Introducere

Astăzi e greu de făcut faţă cerinţelor impuse de dezvoltarea economii în general fără
a avea informaţia necesară şi la timp referitoare la necesităţile firmei. Această informaţie o
poate da un sistem informaţional adecvat care va realiza cu o exactitate şi cu o viteză mai
mare decât o făcea până acum un angajat al firmei.
În marea majoritate a organizaţiilor, unde procesul de funcţionare este strâns legat de
prelucrarea unor informaţii, mai devreme sau mai târziu apare problema introducerii,
sistematizării, prelucrării şi păstrării în siguranţă a unei cantităţi importante de informaţie.
Aceste sisteme de evidenţă trebuie să automatizeze lucrul firmei începând cu
înregistrarea unui funcţionar nou şi sfârşind cu realizarea rapoartelor necesare unei
evidenţe corecte. Sistemele date permit atât stocarea unui volum impunător de informaţie,
cât şi posibilitatea de găsire rapidă a informaţiei stocate, pentru a fi reeditate sau
reexaminate.
Sistemul informational este elaborat pentru a fi distribuit farmaciilor.Cu acest sistem
se va duce o evidenta a retetelor la farmacie, adică se vor înregistra, se vor prelucra (se va
calcula suma compensata ,suma compensata plus TVA şi suma pe care o va trebuiu sa o
platească pacientul), iar la sfîrşitul lunii se vor elibera 3 tipuri de dari de seamă (raportul 2-
25r, raportul2-26r şi factura fiscală), care au fost impuse de Comitetul Naţional de
asigurări în Medicina (CNAM). Pîna acum toate datele se introduceau în formă electronică
pe pagina excel, însă se făceau mari erori şi de aceea sa hotărît să se elaboreze acest soft,
care are o securitate mare în ceia ce priveşte informaţia introdusă plus la aceasta şi
utilizatorii lansînd sistemul vor trebuia să-şi introducă numele şi parola de acces, după
care sistemul va da drepturile de acces (de administrator sau operator).
 1 Elemente privind proiectarea sistemelor informaţionale şi a bazelor de date

1.1 Proiectarea şi realizarea sistemelor informaţionale eficiente

Astăzi, trăim într-o societate informatizată, în care calculatoarele au un rol important.

În general, un calculator reprezintă o „maşinărie” care prelucrează o serie de informaţii pe
care i le dăm. Informaţia este elementul esenţial din acest lanţ. În practică întîlnim două
concepte legate de aceasta şi anume: sisteme informatice şi sisteme informaţionale.
Sistemul informaţional este ansamblul de elemente implicate în
procesul de colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informaţii.
Rolul sistemului informaţional este de a transmite informaţia între
diferite elemente. De exemplu, în cadrul unei unitaţi economice, roulul
sistemului informaţional este de a asigura persoanele din conducere cu
informaţii necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau de
altă natură.
În cadrul sistemului informaţional se regăsesc :
a) informaţia vehiculată;
b) documentele purtatoare de informaţii;
c) personalul;
d) mijloace de comunicare;
e) sisteme de prelucrare a informaţiei, etc.

Printre posibile activitati desfăşurate în cadrul acestui sistem, pot fi

enumerate :
a) achiziţionarea de informaţii din sistemul de bază;
b) completarea documentelor şi transferul acestora între diferite
compartimente ;
c) centralizarea datelor, etc.

6
 În cadrul sistemului informaţional, majoritatea activităţilor se pot
desfăsura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare
şi apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe, către alt
compartiment spre prelucrare. Transferul se poate face şi el pe cale
electronică, prin intermediul unei reţele de calculatoare sau cu ajutorul
modemului.
Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare
şi transmitere a datelor pe cale electronică alcătuiesc un sistem
informatic.
Într-un sistem informatic pot intra :
a) calculatoare;
b) sisteme de transmisie a datelor;
c) alte componente hardware;

d) softwer-ul;

e) datele prelucrate;

f) personalul ce exploatează tehnica de calcul;

g) teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.

Se poate spune deci, că sistemul informaţional este inclus în

sistemul informatic, acesta din urmă fiind o componentă esenţială a
primului.
Sistemele informatice acoperă cele mai diverse domenii. În funcţie
de specializare, avem :
a) siteme specializate, adică sunt proiectate pentru a rezolva un
anume tip de problemă dintr-un anumit domeniu;
a) sisteme de uz general, cu ajutorul cărora se poate
rezolva o gamă largă de probleme din mai multe domenii;
b) sisteme locale, programele necesare prelucrărilor de
date şi datele se afla pe un singur sistem de calcul;

7
 c) sisteme pe reţea, sistemul functionează într-o retea de
calculatoare, caz în care, datele şi programele pot fi
distribuite mai multor staţii de lucru ce fac parte din acea
reţea.

Pentru a defini structura generală a unui sistem informatic este necesar să cunoaştem
funcţia acestuia, care este de-a prelucra datele disponibile în vederea obţinerii informaţiilor
necesare luării deciziilor în procesul conducerii. Sunt trei componente de bază care
formează sistemul informatic:
a) intrările;
b) prelucrările;
c) ieşirile.

INTRĂRI PRELUCRĂRI IEŞIRI

Figura 1.1 – Structura sistemului informational

Intrările reprezintă ansamblul datelor încărcate, prelucrate şi stocate în cadrul

sistemului cu scopul obţinerii informaţiilor cerute, care pot fi clasificate în două grupe,
care sunt: tranzacţiile externe şi tranzacţiile interne. În continuare voi descrie aceste două
grupe:
a) tranzacţiile externe - ele redau dinamica operaţiilor şi proceselor
economice şi financiare din cadrul firmei. Provin din mediul exterior
sistemului informatic.
b) tranzacţii interne - acestea sunt urmarea unor prelucrări automate
desfăşurate în cadrul sistemului informatic conducând la modificări
structurale în cadrul colecţiilor de date.

Prelucrările, care fiind cel de al doilea element de bază din structura sistemului
informatic, reprezintă un ansamblu omogen de proceduri automate, care realizează:
a) crearea iniţială şi actualizarea bazei de date;
8
 b) exploatarea bazei de date;
c) reorganizarea bazei de date;
d) salvarea sau restaurarea bazei de date.

Ieşirile, care fiind cel de-al treilea element de bază a structurii sistemului informatic
şi este reprezentat de rezultatele prelucrărilor desfăşurate în primele două elemente. Aceste
ieşiri, în funcţie de natura prelucrărilor care le-au generat, sunt de două categorii:
a) ieşiri care au fost obţinute în rezultatul unor operaţii de
transfer al datelor, care nu şi-au modificat valoarea faţă de momentul
introducerii lor în sistem.
b) ieşiri care au fost obţinute în urma unor operaţii de calcul
pe baza unor algoritmi prestabiliţi ( de exemplu în cazul sistemului nostru:
totalurile plăţilor, totalul banilor ce au fost luaţi din casă ş.a).

Pentru a realiza un sistem informatic eficient cu fără erori , trebuie

de avut în vedere următoarele reguli de bază, care au fost deduse din
practică.
a) Abordarea globală modulară –care se caracterizează prin
faptul că la proiectarea sistemului trebuie de avut în vedere:
1) legatura acestuia cu lumea exterioară;
2) posibilitatea sistemului de comunicare cu alte sisteme
similare;
3) compatibilitatea cu sisteme de altă natură;
4) de-a fi posibilă includerea sistemului într-un sistem mai
complex.
b) Criteriul eficienţei economice- principalul criteriu ce stă la
baza realizării sistemului este cel economic. Cu alte cuvinte
ar trebui de spus că la proiectare sistemului trebuie de avut
înnvedere ca raportul dintre rezultatele directe sau indirecte
obţinute prin implementarea şi folosirea sistemului economic

9
 cît şi totalitatea costurilor de realizare să fie cât mai mare. Ca
o concluzie la cele spuse mai sus ar fi că sistemul trebuie să
fie rentabil.
c) Orientarea spre utilizatori – aceasta la rîndul său se
caracterizează prin faptul că la realizarea sistemului trebuie
să avem în vedere cerinţele şi preferinţele utilizatorilor.
Înainte de a realiza sistemul, trebuie de-a purta o discuţie cu
utilizatorii în prealabil şi pe baza sugestiilor şi preferintelor lor
să se treacă la proiectarea propriuzisă. Ca o concluzie ar fi că
cu cît mai bine vom analiza cerinţele şi preferinţele
utilizatorilor, cu atît sistemul va mai eficient şi va avea mai
mare succes.
d) Asigurarea unicităţii introducerii datelor – După cum deja
cunoaştem că de cele mai multe ori o serie de date trebuiesc
utilizate în mai multe locuri în cadrul sistemului informatic. La
proiectarea sistemului, trebuie ca datele să fie introduse o
singură dată, iar sistemul să distribuie automat datele în
celelalte locuri în care este nevoie de ele.
e) Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului - Acest
principiu decurge tot din orientarea spre utilizator. Trebuie
discutat cu utilizatorul înainte de a trece la proiectarea
sistemului, pentru a înlătura de la început o serie de
neajunsuri. Trebuiesc discutate modalităţile de introducere a
datelor şi adaptarea aplicaţiei la nevoile utilizatorului, modul
de calcul şi prelucrare al datelor.
f) Soluţia generală, independentă de configuraţia actuala a
sistemului informatizat - Sistemul proiectat nu trebuie, pe cât
posibil, să fie dependent de dotarea tehnica actuală a
beneficiarului, ci trebuie avute în vedere eventuale noi

10
 achizitii de tehnică de calcul, o eventuală schimbare a
sistemului informatic.
g) Posibilitatea de dezvoltare ulterioara - Trebuiesc avute
în vedere posibilitatea ca sistemul să poată fi înbunătăţit în
raport de cerintele viitoare ale firmei beneficiare. De exemplu
firma pentru care a fost făcut sistemul are nevoie de careva
schimbări care în rezultat va uşura considerabil lucrul, de
aceia ar fi bine ca sistemul să fie înbunătăţit ca să nu se
creeze un alt sistem de la început, că după cum ştim necesită
mult timp şi clar că mulţi bani.

Selectarea strategiei de proiectare a sistemelor informatice (De la analiză la

proiectarea sistemelor informatice)

Obiectivul de bază urmărit în etapa de analiză l-a constituit definirea a „ceea ce este”
şi a „ceea ce ar trebui să fie” sistemul informaţional. De aici demorăm în două direcţii:
determinarea cerinţelor sistemului şi structurarea (formalizarea) acestora, ceea ce
presupune descrierea a ceea ce face sistemul existent prin prezentarea proceselor de
prelucrare, a fluxurilor informaţionale, a procedurilor de lucru, a documentelor şi
rapoartelor din sistem etc. şi , s-a urmărit identificarea a ceea ce doresc utilizatorii de la
noul sistem. Structurarea cerinţelor sistemului a confirmat dezvoltarea modelului logic al
sistemului. Fluxurile informaţionale dintre procesele de prelucrare au fost redate prin
diagrama fluxurilor de date, logica prelucrării datelor a fost reprezentată în tabelele de
decizie, modelul conceptual al datelor a fost transpus prin intermediul diagramei entitate-
relaţie.
După finalizarea etapei de analiză e necesară selectarea căii de obţinerea a noului
sistem. Iniţial efectuăm trecerea de la analiza sistemului la proiectarea sitemului. Scopul
central al proiectării constă în a determina exact „cum” se va parcurge drumul de la „ceea
ce este” la „ceea ce ar trebui să fie” sistemul pentru a se include toate cerinţele identificate
anterior. Proiectarea trebuie să propună cea mai optimală soluţie ce conţine toate cerinţele
11
în noul sistem. Succedarea analizei cu proiectare presupune trecerea de la „ce” la „cum” se
va realiza noul sistem. Pentru asta, e necesară transformarea tuturor informaţiilor dobîndite
în idei şi soluţii de proiectare pentru crearea noul sistem.
Următoarea direcţie ce o vom examina în continuare este numită strategia de
proiectare. După elucidarea lucrurilor din etapa de analiză, apar apar unele incertitudini
privind sistemul datorate contradicţiilor care pot exista între utilizatori privind cerinţele
funcţionale, alternativele privind platformele hardware şi software, cerinţele funcţionale
care să fie incluse în noul sistem în funcţie de restricţiile de costuri şi timp, sursele de
obţinere a software-ului etc. Realizatorii strategiei de proiectare au menirea să identifice şi
să definească clar câteva alternative de proiectare a sistemului pe care să le propună
utilizatorilor şi conducerii firmei pentru o examinare în urma căreea se va selecta ce-a mai
optimală soluţie.
În capitolul dat vom aborda principalele aspecte care privesc definirea strategiei de
proiectare. Vor fi prezentate activităţile care trebuie realizate, consideraţiile care stau la
baza generării alternativelor strategice de proiectare, criteriile utilizate la evaluarea
alternativelor, modul de selectare a celei mai bune variante de sistem.

