÂNIA ŞI CONTRIBUŢIA SA LA CLIMATUL
DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST

- Concluzii -

9. România contribuie la realizarea securităţii în Europa de Sud-Est prin

participarea la misiuni organizate şi conduse de ONU, NATO, UE, OSCE;

10. România participă la îndeplinirea obiectivelor organismelor de

cooperare militară şi economică, iniţiate de NATO şi UE sau create la
iniţiativa unor state din zonă;

11. Relaţiile bilaterale cu SUA (Parteneriatul strategic), cu Federaţia Rusă,

Turcia, Ucraina şi celelalte state din Europa de Sud-Est, constituie obiec-
tive prioritare ale politicii externe româneşti, în creşterea securităţii şi
stabilităţii în zonă.

NESECRET
18 din 23
 NESECRET

CONCLUZII FINALE

1. Transformările din mediul de securitate se produc permanent,

cu repeziciune, cu efecte greu de prognozat;

2. Societatea contemporană este generatoare de ameninţări şi ris-

curi de securitate;

3. Ameninţările actuale sunt combinaţie de elemente convenţionale

şi asimetrice, transnaţionale şi interconectate, a căror predicţie
este dificilă;

4. Vulnerabilităţile, ameninţările şi riscurile trebuie cunoscute, eva-

luate şi create mecanisme de răspuns anticipativ-preventiv şi pro-
activ;

NESECRET
19 din 23
 NESECRET

CONCLUZII FINALE

5. Europa de Sud-Est - spaţiul de confruntare a intereselor vestului

(SUA, UE) cu cele ale estului (Rusia, China), pentru obţinerea re-
surselor energetice;

6. Promovarea intereselor de către actorii implicaţii în acest spaţiu

- prin integrarea în NATO şi UE (actorii din vest), prin menţinerea în
sfera de influenţă (Rusia), prin expansiunea economică (China);

7. Creşterea rolului unor actori regionali - Federaţia Rusă, Turcia -

în modelarea sistemului de relaţii dintre statele zonei şi crearea
unei noi arhitecturi de securitate;

8. Statele zonei - eforturi pentru integrarea în NATO şi UE;

NESECRET
20 din 23
 NESECRET

CONCLUZII FINALE

9. România - integrată în NATO şi UE ;

10. România - participă activ la îndeplinirea obiectivelor de securi-
tate a celor două organizaţii (NATO şi UE);
11. România - contribuie semnificativ la îndeplinirea misiunilor ini-
ţiate de ONU, NATO, UE şi OSCE;

12. Multe iniţiative - mari consumatoare de resurse umane şi finan-

ciare;

13. Priorioritizarea obiectivelor - o necesitate;

14. România - se confruntă cu riscuri şi vulnerabilităţi interne

generatoare de insecuritate;

15. Nepromovarea intereselor naţionale - surse de instabilitate.

NESECRET
21 din 23
NESECRET

Vă mulţumim
pentru atenţie !

NESECRET
22 din 23
 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
NESECRET NESECRET
Exemplar unic

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ”CAROL I”

TEZĂ DE DOCTORAT
TEMA: CONSIDERAŢII PRIVIND CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI
LA REALIZAREA SECURITĂŢII ÎN EUROPA DE SUD-
EST, ÎN CONDIŢIILE ACTUALELOR TRANSFORMĂRI
ECONOMICE ŞI MILITARE GLOBALE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r) prof. univ. dr. Adrian CERNĂIANU

DOCTORAND
Colonel (r) Petru DRĂGHICESCU

NESECRET
NESECRET
23
23 din
din 23
23