1.2 Proiectarea bazelor de date ale sistemelor informaţionale

Proiectarea BD este un proces de creare al proiectului BD, destinat pentru susţinerea

funcţionării întreprinderii şi ce acţionează spre satisfacerea scopului propus.
Există două metode de începere a proiectului sistemului BD:
a) metoda „de sus în jos”
b) metoda „de jos în sus”

În cazul metodei a doua lucrul se începe de la cel mai jos nivel – nivelul determinării
atributelor (adică proprietăţilor entităţilor) care pe baza analizei legăturilor existente între
ele se grupează în relaţii ce reprezintă tipurile entităţilor şi legăturilor între ele.
Metoda „de jos în sus” cel mai bine se potriveşte proiectării BD simple cu un număr
mic de atribute. Însă utilizarea acestei metode se complică cu mult în cazul proiectării BD
cu un număr mare de atribute, atunci cînd este foarte dificil setarea tuturor dependenţelor

12
funcţionale. Deoarece modelele conceptual şi logic pot conţine sute şi mii de atribute, e
foarte important de ales metoda cea mai efectivă care ar permite simplificarea etapei
proiectării.
Prima metodă reprezintă strategia care cel mai bine se potriveşte la proiectarea BD
complicate.
Această metodă se începe cu elaborarea datelor modelului care conţin nişte entităţi şi
legături de nivel superior, apoi lucrul continuă sub forma unor serii de concretizări de
nivel inferior ale entităţilor, legăturilor şi atributelor ce se referă la ele. În acest caz lucrul
se începe cu identificarea entităţilor şi a legăturilor între ele.
Mai există metode de proiectare a BD, în afară de aceste două, aşa ca „ din înăuntru
în afară ” şi „strategia mixtă de proiectare”.
Activităţile fazei de proiectare detaliată privesc componentele principale ale oricărui
sistem informatic, respectiv baza de date, interfeţele şi programele. Baza de date trebuie
să reflecte specificaţiile de proiectare privind formularele şi rapoartele din sistem, iar
proiectarea formularelor şi rapoartelor nu poate fi finalizată fără ca schema bazei de date
să fie clar definită. După cum am vorbit mai anterior în capitolul unu, că baza de date
reprezintă „nucleul” oricărui sistem informatic, în jurul său „rotinduse” celelalte
componente. În continuare ne vom opri asupra problematicii proiectării bazelor de date.
Principalele activităţi care formează ciclul de viaţă al bazei de date sunt: proiectarea
schemei logice, proiectarea fizică a bazei de date şi alocarea datelor în reţea,
implementarea şi întreţinerea bazei de date.

1.2.1 Demersul proiectării bazelor de date

Proiectarea schemei logice a bazei de date poate fi realizată în mai multe moduri,
atfel abordarea tradiţională, aplicată în special bazelor de date relaţionale, presupune
constituirea relaţiei universale prin reunirea tuturor datelor elementare (atribute)
identificate în faza de analiză şi repartizarea lor în tabele pe baza analizei dependenţelor
dintre atribute (dependenţe funcţionale, dependenţe multivaloare şi de joncţiune) şi
aplicarea procesului de normalizare. Această abordare a înregistrat unele succese în cazul

13
bazelor de date de dimensiuni mici şi medii, însă ea devine foarte greoaie în cazul bazelor
de date de dimensiuni mari şi foarte mari.
Introducerea modelului entitate-relaţie (ER) a determinat reorientarea specialiştilor
către o nouă abordare în proiectarea bazelor de date.Această nouă abordare presupune, mai
întâi, modelarea conceptuală a datelor prin construirea diagramei entitate-relaţie (DER),
care evidenţiază entitaţile de date ale sistemului, proprietăţile acestora şi legăturile dintre
entităţi. Ulterior, prin aplicarea unor reguli simple, are loc transformarea modelului
entitate-relaţie în schema logică a bazei de date. Tabelele astfel obţinute sunt în final
analizate din perspectiva normalizării putând rezulta noi tabele.
Utilizarea modelului ER oferă o serie de avantaje faţa de abordarea tradiţională
a) reprezintă un util instrument de comunicare între proiectanţi şi
utilizatorii finali pe parcursul fazelor de analiză şi proiectare logică;
b) este foarte uşor de înţeles şi conceput. În general, prezentarea grafică
permite exprimarea unui volum mare de informaţii sub o formă compactă,
uşor de urmărit şi înţeles;
c) utilizează conceptul de abstractizare, ceea ce reduce considerabil
numărul obiectelor luate în considerare la analiza şi proiectarea bazei de date.
Deşi datele elementare sunt reprezentate şi în această abordare, ca proprietăţi
ale entităţilor, totuşi numărul dependenţelor ce trebuie analizate este mult
redus, fiind luate în considerare doar dependenţele la nivelul entităţilor şi nu
la nivelul întregii baze de date.
d) Existenţa unui set complet de reguli de transformare a DER în tabele
ale bazei de date. Aceste reguli permit transformarea simplă şi rapidă a
cerinţelor informaţionale ale sistemului, structurate în DER, în baza de date.
Majoritatea instrumentelor CASE oferă suport pentru generarea automată a
bazei de date în funcţie de SGBD-ul dorit.

Din cele prezentate rezultă că există două strategii de proiectare a bazei de date:

14
 a) strategia bottom-up, reprezintă abordarea tradiţională şi presupune
constituirea relaţiei universale care urmează a fi supusă normalizării pentru a
se obţine tabelele bazei de date;
b) strategia top-down, presupune construirea DER care va fi apoi
transformată într-un set de tabele prin aplicarea unor reguli. Tabelele astfel
obţinute vor fi analizate din perspectiva normalizării.

Pornind de la aceste două strategii, pot fi identificate mai multe demersuri de

proiectare a bazei de date, mai mult sau mai puţin riguroase. Două dintre ele corespund
celor două strategii. Un demers mai riguros presupune combinarea celor două strategii; se
aplică ambele strategii obţinându-se două modele logice ale datelor, iar din compararea lor
va rezulta schema logică finală a bazei de date. Acest demers presupune parcurgerea
următorilor patru paşi:
a) Construirea câte unui model logic al datelor pentru fiecare categorie de
utilizatori identificată. Acest pas presupune normalizarea imaginilor asupra
bazei de date specifice fiecărei categorii de utilizatori.
b) Integrarea perspectivelor, care presupune combinarea tuturor
perspectivelor normalizate ale utilizatorilor şi obţinerea schemei globale a
bazei de date.
c) Întocmirea modelului conceptual al datelor pentru întregul sistem şi
transformarea acestuia într-un set de tabele normalizate.
d) Compararea modelului logic consolidat al datelor rezultat prin
integrarea perspectivelor utilizatorilor cu cel obţinut prin transformarea DER,
în vederea definirii modelului logic final.

În practică, poate fi angajat un alt demers mai simplu de proiectare a bazei de date, un
asemenea demers poate fi aplicat în cazul bazelor de date de dimensiuni foarte mici sau
dacă proiectantul are o mare experienţă în domeniul problemei. Ca o concluzie la cele
spuse ar fi că alegerea unui demers sau a altuia depinde de complexitatea bazei de date,

15
experienţa echipei de proiectare, timpul şi resursele financiare disponibile sau cerinţele de
calitate dorite.
1.3.2 Proiectarea logică de detaliu a fişierelor
Structurarea datelor în fişiere este o operaţie de definire a structurilor logice, de
descriere a conţinutului informaţional pe articole. Structurarea logică se prezintă ca un şir
de caractere constituit prin concatenarea mai multor elemente informaţionale.
Proiectarea structurilor logice constă în stabilirea elementelor informaţionale care
compun articole ţinându-se seama de conţinutul real al intrărilor informaţionale de rolul
fiecărui fişier în procesul prelucrării. Structura datelor din fişier implică definirea
conţinutului informaţional al articolelor.
Prin precizarea caracteristicilor logice de utilizare analistul stabileşte caracteristicile
descriptive specifice datelor şi modul lor de existentă şi utilizare.

2 Analiza şi modelarea sistemului informational.

2.1 Cerinţele stabilite faţă de sistem

16
 Orice sistem informaţional poate fi definit ca un ansamblu al datelor, informaţiilor,
fluxurilor şi circuitelor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a
informaţiilor menite să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor organizaţiei.
Acest produs va conţine o bază de date în care se vor înregistra toate operaţiunile de
autentificare, înregistrarea a reţetelor, de înregistrare a medicamentelor şi medicilor care a
dat reţeta şi a altor date necesare pentru efectuarea operaţiunilor de înregistrare a reţetelor,
precum şi o interfaţă realizată în Builder C++ care va conţine pe ea toate opţiunile
necesare pentru lucrul eficient şi rapid al operatorului.

Utilitatea produsului soft poate fi descrisă prin următoarele puncte:

- înregistrarea funcţionarilor(numele, prenumele, parola de acces);
- modificarea utilizatorilor, precum şi ştergerea acestora;
- oferirea a două nivele de acces(administrator şi utilizator);
- alegerea drumului către BD;
- înserarea medicamentelor;
- modificarea medicamentelor din BD;
- ştergerea cărorva medicamente;
- înserarea medicilor în BD;
- modificarea datelor despre medici;
- ştergerea datelor despre medici;
- înregistrarea reţetelor;
- calcularea sumei compensate cu şi fară TVA;
- calcularea sumei pe care pacientu trebuie să o achite, cu şi fără TVA;
- calcularea sumei totale cu şi fără TVA;
- căutarea reţetelor după număr şi serie;
- modificarea cărorva date din reţeta deja introdusă;
- importarea datelor;
- exportarea datelor;
- generarea raportului 2-25;
- generarea raportului 2-26;

17
 - generarea facturei fiscale.

Sistemul realizat va conţine o interfaţă de lucru simplă pentru utilizator şi va permite

lucrul rapid şi eficient atât cu mouse-ul, cât şi cu tastatura. Interfaţa se va conecta la baza
de date locală (pe acelaşi PC), ceea ce va permite de a economisi timpul de acces şi de
lucru cu baza de date.

2.2 UML (Unified Modeling Language)

Metodologia UML se doreşte a fi o reunire a tuturor metodelor de modelare şi analiză

cunoscute până în prezent. Scopul principal a fost acela de a furniza un mecanism eficient
de dezvoltare a programelor, dar mai ales de a impune o unică metodă de analiză. Practic,
s-a căutat ca UML să preia toate aspe dezavantajele. Rămâne de văzut însă, în ce măsură
s-a reuşit atingerea acestor obiective.
În continuare sunt prezentate câteva din avantajele şi dezavantajele impl unificare. UML
permite practic:
a) eliminarea unor diferenţe de concepţie şi de notaţie;
b) eliminarea conceptelor ce nu s-au dovedit viabile şi păstrarea celor care
s-au dovedit utile.

Printre dezavantajele introduse, amintim:

18
 a) introducerea inevitabilă a unui număr de noi concepte, sporind astfel
complexitatea metodei;
b) fiecare metodă prezentată până în acest moment ţin problemelor, ceea
ce nu mai este posibil în noul context.

2.3 Caracteristicile instrumentelor CASE moderne

Utilizarea unui limbaj de modelare atât de complex ca UML necesită suportul unui
instrument software. Chiar dacă primele schiţe ale unui model sunt realizate pe hârtie
(manual), efortul de întreţinere, sincronizare, şi de obţinere a consistenţei unui număr mare
de diagrame este aproape imposibilă fără ajutorul unui instrument software.
Instrumentele de modelare sau CASE rămân surprinzător de îmature după apariţia
primelor versiuni de programe utilizate pentru a produce programe. Multe instrumente
software au ceva mai mult decât simpla facilitate de desenare, cu câteva verificări de
consistenţă sau metode şi limbaje de modelare.
Un instrument CASE modern trebuie să aibă următoarele caracteristici:
a) Desenarea diagramelor-trebuie să suporte uşor interpretarea diagramelor

limbajului de modelare. Trebuie să fie destul de inteligent pentru a înţelege

scopul diagramei şi să ştie semantici simple şi reguli, astfel încât el să
avertizeze sau să interzică nepotrivirea sau folosirea incorectă a elementelor
moderne;
b) Posibilitatea stocării informaţiilor-Trebuie să ofere un suport comun de

stocare, astfel încât informaţia colectată despre model să fie stocată într-un
singur loc. Dacă numele clasei este schimbat într-o diagrama, atunci
schimbarea trebuie să fie reflectată în toate diagramele în care clasa este
utilizată;
c) Suport pentru navigare-Trebuie să permită navigarea uşoară prin model, să

permită trecerea simplă a unui element dintr-o diagrama în altă sau

modificarea simplă a descrierii unui element;

19
 d) Suport multiuser-Trebuie să suporte mai mulţi utilizatori şi să lase să lucreze

pe unul cu modelul fără interferenţe sau perturbări de la alţii.

e) Generarea automată a codului- Trebuie să poată să genereze un cod,

informaţiile fiind translate într-un schelet al codului ce este utilizat ca baza

pentru faza de implementare.
f) Ingineria inversă (reverse engineering)-Trebuie sa poată citi un cod existent şi

produce modele din el. Deci un model poate fi creat dintr-un cod existent.
g) Integrarea cu alte instrumente software-Trebuie să poată să integreze alte

instrumente, cum ar fi: editor, compilator şi debugger, formând un mediu de

dezvoltare integrat (IDE), dar şi alte instrumente cu funcţii de tip manager de
configuraţie şi de control al versiunilor sistemului.
h) Acoperirea tuturor nivelurilor de abstracţie-Trebuie sş navigheze uşor de la

nivelul de abstracţie maxim al sistemului la nivelul cel mai de jos. De

exemplu, pentru a accesa codul unei operaţii specifice a unei clase, să se
apese (cu mouse-ul) pe numele operaţiei din diagrama.
i) Modele interschimbabile cu alte instrumente software-Un model sau o

diagrama individuală a unui model trebuie să poată fi exportate către sau

importate din alt instrument, tot astfel cum codul Java este produs de un
instrument şi utilizat de alt instrument.

2.4 Modelul abstract al sistemului informational (Diagrama Use Case)

În natură nu există sisteme izolate. Orice sistem interactionează cu actori umani sau
automaţi, care folosesc sistemul cu un scop şi se aşteaptă ca sistemul să se comporte într-
un mod previzibil. Cazul de utilizare specifică comportamentul sistemului sau a unei părţi
din sistem şi este o descriere a unui set de secvenţe de acţiuni, incluzând variante, pe care,
un sistem le execută pentru a produce un rezultat observabil pentru un actor.
Cazul de utilizare implică interacţiunile dintre actori şi sistem. Actorii pot fi oameni
sau sisteme automate.

20
 Grafic, un caz de utilizare se reprezintă printr-o elipsă. Fiecare caz de utilizare trebuie
să aibă un nume distinct de al celorlalte cazuri de utilizare. Numele este format dintr-un şir
de caractere şi se numeşte "Nume simplu". "Nume de cale" este numele cazului de
utilizare prefixat de numele pachetului din care face parte acesta.
Actorul reprezintă un set de roluri pe care utilizatorul le foloseşte când
interacţionează cu cazurile de utilizare. Un actor reprezintă un rol uman, un dispozitiv
hardware sau orice alt sistem. O instanţă a unui actor reprezintă o interacţiune individuală
cu sistemul. Actorii nu fac parte din sistem. Ei se află în afara sistemului şi pot fi conectaţi
la cazuri de utilizare prin asocieri.

am pus "extend", deoarece pasul nu

este obligatoriu.Adica operatorul va
afisare date reteta afisare raport alege dupa necesitate, sa ceara
<<extend>> <<extend>> afisarea retetelor sau rapoartelor, sau
<<extend>> alte date

afisare date utilizator

afisare date

operator <<include>>Parola
<<include>> Sisemul
Nume utilizator
Informa...

utilizator Autentificare

<<extend>> <<extend>>

administrator introduce date

introdu reteta <<extend>> <<extend>> introdu utilizator

introdu medic introdu medicament

<<extend>> <<extend>>

modifica date reteta modifica date utilizatori

modifica date

Figura 2.1- Diagrama Use Case pentru funcţiile sistemului la interacţiunea cu utilizatorul

În diagrama Use Case (figura 2.1 ) este reprezentat modelul abstract pentru funcţiile
sistemului la interacţiunea cu utilizatorul. Diagrama use case conţine doi actori, dintre
care unul reprezintă utilizatorul,care poate fi administrator sau operator şi al doilea actor
sistemul informational.Am reprezentat prin cazuri de utilizare funcţiile sistemului la
interacţiunia cu utilizatorul şi anume, la pornirea fişierului executabil de către utilizator

21
sistemul va afişa o fereastră de autentificare, în care utilizatorul va trebui să introducă
numele şi parola de acces, pntru a intra în sistem. Fiecare utilizator are funcţie de casier
sau administrator şi în dependenţă de aceasta va depinde ce operaţii va putea face
utilizatorul în program. Restul precedentelor ce sunt legate prin asociere de actorul
sistemul informatic reţeta, reprezintă realizarea cerinţelor sistemului informatic ”reţeta”
ce au fost descrise în cerinţele sistemului în paragraful 2.1.

conectare

stocheazadate

Sisemul returneazadate
SGBD
InformaticReteta

extragedate

inregistreaza

pregatireadatelor pentru
prelucrare

Figura 2.2- Diagrama Use Case pentru funcţiile sistemului la interacţiunea cu SGBD-ul

În diagrama Use Case (figura 2.2) este reprezentat modelul abstract pentru funcţiile
sistemului la interacţiunea cu SGBD-ul. Diagrama use case conţine iarăşi doi actori,
dintre care unul reprezintă sistemul informatic reţeta, iar al doilea reprezintă SGBD-ul.
Sunt prezentate funcţiile sistemului la interacţiunia cu baza de date şi anume cele mai des
folosite funcţii sunt conectarea la baza de date, stocarea datelor, extragerea datelor,
prelucrarea datelor şi transmiterea lor în baza de date.

22
 introduprenumele

introdunumele <<include>>
<<include>>
<<include>>
introduparola

introduce date despre <<include>>

alege functia utilizatori
<<include>>
<<include>>
reindroduparola

<<include>>
vezi lista functiilor

introdufunctia

Figura 2.3 – Introducerea unui nou lucrător ( diagrama use case )

În diagrama Use Case înregistrarea lucrătorilor (figura 2.3) sunt prezentate etapele ce
trebuie parcurse pentru a introduce un client nou în baza de date:
a) introducerea ID-ului;
b) introducerea numelui;
c) introducerea prenumelui;
d) introducerea paroleie acces;
e) introducerea paroleie acces (verificarea parolei);
f) selectarea funcţiei pe care o va deţinea funcţionarul.

Tote aceste etape trebuie de parcurs pentru a introduce un lucrator nou, dacă vreo una
din aceste etape este neglijată, atunci sistemul va anunţa administratorul că nu a îndeplinit
toate celulele şi va da posibilitatea de reintroducere a datelor.

23
 introdu nr si seria politei de introdu seria retetei
introdu IDNP medic asigurare
<<include>>
<<include>>
<<include>>
introdu nr. retetei
<<include>>
introdu cod medicament <<include>>
<<include>>
<<include>>
from UseCase view introdu DCI
introduce dte despre reteta <<include>>
introdu doza <<include>>

<<include>>

<<include>> Introdu nume pacient

introdu costul <<include>>
medicamentului <<include>>
Introdu prenume pacient

introdu data eliberarii retetei ampus "include" deoarece se

introdu anii pacientului face un pas obligatoriu. Deci
introdu data inregistrarii pentru a introduce o reteta este
necesar de introdus toate aceste
Data inregistrarii retetei
date, in caz contrar sistemul nu
va depinde de data
va inregistra reteta!!!
eliberarii, ea nu trebuie
sa depaseasca 15 zile

Figura 2.4 – Introducerea reţetei ( diagrama use case )

Diagrama Use Case înregistrarea reţetelor (figura 2.4), din punct de vedere al
funcţionalităţii sistemului, ocupă locul de bază. După ce s-a introdus datele despre
lucrători, medici şi medicamente se poate de introdus reţetele. Pentru a introduce o reţetă
nouă în baza de date, trebuie de parcurs cîteva etape:
a) Introducerea numărului şi seriei reţetei;

b) Introducerea codului DCI şi datei eliberării;

c) Introducerea numelui şi prenumelui pacientului, precum şi datele despe

poliţa de asigurare medicală;
d) Introducerea datelor despre medic şi medicament;
e) Introducerea datelor despre costul medicamentului.

Tot aceste şi alte etape trebuie de parcurs pentru a introduce o reţetă nou în baza de
date, după care la sfîrşitul lunii operatorul va putea elibera dările de seamă (raportul 2-26,
2-25 şi factura fiscală).

24
 introdu institutia m edical
introdu ID NP medic sanitara raionul IMS

< < inc lude> > < < inc lude> >
< < inc lude> >

< < inc lude> >

< < inc lude> >
from Us eCas e view
insere aza date despre
introdu nume m edic m edic introdu loc serviciu

Toate date le despre m edic < < inc lude> > am pus "include" deoarece se face un
vor fi necesare la pas obligatoriu. D eci pentru a intro duce
introducerea un med ic nou in B D este necesar de
retetei.Fiind ca daca asa introdus toate aceste date, in caz
m edic nu va fi inregistrat, contrar sistem ul nu va inregistra
reteta nu va pute a fi introdu prenume m edic m edicul!!!
inregistrata.

Figura 2.5 – Introducerea datelor despre medic ( diagrama use case )

Diagrama Use Case înregistrarea medicilor (figura 2.5), pentru a introduce un medic
nou în baza de date, trebuie de parcurs cîteva etape.
Tot aceste şi alte etape trebuie de parcurs pentru a introduce un medic nou în baza de
date. În cazul cînd una din aceste etape nu va fi indeplinită, atunci înregistrarea va eşua,
adică nu se va înregistra şi va afişa mesaj de eroare.

2.5 Diagramele de interacţiune

Diagrama de interacţiune este folosită pentru a modela componentul unei mulţimi de

obiecte dintr-un anumit context care interacţionează între ele pentru a îndeplini un anumit
scop. Contextul unei interacţiuni poate fi:
a) sistemul – un subsistem, mulţimea obiectelor din sistem ce interacţionează
între ele;
b) o operaţie – interacţiune între parametri, variabile locale şi globale;
c) o clasă – interacţiune între atributele globale sau parametrii unei operaţii.

25
 Scopul unei diagrame de interacţiune este de a specifica modul în care se realizează o
operaţie sau un caz de utilizare.
Diagrama de interacţiune constă dintr-o mulţime de obiecte şi relaţii(inclusiv
mesajele ce se trimit). Există 2 tipuri de diagrame de interacţiune: diagrama de secvenţă şi
diagrama de colaborare. Ele specifică aceeaşi informaţie, însă pun accentul pe aspecte
diferite.
Diagrama de secvenţă e un caz particular al diagramei de interacţiune. Această
diagramă pune accentul pe aspectul temporar (ordonarea în timp a mesajelor). În figura 3.6
este reprezentată diagrama secvenţială care descrie ordonarea în timp a mesajelor dintre
obiectele ce participă la efectuarea operaţiunii de înregistrare a reţetei. Am reprezentat
obiectele ca SIR, SGBD-ul, operatorul şi clientul, şi mesajele care participă la înregistrarea
reţetei, adică la cererea pacientului, care solicită un medicament de pe reţetă de la
farmacist. Farmacistul (operatorul) la rîndul său va înregistra reţeta după cîteva
criterii(nume, prenume ş.a), după care se va elibera medicamentul solicitat.

În figura 2.7 este reprezentată diagrama secvenţială care descrie ordonarea în timp a
mesajelor dintre obiectele ce participă la efectuarea operaţiunii de vizionare şi printare a
rapoartelor. Aici sunt descrise toate mesajele care au loc între obiecte la efectuarea acestei
operaţiuni, adică ce şi cum va efectua operatorul pentru a putea viziona rapoartele, sau
chiar să le printeze la necesitate.

26
Figura 2.6 – Introducerea reţetei în bd ( diagrama segvenţelor )

27
elena : operator : Sisemul : SGBD
Informa...
1: Alege optiunia "view raport"

2: Afisare fereastra "Raport"

3: Alege tipul raportrului

4: Afisare in forma de text a info despre acest tip de raport

5: Introducerea de pe ce dta pina pe ce data

6: Tasteaza butonul "Formeaza raport"

7: acceseaza BD
8: Sorteaza
9: Transmite rezultat
10: Afiseaza fereastra raport

11: Vizualizeaza

12: Salveaza

13: Printeaza

14: apeleaza printerul

15: mesaj de printare

Figura 2.7 – Vizionare şi printare rapoarte ( diagrama segvenţelor )

28
 Diagrama de colaborare este un caz particular al diagramei de interacţiune, adică în ea
sunt reprezentate legăturile între obiecte. Dar spre deosebire de diagrama de secvenţă
diagrama de colaborare reflectă organizarea în structură a obiectului care fac schimb de
mesaje. Diagrama de colaborare pune accentul pe organizarea structurală a obiectelor care
participă la interacţiune. Ea conţine obiecte, legăturile ce se stabilesc între acestea, precum
şi mesajele prin care obiectele comunică. În figura 2.8 este reprezentată digrama de
colaborare care descrie organizarea structurală a obiectelor ce paritcipă la efectuarea
operţiunii de înregistrare a unei reţete. În figura 2.9 este reprezentată digrama de
colaborare care descrie organizarea structurală a obiectelor ce paritcipă la efectuarea
operţiunii de vizionare şi printare a rapoartelor.

Figura 2.8 – Introducerea reţetei în bd ( diagrama colaborărilor )

29
 1: Alege optiunia "view raport"
3: Alege tipul raportrului
5: Introducerea de pe ce dta pina pe ce data
6: Tasteaza butonul "Formeaza raport"
11: Vizualizeaza
12: Salveaza
13: Printeaza

elena : operator : SGBD

7: acceseaza BD
8: Sorteaza
4: Afisare in forma de text a info despre acest tip de raport
2: Afisare fereastra "Raport"14: apeleaza printerul 9: Transmite rezultat
10: Afiseaza fereastra raport
15: mesaj de printare

: Sisemul
Informatic Reteta

Figura 2.9 – Vizionare şi printare rapoarte ( diagrama colaborărilor )

2.6 Diagrama claselor

Diagrama claselor reprezintă clase, interfeţe, obiecte, colaborări şi relaţii între ele.
Această diagramă e cea mai utilizată în modelarea sistemelor orientate pe obiecte. Clasele
sînt folosite pentru a surprinde vocabularul sistemului ce trebuie dezvoltat. Ele pot
include:
a) abstracţii care fac parte din domeniile problemelor;
b) clase necesare la momentul implementării.

În figura 2.10 am reprezentat clasele principale cu care sistemul va executa funcţiile

sale principale(de bază), care sunt: clasa de autentificare a utilizatorului, clasa de
înregistrare(care este compusă din clasele înregistrare client, înregistrare medic, clasa
înregistrare medicament şi clasa înregistrare reţeta. Aceste clase au fost legate de clasa
“înregistrare ” prin relaţia de compoziţie, care spune că face legătura dintre un întreg şi
părţile lui), clasa de căutare, clasa modificare(care este compusă din clasele modificare

30
client şi clasa modificare reţetă. Aceste clase au fost legate de clasa “modificare ” prin
relaţia de compoziţie), clasa conectare la baza de date, clasa raport.

Inregistreaza Inregistreaza Medic Modifica

nr si seria : int nr si seria : int
Cod IMS : int Cod IMS : int
data prescrierii : char data prescrierii : char
nume, prenume pacient : char nume, prenume pacient : char
virsta : int Inregistreaza virsta : int
seria, nr politei : int Medicament seria, nr politei : int
IDNP medic : int IDNP medic : int
Cod Medicament : int Cod Medicament : int
Nr comprimate : int Pret amanunt : int
Pret amanunt : int Data eliberarii : int
Data eliberarii : int Inregistreaza Nume, prenume operator : char
Nume prenume operator : char operator PArola : char
Parola : char functia : char
functia : char Nume,prenume medic : char
Nume,prenume medic : char Inregistreaza reteta Loc serviciu : char
Loc serviciu : char IMS(raionul)
IMS(raionul)
editeaza()
inregistrare() verifica bd()
verificare BD() verifica corectitudinea()
verificare corectitudinea()

rapoort Sisemul modifica reteta modifica operator

data de pe : char Informatic Reteta
data pina : char
Cauta
vizionare() nr reteta : int
printare() seria reteta : int
salvare()
autentificare Conectare la BD verificare BD()
nume : char afisare()
cale : string
prenume : char
conectare()
verificare()
autentificare()

Figura 2.10- Clasele generale ale sistemului

În figura 2.11 am reprezentat clasele principale care depind de clasa SGBD, adică
dacă clasa SGBD va fi ignorată, atunci sistemul nu va lucra. Aceste clase sunt: clasa de
autentificare a utilizatorului, clasa de înregistrare(care este compusă din clasele
înregistrare client, înregistrare medic, clasa înregistrare medicament şi clasa înregistrare
reţeta. Aceste clase au fost legate de clasa “înregistrare ” prin relaţia de compoziţie, care
spune că face legătura dintre un întreg şi părţile lui), clasa de căutare, clasa
modificare(care este compusă din clasele modificare client şi clasa modificare reţetă.
Aceste clase au fost legate de clasa “modificare ” prin relaţia de compoziţie), clasa
conectare la baza de date, clasa raport. Toate aceste clase enumerate depinde de clasa
“SGBD” şi de aceea sunt legate prin relaţia de dependenţă.

31
 Inregistreaza Inregistreaza Medic Modifica
nr si seria : int nr si seria : int
Cod IMS : int Cod IMS : int
data prescrierii : char data prescrierii : char
nume, prenume pacient : char nume, prenume pacient : char
virsta : int Inregistreaza Medicament virsta : int
seria, nr politei : int seria, nr politei : int
IDNP medic : int IDNP medic : int
Cod Medicament : int Cod Medicament : int
Nr comprimate : int Pret amanunt : int
Pret amanunt : int Data eliberarii : int
Data eliberarii : int Inregistreaza operator Nume, prenume operator : char
Nume prenume operator : char PArola : char
Parola : char functia : char
functia : char Nume,prenume medic : char
Nume,prenume medic : char Loc serviciu : char
Loc serviciu : char
Inregistreaza reteta IMS(raionul)
IMS(raionul)
editeaza()
inregistrare() verifica bd()
verificare BD() verifica corectitudinea()
verificare corectitudinea()

rapoort modifica reteta modifica operator

data de pe : char
data pina : char SGBD
Cauta
vizionare()
printare() nr reteta : int
salvare() seria reteta : int

verificare BD()
autentificare Conectare la BD afisare()
nume : char cale : string
prenume : char
conectare()
verificare()
autentificare()

Figura 2.11- Dependenţa claselor de SGBD

2.7 Diagrama de activitate

Diagramele de activitate sînt cazuri particulare ale diagramelor de stări. În ele sînt
reprezentate fluxuri de control de la o activitate la alta în cadrul sistemului. Ea este folosită
pentru a modela dinamica unui proces sau a unei operaţii. Spre deosebire de diagrama de
interacţiune care evidenţiază controlul execuţiei de la obiect la obiect, diagramele de
activitate scot în evidenţă controlul execuţiei de la o activitate la alta.
În figura 2.12 este reprezentată diagrama de activitate a sistemului în întregime, adică
operatorul la lansarea sistemului accesează fişierul executabil, după care se va afişa
fereastra de autentificare, dacă operatorul nu va introduce numele şi parola de acces corect
sistemul se va închide, adică va trece în starea “Finiş”, însă dacă autentificarea a vut loc cu
succes, se va lansa fereastra de bază, unde operatorul sau administratorul va avea
posibilitate atît de înregistrare a reţetei cît şi de eliberare de rapoarte, înregistrare medic,
înregistrare medicament, înregistrare lucrători ş.a.

32
 Figura 2.12- Diagrama de activitate a sistemului în întregime

2.8 Diagrama componentelor

În diagrama componentelor este reprezentată organizarea unei totalităţi de

componente şi dependenţe existente între ele. Acest tip de diagrame reprezintă modelul la
nivel fizic. Se cunosc 2 tipuri de componente:

a) executabile – fişiere cu extensia *.exe, *.class;

b) bibliotecile codului iniţial – fişiere cu extensia *.cpp,

*.h.

33
 O diagramă de componente prezintă dependenţele existente între diverse componente
software (cod sursă, cod binar, executabile, librarii cu legare dinamica etc) ce compun un
sistem informatic. Aceste dependenţe sunt statice (au loc în etapele de compilare sau link-
editare) sau dinamice (au loc în timpul execuţiei).
În diagrama componentelor este reprezentată organizarea unei totalităţi de
componente şi dependenţe existente între ele.
În figura 2.13 este reprezentată diagrama componentelor care conţine componentele
sistemului informational : BD , Medicamente compensate.exe care interaţionează reciproc
cu BD R1 şi care depinde de componentul R1.cpp, iar acest component depinde de restul
componentelor *.cpp, care la rândul lor depind de componentele *.h.

Figura 2.13 – Diagrama componentelor

34
 2.9 Diagrama amplasării

Diagramele de exploatare(amplasării) prezintă configuraţia elementelor de procesare

din timpul execuţiei şi componentele, procesele şi obiectele care le conţin. Fiecare model
al unui sistem informatic are asociată o singură diagramă de exploatare. Instanţele
componentelor soft reprezintă manifestări ale unor unităţi de cod în cadrul execuţiei.
Componentele care nu există ca entităţi de execuţie nu apar în aceste diagrame, ci doar în
diagramele de componente.
O diagramă de exploatare este un graf de noduri conectate prin asocieri de
comunicare. Nodurile pot conţine instanţe ale componentelor (componenta există sau se
execută pe nodul respectiv). Un nod este o entitate fizică ce reprezintă o resursă de
procesare, având o memorie şi anumite capacităţi de procesare (dispozitive de calcul,
resurse umane, resurse de procesare mecanică).
În figura 2.14 este reprezentată diagrama de amplasare care conţine un procesor (nod)
şi trei dispozitive ca: aparatul de casă, printerul, maus-ul şi tastatura.

Figura 2.14 – Diagrama de amplasare

35
 3 Elaborarea Aplicaţiei

3.1 Documentarea aplicaţiei

Documentaţia este o parte importantă a oricărui pachet software, şi prin aceasta un

subiect important în ingineria software.
În mod normal, documentaţia este elaborată în două scopuri. În primul rând ea trebuie
să descrie pachetul software şi modul lui de utilizare; aceasta este cunoscută ca
documentaţie de utilizare care este destinată utilizatorului final al sistemului şi are un
caracter mai puţin tehnic.
În zilele noastre documentaţia de utilizare este un instrument de marketing foarte
important. O documentaţie de utilizare bună, împreună cu o interfaţă bine proiectată,
măresc accesibilitatea produsului şi prin aceasta sporesc vânzările.
În general, documentaţia de utilizare ia forma unui manual care conţine o prezentare a
celor mai folosite caracteristici oferite de produsul respectiv.
Cel de-al doilea scop urmărit de documentaţie este de a descrie sistemul software
astfel încât acesta să poată fi întreţinut pe durata celorlalte perioade de viaţă.
Documentaţia de acest tip este cunoscută sub numele de documentaţie de sistem şi are
în mod inevitabil un caracter mult mai tehnic decât documentaţia de utilizare. Iniţial
această documentaţie consta din programele sursă, în forma finală, la care se mai adăugau
unele explicaţii schiţate după încheierea procesului de dezvoltare. Acum documentaţia
sistemului începe cu dezvoltarea specificaţiilor iniţiale şi continuă pe întreaga durată de
viaţă a produsului software. În final documentaţia va consta din toate documentele
elaborate în faza de dezvoltare a sistemului.

3.2 Ghidul utilizatorului

Aplicaţia dată se conectează la baza de date „Reţeta.mdb” şi permite înregistrarea

tuturor operaţiunilor efectuate de către administrator sau operator, ca înregistrarea

36
medicilor ,medicamentelor, utilizatorilor, precum şi a reţetelor. După care va genera
rapoartele 2-25, 2-26 şi factura fiscală.
După instalarea aplicaţiei ea poate fi lansată printr-un dublu clic asupra pictogramelor
din figura 3.1.

Figura 3.1 – Pictogramele aplicaţiei

După efectuarea dublului clic este lansată fereastra „Autentificare”, care cere
introducerea numelui utilizatorului şi parolei de acces în sistem, de care mai departe va
depinde ce drepturi va opţine utilizatorul(administrator sau utilizator):

Figura 3.2 – Password Dialog

După introducerea numelui utilizatorului, parolei de acces şi apăsarea butonului

„OK” sau tastei „Enter”. Dacă sunt confirmate este lansată aplicaţia (Figura 3.4), în caz
contrar aplicaţia nu este lansată şi este afişat mesajul de eroare:

37
 Figura 3.3 – Mesajul de eroare la lansarea aplicaţiei

Dacă numele utilizatorului şi parola de acces sunt confirmate de sistem se lansează

aplicaţia „Medicamente compensate V 1.2” reprezentată în figura 3.4.

Figura 3.4 – Fereastra principală a aplicaţiei

Fereastra de bază conţine date despre data, oră şi operator sau administrator, precum
şi date despre firma la care a fost instalat acest sistem.Plus la aceasta, aceasta fereastră mai

38
conţine nişte casete speciale de înregistrare a datelor despre reţete(serie, număr, cod IMS ,
data prescrierii, nume pacient, prenume pacient, virsta pacientului, seria şi numărul poliţei
de asigurare, IDNP medic, cod medicament, doza, numărul de comprimate, preţul cu
amănuntul, data înregistrării. Celelalte date se obţin din operaţiile aritmetice cu datele
introduse mai anterior ). După cum opservăm mai jos sunt trei butoane şi anume:
înregistrare, anulare şi eşirea din sistem, adică închiderea softului.

In continuare voi prezenta un exemplu de introducere a unei retete în baza de date. La

înscrierea datelor în casetele respective şi pentru a reduce considerabil orce eroare pe care
o pate efectua operatorul, am proiectat sistemul în aşa fel încît şistemul să verifice datele
introduse de operator înainte ca acesta să tasteze butonul “înregistrare”. De exemplu la
introducerea numărului şi seriei retetei sistemul ava verifica daca sau introdus şapte
caractere de tip întreg, adică numere, în caz contrar sistemul va afişa un mesaj de eroare
(figura 3.5).

Figura 3.5 – Mesaj de eroare la introducerea nr. retetei

După ce operatorul va introduce numarul ce va conţine şapte caractere, numai

atuncea, sistemul va permite de a înregistra mai departe datele despre retetă, şi anume
Cod IMS (instituţia medical-sanitară). La introducerea acestui cod se va stabili, cum se

39
numeşte intituţia medical sanitară, care a emis această reţetă (în cazul nostru 1403, care
este codul raionului Criuleni), figura 3.6.

Figura 3.6 – Codul instituţiei medical sanitare Criuleni

Mai departe operatorul trebuie să introducă datele despre data cînd reteta a fost
eliberată, pecum şi date despre numele şi prenumele pacientului, plus la aceasta anii
pacientului, seria şi numărul poliţei de asigurare medicala pe care o deţine pacientul sus
numit.

Figura 3.7 – Datele despre pacient

Dacă au fostintroduse nouă caractere de tip întreg în caseta numarul poliţei de

asigurare, sistemul va trece la urmatoarea casetă de înregistrare şi anume la caseta de
înregistrare a colului medicului care a prescris acest medicament. La introducerea codului
sistemul iarăşi va verifica dacă aşa cod medic există în baza de date(figura 3.8).

Figura 3.8 – Mesaj de eroare

40
 Iar dacă identificatorul medicului a fost găsit sistemul va afişa numele şi prenumele
medicului, precum agenţia teritorială şi instituţia medical sanitară unde acest medic
activează(figura 3.9).

Figura 3.9 – Date despre medic, care a eliberat reţeta

După ce s-au acceptat datele despre medic, operatorul va trebui să introducă datele
despre medicamentul care a fost prescris. Aici tot după ce se va introduce codul
medicamentului, sistemul va verifica existenţa acestui medicament. Dacă aşa medicament
nu sa găsit atunci iarăşi sistemul va afişa un mesaj de eroare(figura 3.10).

Figura 3.10 – Mesaj de eroare la introducerea codului medicamentului

Însă, dacă codul medicamentului a fost acceptat, în alte casete speciale se vor afişa
datele despre acest medicament şi anume: denumirea comercială, denumirea comercial
internaţională şi doza, plus la aceasta într-o altă casetă se va introduce numărul de
comprimate, adică cu alte cuvinte tablete, sau ampule (figura 3.11).

Figura 3.11 – Datele despre medicament

41
 După ce sa introdus numărul de comprimate, operatorul va trebui să introducă preţul
cu amănuntul, adica cît va costa aceasta la farmacie, după care sistemul va calcula preţul
cu amănuntul TVA, suma compensată, suma compensată TVA şi suma acre va trebui să
o achite pacientul. Din figura 3.12, se opservă cît costă medicamentul şi cît trebuie să
achite clientul

Figura 4.12 – Sumele calculate

Şi în final se arată data cînd această reţetă a fost înregistrată la farmacie (figura 3.13).
Aceasta se face pentru că are loc verificarea dacă nu a expirat 15 zile de la data prescrierii
reţetei. Dacă trece această perioadă reţeta se socoate nevalabilă.

Figura 3.13 – Data înregistrării

În final voi prezenta toată fereastra, care conţine toate datele necesare pentru
înregistrarea unei reţete şi pentru generarea rapoartelor(raportul 2-25, raportul 2-26,
factura fiscală), care după printare vor trebui să le verifice CNAM-ul.

42
 Figura 3.14 – Fereastra completată cu date despre reţetă

La tastarea butonului “Înregistrează” toate datele despre reţetă se vor introduce în

baza cu date, sistemul va anunţa operatorul despre înregistrarea datelor în BD( figura 3.15)
care vor aştepta ca la sfîrşitul lunii să fie printate şi verificate de CNAM.

Figura 3.15 – Mesaj

După cum opservăm că fereastra de bază mai conţine şi un meniu (figura 3.16), care
constă din următoarele submeniuri:

43
 a) File, reprezentat în figura 3.17
b) Edit, reprezentat în figura 3.18
c) Setări, reprezentat în figura 3.19
d) Vizualizare, reprezentat în figura 3.20
e) Ajutor, reprezentat în figura 3.21

Figura 3.16 – Meniul aplicaţiei

Submeniurile pot fi accesate cu ajutorul mouse-ului sau cu ajutorul combinaţiei de

taste Alt + litera subliniată.
În figura 3.17 este prezentat submeniul „File” care conţine comenzile pentru
“import”(importarea datelor în Bddintr-o alta bază de date ), exportarea datelor din BD şi
de asemenea închiderea aplicaţiei (Exit). Comenzile enumerate pot fi activate cu mouse-ul
sau cu combinaţiile de taste din partea dreaptă a comenzii respective (Ctrl+C, Ctrl+V,
Ctrl+Z).
În rezultatul activării lor vor fi lansate ferestre de dialog care vor fi descrise în
continuare.

Figura 3.17 – Submeniul “File”

În figura 3.18 este prezentat submeniul „Edit” care conţine comenzile de editare sau
mai bine zis de modificare a datelor reţetei şi comanda de vizionare a datelor introduse.

44
Comenzile pot fi activate cu mouse-ul sau cu combinaţia de taste din partea dreaptă a
comenzii respective (Ctrl+D, Ctrl+A, Ctrl+B, F3).

Figura 3.18 – Submeniul “Edit”

În figura 3.19 este prezentat submeniul „Setări” care conţine comenzile de adăugare,
modificare, ştergere a datelor despre utilizatori; comandă despre întroducerea unui medic
nou în baza de date, comandă despre întroducerea unui medicament nou în baza de date,
precum şi comanda de arătare a drumului către baza de date, în cazul cînd sistemul este
abia primadată instalat. Comenzile pot fi activate cu mouse-ul sau cu combinaţia de taste
din partea dreaptă a comenzii respective (F5).

Figura 3.19 – Submeniul “Setări”

În figura 3.20 este prezentat submeniul „Vizualizare” care conţine conţine comanda
”Raport”. Comanda pote fi activată cu mouse-ul sau cu combinaţia de taste din partea
dreaptă a comenzii respective (Ctrl+R).

45
 Figura 3.20 – Submeniul “Vizualizează”

În figura 3.21 este prezentat submeniul „Ajutor” care conţine comenzile pentru
lansarea ajutorului în utilizarea aplicaţiei „Reţeta” (Despre produs) şi afişarea ferestrei
informaţionale despre autorul aplicaţiei respective (Despre autor).

Figura 3.21 – Submeniul “Ajutor”

La tastarea butonului “Edit” şi alegind din submeniu “Reţeta” sistemul ne va afişa o

fereastră în care operatorul va trebui să introducă seria şi numărul reţetei care o doreşte şă
o caute, după care va trebui să tasteze butonul testează (figura 3.22).

Figura 3.22 – Căutarea reţetei după serie şi număr

Dacă sistemul a găsit reţeta solicitată din baza de date, atuci el va afişa datele despre
reţeta respectivă în niţte casete speciale, în care operatorul va avea posibilitatea de efectua
careva modificări (figura 3.23).

46
 Figura 3.23 – Modificare date despre reţetă

Plus la aceasta operatorul la datele căutate, va putea să modifice tastînd butonul

“Actualizează”, să şteargă tastînd butonul “Şterge” sau pur şi simplu să anuleze căutarea,
tastînd pe butonul “Anulează” , care va curăţa toate casetele şi va aştepta să introduceţi o
nouă serie şi număr de reţetă.
La tastarea butonului “Vizionează” şi alegind din submeniu “Raport” sistemul ne va
afişa o fereastră (figura 3.24), în care operatorul va trebui să aleagă tipul raportului pe care
îl doreşte de a viziona, plus la aceasta în partea dreaptă a ferestrei pentru fiecare raport
este afişat în formă de text o mică descriere a tipului raportului. Pentru a forma raportul
operatorul va trebui sa aleaga tipul raportului din partea stingă a ferestrei, după care va
trebui să introducă data (de pe ce dată pînă pe ce dată să formeze raportul), după care va
trebui să tasteze butonul “Formează Raport”.

47
 Figura 3.24 – Alegerea tipului raportului

La tastarea butonului “Formează Raport”, sistemul va afişa o fereastră în care vor fi

prezente toate înregistrările, care sunt cuprinse între datele introduce de operator mai
anterior.

Figura 3.25 – Vizionarea raportului 2-26

Raportul dat conţine toate datele amănunţit despre reţetă , adică ce reţetă, cine e pacientul,
ce medicament a solicitat, cine acest medicament ia prescris, cit costa medicamentul în

48
farmacie, ce sumă de bani CNAM-ul trebuie să o restituie farmaciei, ce sumă de bani a
achitat pacientul. În figura 3.25 am prezentat numai începutul raportului, care are o
marime de patru foi A4, iar în figura 3.26, voi prezenta sfîrşitul raportului.

Figura 3.26 – Vizionarea raportului 2-26 ultima foaie

Pentru ca sistemul să genereze raportul 2-25, operatorul va trebui să aleagă raportul

respectiv din partea stingă a ferestrei (figura 3.24), după care va trebui să introducă data
(de pe ce dată pînă pe ce dată să formeze raportul) şi să tasteze butonul “Formează
Raport”. La tastarea butonului “Formează Raport”, sistemul va afişa o fereastră în care vor
fi prezente toate tipurile de medicamente şi codurile acestora, care au fost eliberate.
Pentru fiecare medicament se va calcula cite reţete au fost eliberate, numarul de
comprimate , precum şi sumele de bani.

Figura 3.27 – exemplu raport 2-25

În continuare voi prezenta raportul 2-25 complet, şi după cum opservăm că rezultatele
raportului 2-26 trebuie să coincidă cu rezultatele raportului 2-25.

49
 Figura 3.28 – Raportul 2-25

Iar însă pentru ca sistemul să genereze factura fiscală (figura 3.29), operatorul va
trebui să aleagă opţiunia respectiv din partea stingă a ferestrei (figura 3.24), după care va
trebui să introducă data (de pe ce dată pînă pe ce dată să formeze raportul) şi să tasteze
butonul “Formează Raport”. La tastarea butonului “Formează Raport”, sistemul va afişa o
fereastră în care vor fi prezente toate tipurile de medicamente şi codurile acestora, care au
fost eliberate. Plus la aceasta acest raport va mai conţine şi date despre cantitatea de

50
comprimate pentru fiecare medicament în parte, cota TVA, care este egală cu opt procente,
precum şi sumele cu TVA şi suma totală compensată.

Figura 3.29 – Factura fiscală

Plus la cele spuse mai sus administratorul acestui sistem va mai avea posibilitatea de
a introduce medici noi în baza de date. Pentru a introduce un medic nou în baza de date
administratorul va trebui să tasteze din meniu “Setari”, iar din submeniul care sa deschis
să aleagă “Adăugare medic”, la această apelare sistemul va verifica (după nume şi parolă)
drepturile utilizatorului, dacă drepturile sunt de administrator se va afişa o fereastră (figura

51
3.30), unde se va putea de introdus parola, numele, prenumele, instituţia medical sanitară,
codul instituţiei medical sanitară.

Figura 3.30 – Introducerea unui medic nou în BD

Acelaşi lucru se face pentru a introduce un medic nou în baza de date, şi anume
administratorul va trebui să tasteze din meniu “Setari”, “Adăugare medicament”. Sistemul
la rîndul său va afişa fereastra de înregistrare a medicamentelor.

Figura 3.31– Introducerea unui medicament nou în BD

52
 Administratorul acestui sistem va mai avea posibilitatea de adăugat utilizatori
(figura 3.32), în care va înscrie numele, parola, verificarea parolei şi funcţia pe care va
deţine-o utilizatorul, după care va tasta butonul “OK”, dacă va dori să facă anularea
datelor înscrise în casetele respective, atunci va tasta butonul “Anulare”. Plus la aceasta în
această fereastră după cum se vede, administratorul va mai putea modifica date despre
utilizator introducînd datele utilizatorului înregistrat deja şi datele noi cu care le va
modifica, după care va tasta butonul “Salvare”, sau dacă va dori să anuleze datele înscrise
în casete va tasta butonul “Anulare”, iar însă dacă va dori să ştergă datele va tasta butonul
“Şterge”.

Figura 3.32– Introducerea, modificare şi ştergerea utilizatorilor

3.3 Ghidul programatorului

Pentru realizarea acestei aplicaţii a fost utilizat mediul de dezvoltare Borland C++
Builder 6.0, care se bazează pe limbajul C++ şi ocupă un loc de vază în crearea aplicaţiilor

53
pentru gestionarea bazelor de date. Organizarea generală a programului se bazează pe
principiul de module. Din acest motiv programul principal este simplu şi relativ mic ca
volum. El constă din declararea listei de module utilizate şi cîţiva operatori care crează
obiectele formelor preconizate şi iniţiază execuţia aplicaţiei. Toate obiectele
componentelor se află în obiecte-forme. Pentru fiecare formă creată în cadrul aplicaţiei,
Builder crează un modul aparte. Anume în cadrul modulelor are loc programarea
sarcinilor. În prelucrătoarele de evenimente ale obiectelor-forme se află algoritmii. De
regulă ele se reduc la prelucrarea informaţiei, ce se află în proprietăţile unor obiecte şi
atribuirea proprietăţilor altor obiecte pe baza rezultatelor obţinute.
Trebuie de remarcat faptul că sintaxa limbajului (operatorii, tipurile de date), cît şi
principiile acestuia sunt similare atît limbajului C++, cît şi lui Pascal, deoarece se lucrează
cu obiecte şi clase şi respectivele proprietăţi ale acestora (moştenire, încapsulare, limitarea
accesului, zona vizibilităţii variabililor, constantelor şi funcţiilor etc.). O caracteristică
foarte utilă a limbajului Builder c++ este prelucrarea excepţiilor. În timpul lucrului
programului pot apărea diverse erori: împărţirea la 0, încercarea de a deschide un fişier
inexistent. În astfel de situaţii programul generează aşa-numitele excepţii şi executarea
operaţiilor ulterioare în bloc se termină. Excepţia este un obiect de tip special, ce
caracterizează situaţia apărută. Particularitatea excepţiilor constă în faptul că ele sunt
obiecte temporare. Imediat ce sunt prelucrate, dispar. Reacţia standart la majoritatea
excepţiilor apărute este afişarea unei informaţii succinte despre eroare şi distrugerea
exemplarului dat de excepţie. Am ales acest mediu de programare deoarece el dispune de
următoarele avantaje:
a) performanţă – cu cel mai rapid compilator;
b) RAD – Rapid Application Development, această tehnologie a fost creată datorită

progamării vizuale orientat pe obiect;

c) reutilizarea componentelor – un adevărat mediu obiect-orientat;

d) conţine componenete specializate în programarea bazelor de date;

e) este simplu şi rapid în utilizare;

f) comod la modificări;
g) uşor de făcut legătura cu bazele de date etc.

54
 C++ Builder oferă programatorilor posibilitatea rapidă şi eficientă de personalizare a
Paletei de componente; tot ce are nevoie pentru proiectrea rapidă a aplicaţiei (RAD);
administrează toate codurile şi obiectele vizuale cu Object Inspector; biblioteca VCL
(Visual Component Library) permite crearea unor baze de date complete foarte rapid.

Este clar faptul că Builder foloseşte diverse baze de date. Eu am ales baza de date în
Microsoft Access, acesta facînd parte din pachetul Microsoft Office, care este o aplicaţie
Windows (comportă caracteristicile aplicaţiilor windows , meniu , zona instrumentelor de
lucru , bara de stare , etc) , cu posibilităţi de conlucrare cu celalalte programe ale
pachetului precum Word , Excel ,etc. Access este un program specializat pe prelucrarea
bazelor de date . O baza de date este de fapt un fişier special identificat printr-un nume şi
extensie. Asupra acestor fişiere în Windows putem aplica operaţiile de baza cum ar fi
ştergerea , copiere , mutare . Deschiderea salvarea acestor fişiere realizîndu-se analog ca în
cazul celorlalte aplicatii Windows. Desigur access oferă o securitate la informaţia
introdusă. O facilitate importantă este aceea de a recunoaşte baze de date create în diverse
aplicaţii cum ar fi dBase , Paradox , registre Excel ,etc (facilitate numita Import). Astfel
putem deschide şi prelucra astfel de baze de date şi de asemenea putem salva obiecte
Access sub aceste formate (operatie numita export de date).

3.4 Setarea bazei de date

Dacă apare necesitatea modificării aplicaţiei programatorul trebuie să creeze mai întâi
aliasul bazei de date pentru a putea conecta aplicaţia la baza de date, în caz contrar
sistemul nu va putea găsi baza de date cu care el lucrează şi va afişa por şi simplu un mesaj
de eroare, că nu sa găsit baza de date. Crearea aliasului este posibilă direct în C++ Builder
şi în afara lui(Start->Control Panel->BDE Administrator), sau dacă aveţi instalat Builder
c++( Start->Programs->Builder c++-> BDE Administrator). După ce C++ Builder a fost
lansat alegeţi din meniu Database\Explore şi se va lansa fereastra SQL Explor, din meniul
căreia alegeţi Object\ODBC Administrator şi se valansa fereastra „ODBC Data Source
Administrator” (figura 3.33).

55
 Figura 3.33 – ODBC Data Source Administrator

Pentru a crea un alias nou bazei de date, apăsaţi butonul „Add” şi va fi lansată o
fereastră „Create new Data Source” din care veţi alege „Microsoft Acces Driver(*.mdb))” ,
după care veţi tasta butonul “Gata”(figura 3.34).

Figura 3.34 – Crearea “Data surce”

56
 După ce am apăsat butonul “Gata”(figura 3.34), se va afişa fereastra „ODBC
Microsoft Access Setup” (figura 3.35), în care programatorul va trebui să arăte numele
sursei şi la tastarea butonului “Alege”, să arăte drumul către baza de date (figura 3.36).

Figura 3.35 – ODBC Microsoft Access Setup

Figura 3.36 – Alegerea drumului către baza de date

După ce aliasul a fost creat va fi afişat în Object Inspector în lista atributului

DatabaseName, de unde îl puteţi alege pentru conectare cu baza de date.
Pentru informarea despe structura aplicaţiei şi bazei de date este necesar să ghidul
utilizatorului.

57
 3.5 Listingul programului

void __fastcall TIndex::BBInregistreazaClick(TObject

*Sender)//corpul funcţiei înregistrează

{
Form7->TReteta->Insert();// specificăm operaţiunia de înserare
Form7->TReteta->FieldByName("Nr_Recetei")->AsString=ESeria-

>Text+ENumarul->Text;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("IMS")->AsString=ECodIMS->Text; ;// arătăm

cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("Data_Prescrierii")-

>AsString=DateTimePickerReteta->Date; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de

unde se vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("Nume_Persoana")->AsString=ENumePacient-

>Text; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele
Form7->TReteta->FieldByName("Prenume_Persoana")-

>AsString=EPrenumePacient->Text; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se

vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("Virsta_Persoana")->AsString=EVirsta-

>Text; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("Serie_Polita")->AsString=Edit5->Text; ;//

arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("Numar_Polita")->AsString=Edit6->Text; ;//

arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("IDNP_Medic")->AsString=EIDNPMedic-

>Text; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele
Form7->TReteta->FieldByName("Cod_Medicament")-

>AsString=ECodMedicament-;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua

datele >Text;
Form7>TReteta>FieldByName("Denumire_Com")>AsString=LDenumireaMedicamen

tului->Caption; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele

58
Form7>TReteta>FieldByName("Cod_DCI")>AsString=TMedicament>FieldByName(

"Cod_DCI")->AsString; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele
Form7->TReteta->FieldByName("DCI")->AsString=LDateMedicament-

>Caption; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("Mg")->AsString=EDoza->Text; ;// arătăm cîmpul

tabelului şi celula de unde se vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("Cant")->AsString=ENrDeComprimate->Text; ;//

arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("Pret_Amanunt")->AsString=EPretAmanunt-

>Text; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele
Form7->TReteta->FieldByName("Pret_Amanunt_TVA")->AsString=LSumaTVA1-

>Caption; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele
Form7->TReteta->FieldByName("Suma_Compensata")-

>AsString=ESumaCompensata->Text; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se

vor lua datele

Form7->TReteta->FieldByName("Suma_Compensata_TVA")-

>AsString=LSumaTVA2->Caption; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor

lua datele
Form7->TReteta->FieldByName("Suma_Achitata")->AsString=ESumaAchitata-

>Text; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se vor lua datele
Form7->TReteta->FieldByName("Data_Eliberarii")-

>AsString=DateTimePicker1->Date; ;// arătăm cîmpul tabelului şi celula de unde se

vor lua datele

ShowMessage("Datele au fost introduse in BD cu succes");//mesajul în cazul

cînd sau introdus toate datele în tabel

Form7->TReteta->Post();//metoda post de introducere a datelor

ENumarul->Text="";//anularea datelor

ESeria->Text="";//anularea datelor

ECodIMS->Text="";//anularea datelor

ENumePacient->Text="";//anularea datelor

59
EPrenumePacient->Text="";//anularea datelor

EVirsta->Text="";//anularea datelor

Edit5->Text="";//anularea datelor

Edit6->Text="";//anularea datelor

EIDNPMedic->Text="";//anularea datelor

ECodMedicament->Text="";//anularea datelor

LSatOrasMedic->Caption="";//anularea datelor

LNumeleMedic->Caption="";//anularea datelor

LPrenumeMedic->Caption="";//anularea datelor

LDenumireaMedicamentului->Caption="";//anularea datelor

LDateMedicament->Caption="";//anularea datelor

EDoza->Text="";//anularea datelor

ENrDeComprimate->Text="";//anularea datelor

EPretAmanunt->Text="0";//anularea datelor şi punerea valorii „0”

LSumaTVA1->Caption="0.00";//anularea datelor şi punerea valorii „0,00”

ESumaCompensata->Text="0";//anularea datelor şi punerea valorii „0”

LSumaTVA2->Caption="0.00";//anularea datelor şi punerea valorii „0,00”

ESumaAchitata->Text="";//anularea datelor

TMedicament->Filtered=false;//anularea filtrării

TMedic->Filtered=false;} //anularea filtrării

void __fastcall TIndex::ECodMedicamentEnter(TObject *Sender)

{//corpul funcţiei la activarea casetei Codului medicamentului

if(EIDNPMedic->Text=="") {TMedic->Filtered=false;}//condiţie

else{//altfel dacă condiţia nu sa satisfăcut

if(EIDNPMedic->Text.Length()<13)//dacă lundimea şirului e mai mică ca 13

caractere
{ MessageDlg("IDNP medic trebuie sa fie compus din 13

cifre",mtError,TMsgDlgButtons()<<mbOK,0);mesaj de eroare

60
EIDNPMedic->Text=""; EIDNPMedic->SetFocus();}//anularea datelor

else{// altfel dacă condiţia nu sa satisfăcut

TMedic->Filter="IDNP_Medic='"+EIDNPMedic->Text+"*'";//este specificat ce să

sorteze şi de unde să ea datele

TMedic->Filtered=true;// filtrare

TMedic->First();//revenirea la prima poziţie din tabel

LRaionMedic->Caption=TMedic->FieldByName("Raionul")->AsString;//este

arătat caseta şi cîmpul dintabel.Datele din tabel se vor înscrie în casetă

LNumeleMedic->Caption=TMedic->FieldByName("Nume_Medic")->AsString;

//este arătat caseta şi cîmpul dintabel.Datele din tabel se vor înscrie în casetă
LPrenumeMedic->Caption=TMedic->FieldByName("Prenume_Medic")->AsString;

//este arătat caseta şi cîmpul dintabel.Datele din tabel se vor înscrie în casetă
LSatOrasMedic->Caption=TMedic->FieldByName("Loc_Serviciu")->AsString;

//este arătat caseta şi cîmpul dintabel.Datele din tabel se vor înscrie în casetă
if((LNumeleMedic->Caption=="")&&(LPrenumeMedic->Caption==""))//condiţie
{MessageDlg("IDNP necunoscut,verificati corectitudinea IDNP-

ului",mtError,TMsgDlgButtons()<<mbOK,0;mesaj de eroare în cazul cînd condiţia

sa satisfăcut EIDNPMedic->Text=""; EIDNPMedic->SetFocus();} }}}//anularea

datelor
void __fastcall TIndex::Modificautilizator1Click(TObject *Sender)

{//corpul funcţiei pentru tastarea butonului „Modifică utilizator”

if(Autentificare->EFunctia->Text=="True")//condiţie – verificarea

funcţieiutilizatorului
{AdaugareMedicament->ShowModal();}//dacă condiţia sa satisfăcut are loc afişarea

ferestrei de modificare utilizator

else { MessageDlg("Eroare: Nu aveti drepturi de administrator!!!"

,mtError, TMsgDlgButtons() <<mbOK,0); în caz că nu sa îndeplinit funcţia se va

afişa mesajul de eroare

61
 4 Capitolul organizational economic al proiectului

Producerea unui sistem informational necesită multe cheltuieli importante cu

proiectarea, organizarea şi funcţionarea lui. Ca urmare se pune întrebarea dacă aceste
cheltuieli sunt justificate din punct de vedere economic. Totodată, reieşind din faptul că
pentru o întreprindere pot fi elaborate mai multe variante de sisteme informatice, se cere
selectarea soluţiei optime, adică a sistemului care necesită minim de cheltuieli în favoarea
unei eficienţe maxime. De aceea este nevoie de evaluarea eficienţei economice a
sistemului proiectat. Eficienţa economică a SI este redată de raportul dintre rezultatul util
(efectul sistemului informatic în procesul de conducere) şi cheltuielile (efortul SI) avansate
pentru realizarea efectului dorit.
Argumentarea economică a oricărui proiect este necesară pentru demonstrarea
eficienţei şi viabilităţii lui în condiţiile curente. Pentru aceasta se calculează bugetul
proiectului (care se planifică), se prevede volumul vânzărilor posibile, se determină
rentabilitatea (randamentul) proiectului, etc. Succesul proiectului în mare măsură depinde
de aceste cifre. Este foarte important ca aceste cifre să fie actuale şi să ia în consideraţie
tendinţa de dezvoltare a economiei ramurii.
Evaluarea eficientei este chemată să justifice fundamentarea tehnico-economică a
unui sistem informatic.

4.1 Descrierea

Orice sistem informaţional poate fi definit ca un ansamblu al datelor, informaţiilor,

fluxurilor şi circuitelor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a
informaţiilor menite să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor organizaţiei.
Acest produs va conţine o bază de date în care se vor înregistra toate operaţiunile de
autentificare, înregistrarea a reţetelor, de înregistrare a medicamentelor şi medicilor care a
dat reţeta şi a altor date necesare pentru efectuarea operaţiunilor de înregistrare a reţetelor,

62
precum şi o interfaţă realizată în Builder C++ care va conţine pe ea toate opţiunile
necesare pentru lucrul eficient şi rapid al operatorului.
În continuare voi face o comparare dintre sistemul vechi şi cu cel nou.
Tabelul 4.1-Compararea sistemului vechi şi cu cel nou
Sistemul vechi Sistemul nou
În primul rînd sistemul vechi nu genera Sau adăugat funcţii noi, precum generarea
rapoartele pe care le-am introdus în diverselor rapoarte(raportull 2-25, raportull
varianta nouă. 2-26, factura fiscală)
Nu se oferea două nivele de acces. Toate Pentru sistemul nou se oferă două nivele de
modificările le efectua operatorul şi de acces, ceea ce nu dă posibilitate operatorului
aceea aveau loc mari erori. să efectuieze unele operaţiuni, pe care le
poate face numai
administratorul(înregistrarea, modificarea,
ştergerea mărfii, adăugar, modificare,
ştergere utilizatori)
Baza de date a sistemului vechi nu În ceea ce ce priveşte baza de date, sau
conţinea tabele multe şi deci operaţiile adăugat noi tabele, care vor conţine
programului cu baza de date erau informaţia despre rapoarte, informaţia
limitate. despre sumele de bani obţinute de fiecare
operator în parte, precum şi sumele de bani
pe trimestru.
Un punct foarte slab pentru sistemul Interfaţa de lucru este foarte comodă şi
vechi era că interfaţa era proiectată în simplă la utilizare. Formularul de
aşa fel încît operatorul deseori făcea introducere a reţetei este foarte simplu, chiar
greşeli în introducerea datelor. Plus la dacă sa făcut careva erori de introducere a
aceasta era necesar de cheltuieli necesare datelor, operatorul va fi anunţat de sistem
pentru instruirea operatorilor. prin diferite mesaje de avertizare sau chiar
de eroare(nu se va da voie să introduci reţeta
dacă nu sa introdus codul DCI, codul
medicamentului, codul medicului. Toate
aceste date la introducere se verifică cu

63
 datele din baza de date).

4.2 Analiza SWOT

În continuare va fi prezentată sub forma unui tabel analiza SWOT – analiza internă şi
externă a proiectului.

Tabelul 4.2 – Analiza SWOT a proiectului

Puncte Forte Puncte Slabe
a) Programul dat este un produs eficient, a) cheltuelele pentru crearea acestui
comod şi cu perspective; program balansează în funcţie de
b) Programul este uşor adaptabil la orice numărul de opţiuni cerute.
modificări, în caz de apar noi cerinţe;
c) sistemul dat este foarte simplu la utilizare,
cel ce va lucra cu acest program va putea
uşor asimila şi memoriza modul de a
efectua oricare înregistrare sau
operaţiunie;
d) programul cuprinde o gamă foarte largă de
operaţiuni, el sintetizează informaţia
introdusă şi ne dă exact ceea ce se cere;
e) nu por apărea erori la introducerea datelor;
f) Sitemul poate fi utilizat şi de alte farmacii.

Oportunităţi Riscuri (Pericole)

a) Fiecare opţiunie a programului dat poate fi Concurenţa;
uşor desfăşurată, aşa încît, orice informaţie să fie

64
 redtă sub toate aspectele necesare şi invers,
opţiunile neutile pot fi uşor eliminate din
program.

Produsul nostru este un program menit să contribuie considerabil la realizarea

obiectivelor organizaţiei, întreprinderii care-l va folosi.
Programul dat rulează sub orice sistem de operare windows, este simplu la utilizare,
comod şi nu necesită cheltueli mari la realizare lui. Acest sistem informatic cuprinde
întregul ansamblu de date de care are nevoie o întreprindere, care activează în domeniul
farmaceutic, şi chiar mai mult decît atît se cere. Iar numărul de utilizatori va creşte o dată
cu adăugarea şi perfectarea opţiuniilor noi. Programul dat permite economisirea timpului,
care pentru orice organizaţie şi fiecare lucrător(muncitor) în parte este de preţ, el necesită
doar introducerea datelor necesare. Iar pentru a lucra cu programul dat n sunt necesare
cursuri sau studii speciale, este uşor de asimilat modul de lucru cu el, astfel nu sunt şi
cheltueli suplimentare, necesare pentru instruirea cadrelor.
Iar odată cu perfecţionarea programului, la o oarecare perioadă de timp, vor apărea
noi versiuni a lui, care desigur vor fi şi mai performante şi vor putea deservi mai multe
genuri de activitate.
În cazul creşterii numărului de programe similare, vor fi luate măsuri de elaborare a
noi versiuni ale programului, ceea ce va duce la o concurenţă mare, de aceea programul va
mai include opţiuni îmbunătăţite şi altele noi, care vor contribui la creşterea numărului de
utilizatori ce vor dori să-l folosească.

4.3 Planul Calendaristic

Proiectul este îndreptat spre atingerea unor scopuri concrete de aceea la elaborarea lui
trebuie să ţinem cont de coordonarea si executarea a acţiunilor din cadrul proiectului, de

65
desfăşurarea limitata in timp, cu un început si sfârşit bine determinat, de resursele limitate
de buget pentru proiect.
Întocmirea planului calendaristic a proiectului reprezintă aranjarea procesului de
elaborare în timp şi repartizarea raţională a sarcinilor şi resurselor. Prezentăm în
continuare lista de acţiuni efectuate pe parcursul elaborării proiectului, evaluăm obiectiv
cât trebuie de lucrat, adică ce anume trebuie de făcut pentru a atinge scopurile stabilite.
Tabelul 4.3 - Graful calendaristic de efectuare a lucrării
Etapele de Zile Perioada de calcul, (zile)
efectuare a lucrării de 5 1 1 2 2 3 4 5 6 6 7 7 8 86
lucru 0 5 0 5 0 0 0 0 5 0 5 0
Studierea sarcinii 3
primite
Analiza sarcinii de 15
lucru, culegerea şi
studierea literaturii
referitor la temă,
soft, bază de date.
A fost ales softul şi 3
baza de
date(proiectare)
A fost studiată 10
literatura pentru
elaborarea
sistemului
Elaborarea 20
documentaţiei
Proiectarea 10
aplicaţiei(elaborarea
diagramelor Use
Case şi interacţiunie
pe baza funcţiilor
sistemului)
Sa elaborat 5

66
structura
programului
Elaborarea 10
aplicaţiei

67
 Continuarea tabelului 4.3
Sa făcut legătura 4
cu fişierele *.mdb
Introducerea 2
datelor
Testarea 1
programului
Lichidarea erorilor 1
Au fost efectuate 1
ultimele schimbări
Programul este 1
gata pentru
exploatare

Timpul de lucru asupra proiectului este estimat a fi de 86 zile lucrătoare.

Analizînd tabelul 4.3 (Graful calendaristic de efectuare a lucrării), este prezentată
lista de acţiuni efectuate pe parcursul elaborării proiectului. Este descris obiectiv cât timp
trebuie de lucrat la proiect, adică ce anume trebuie de făcut pentru a atinge scopurile
stabilite.

4.4 Argumentarea economică

Acest compartimentul serveşte drept bază pentru concluzia asupra faptului dacă
proiectul este eficient din punct de vedere economic şi promovarea sa pe piaţă.
Înainte de a produce un produs, trebuie cercetată piaţa (aşteptările consumatorilor,
capacitatea pieţei, preţul optimal, maxim şi minim, concurenţa, conjunctura, etc.) şi după
analiza cercetărilor se întocmeşte un plan de marketing care va permite ca piaţa de
desfacere sa fie cucerită cu eforturi minime. In scopul cercetării peţii trebuie de determinat
aşteptările utilizatorilor, necesităţile lor, e necesara studierea politicii de preţ, calităţii,
vânzărilor produsului, examinarea capacităţii peţii produsului dat.
Elaborarea planului de marketing ar implica elaborarea strategiei comportării pe
piaţa, monitorizarea ciclului de viaţa a produsului şi prelungirea vieţii produsului pe piaţă.

68
 Strategia atragerii utilizatorilor şi a implementării produsului implica folosirea
tehnologiilor de ultimă oră.
Obiectivele economice în elaborarea acestui proiect ar fi:
a) rentabilitatea – depinde direct de strategia de preţ şi asigură recuperarea
costurilor şi realizarea de profit. Fără profit nu ar avea sens de desfăşurat nici
o activitate economică.
b) minimizarea cheltuielilor de proiectare, elaborare şi menţinere a sistemului –
acest obiectiv este unul din cele mai principale pentru industria softului. Un
sistem soft flexibil poate fi creat pe baza unor sisteme deja gata, el este uşor
de corectat şi folosit în alte proiecte, ceea ce aduce la micşorarea timpului de
creare a sistemelor noi şi la micşorarea costurilor.
c) programele de acţiuni pentru a atinge aceste obiective:
1) activitatea de minimizarea cheltuielilor – folosirea literaturii din

bibliotecă, folosirea limbajelor şi mediilor integrate de dezvoltare

freeware;
2) promovarea produsului pe piaţa –amplasarea informaţiei despre
produs pe motoare de căutare şi forumuri specializate în domeniul
programării;
3) flexibilitatea programului - acest scop se atinge prin utilizarea
limbajului de programare de nivel înalt şi a altor tehnologii avansate în
procesul de elaborare a sistemului.

În timpul proiectării SI se determină conceptul de eficienţă economică, care

presupune pe de o parte, cuantificarea cheltuielilor depuse pentru proiectarea şi realizarea
lui, iar pe de altă parte cuantificarea efectelor economice reale. Eficienţa economică a unui
sistem proiectat poate şi trebuie evaluată prin compararea efectelor cu valoarea resurselor
alocate pentru realizarea sa. Aprecierea efectului depus pentru proiectarea, realizarea şi
implementarea unui sistem informatic se poate face prin acumularea cheltuielilor în
funcţie de etapele de proiectare parcurse şi categoriile de cheltuieli implicate.
Argumentarea economică constă din determinarea următoarelor caracteristici:

69
 a) buget - calcularea sumei necesare pentru efectuarea proiectului,
b) preţ de cost - determinarea preţului de cost al unei copii,
c) preţ de realizare - determinarea preţului de realizare a unei copii,
d) indicatori financiari - întocmirea tabelului de indicatori financiari ai
proiectului,

Cheltuieli materiale şi nemateriale

Pentru evaluarea eficienţei economice, calculăm cheltuielile de la efectuarea

programului.

Tabelul 4.4 – Cheltuieli pentru activele curente

Nr. de Denumirea activului Preţ/unitate Cantitate Suma(lei)
ordine
1 Hîrtie de birou 0,10 1000 100
2 Rechizite de birou 4* 10 40
3 CD-uri 4 4 16
4 Toner 240 1 240
5 Disc flexibil(TDK3,5) 4 2 8

Total 404

* acest semn înseamnă că se ia preţuri medii.

În tabelul Tabelul 4.4 ( Cheltuieli pentru activele curente) sunt prezentate materialele
folosite la realizarea proiectului. Este reprezentat preţul pentru o unitate, cantitatea
necesară şi total cheltueli.

Retribuirea muncii

Retribuirea muncii constă în calcularea cheltuielilor salariale pentru fiecare lucrător în

parte în dependenţă de funcţia exercitată în cadrul acestui proiect. În tabelul 5.4.2 sunt
efectuate aceste calcule pentru următorii lucrători:
1) programator cu cunoştinţe în C++ Builder 6, experienţă în lucrul cu
baze de date MS Access, cunoaşterea SQL Server;
2) operator cu cunoştinţe în Microsoft Windows XP, Microsoft Office 2003;
70
 3) manager.

Tabelul 4.5 – cheltueli privind retribuirea muncii

În tabelul 4.5 (cheltueli privind retribuirea muncii) sunt prezentate cheltuelele pentru
retribuirea muncii şi contribuţiile la asigurări sociale. Sunt indicate orele de muncă şi

Nr Lucrător Durata Lei/oră Suma (lei)

lucrului (ore)

1 Programator 200 25 5000

2 Operator 16 15 240
3 Manager 66 35 2310
Total salariu pentru lucrători 7550
Fondul social (29%) 2189.5
Asistenţa medicală (4%) 302
Total 10041,5
tarifarea lor.
Ch.R.M = Frm + FS + AM = 7550 lei + 1963 lei + 151 lei = 10041.5 lei
unde:
FS= Frm × Tfs = 7550 lei × 0.29= 2189.5 (lei)
unde:
FS - suma contribuţiilor în Fondul Social.
Tfs – tariful contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, se aprobă fiecare an
de Legea Bugetului asigurărilor sociale de stat şi este 29%;
AM=Frm × Tam=7550 lei × 4%= 302 lei
unde:
AM - suma contribuţiilor pentru Asigurarea Medicală.
Tam - tariful primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, se aprobă fiecare an
de Legea Republicii Moldova „Privind fondurile asigurării obligatorii de asistenţă
medicală” şi este egal cu 4%.

Cheltuieli indirecte

71
 La capitolul cheltuieli indirecte avem cheltuieli ce ţin de internet, energia electrică
consumată, telefon, uzura calculatorului şi softului.

Tabelul 4.6 – Cheltuielile indirecte

Unitatea de Costul unei Costul total,

Serviciul beneficiat Cantitatea
măsură unităţi, (lei) (lei)

Servicii Internet ore 33 5 165

Energia electrică kWh 99,4 0,78 77,53

Transport
km 680 0,3 200,00
interurban(tur/retur) 20 ori
Servicii telefonice
minute 65 0,35 22,75
interurbane
Total 465,28

În tabelul 4.6 (Cheltuieli indirecte) sunt specificate cheltuelile ce au contribuit

indirect la realizarea proiectului. Sunt indicate unităţile de măsură pentru fiecrea srviciu
beneficiat, cantitatea, costul unei unităţi şi costul total.
Cheltuielile indirecte mai includ amortizarea componentelor hardware şi software
utilizate pentru elaborarea proiectului. Hardware-ul utilizat pentru elaborarea proiectului
este un calculator personal şi o imprimantă caracteristicile cărora sunt enumerate în tabelul
4.7, unde este calculată amortizarea lor.
În scopuri contabile uzura va fi calculată uniform pe toată perioada decurgerii
proiectului. Aceasta înseamnă că dacă proiectul durează trei ani, atunci costul
computerului va fi împărţit în trei părţi uniforme pentru fiecare an aparte. Norma uzurii a
fost calculată în dependenţă de durata utilizării activului: pentru hardware – 3 ani, pentru
software – 2 ani.

Tabelul 4.7 – Uzura hardware-ului

Denumirea Preţul Termenul util Timpul Suma totală a
echipamentului, modelul unităţii, de funcţionare funcţionării, uzurii, (lei)

72
 (lei) (zile) (zile)

Calculator Athlon
3000MHz, 250GB,
10000 1080 60 555,55
512 mb RAM,
TFT 17 Sasung
Printer Canon Laser 1677 1440 2 2,3
Total 557,85

În tabelul 4.7 sunt enumerate produsele hardware utilizate pentru realizarea

proiectului respectiv şi toate datele necesare pentru calcularea uzurii, adică preţul,
termenul util de funcţionare şi timpul funcţionării acestuia (după cum se observă din tabel
calculatorul a funcţionat timp de 62 zile, iar printerul a funcţionat timp de patru zile
lucrătoare).

Tabelul 4.8 – Uzura software-ului

Preţul Termenul util Timpul
Denumirea software- Suma totală a
unităţii, de funcţionare funcţionării,
ului, versiunea amortizării, (lei)
(lei) (zile) (zile)
Microsoft Windows XP
Vista Home Basic 1232 720 65 111,22
Russian 1pk
Microsoft Office Basic
3696 720 65 333,66
Edition 2003 Russian
Borland C++ Builder 6 950 720 50 65,97
Total 510,85
În tabelul 4.8 sunt prezentate tipurile produselor software şi indicii necesari pentru
calcularea uzurii software-ului, care sunt preţul unei unităţi, termenul util de funcţionare,
timpul funcţionării (softul Builder C++ 6, a fost instalat mai tîrziu, de aceea perioada de
funcţionare este de 50 zile ) şi suma totală a uzurii.
Costul
Uzura a fost calculată prin formula Uzura = × T1 , unde :
T

Uzura- suma defălcărilor de uzură(amortizată), lei;

73
 Costul – suma care trebuie să fie amortizată (uzată);
T1- durata proiectului;
T- termen de funcţionare utillă a activului.
După ce am calculat cheltuielele indirecte în parte putem scrie:
Total uzura = Uzura hardware + Uzura software = 557,85 + 510,85=1068,7 lei
Total ch. Indirecte = Total uzura + ch. Indirecte
Înlocuind obţinem:
Total ch. Indirecte = 1068,7 +465,28= 1533,98 (lei)

Preţul de cost

Din motiv că sistemul are un caracter comercial este nevoie de determinat preţul de
cost al unei copii a programului elaborat. Preţul de cost se calculează pe o unitate – pe o
copie de produs, pe un set, pe o licenţă pentru comoditatea în determinarea preţului de
realizare a unităţii consumatorilor finali.

Tabelul 4.9 – Total cheltuieli

Denumirea articolelor Suma cheltuielilor, (lei)

1. Cheltuieli de producţie. 404,00

2. Cheltuieli de retribuirea muncii. 10041,5

3. Consumuri indirecte de producţie. 1533,98

Total 11979,48

În tabelul 4.9 sunt indicate totalitatea cheltuelilor şi consumurilor efectuate la

elaborarea a unui singur proiect. Datele sunt repartizate pe capitole pentru a delimita mai
uşor ce cheltueli s-au făcut.

Preţul de realizare

74
 Calculul preţului de cost al proiectului se va efectua luând în consideraţie cheltuielile
pentru elaborare care constituie 11979,48 lei. Preţul de livrare al proiectului va include
costul propriu al proiectului, TVA şi profit.

Preţ de realizare = Preţbrut + TVA (lei)

Preţ brut = Preţ decost + Profit (lei)

TVA va constitui 20% din preţul brut al proiectului iar profitul planificat este estimat
la 14%, ceea ce constituie 1677,127 lei.
Preţ brut = 11979,48 + 1677,127 = 13656,61 (lei)
TVA = Preţ brut * 0,2 = 11979,48 * 0,2 = 2395,896(lei)
Preţ de realizare = 13656,61 + 2395,896= 16052,51 (lei)

Rentabilitatea = Profit net / Preţ de cost * 100%

Profitabilitatea = Profitul brut / Preţ de realizare * 100%

Profitul net se va calcula luînd în consideraţie impozitul pe venit de 18 %:

Profit net=Profit brut – Impozitul pe venit=1677,127 – 301,88 = 1375,247 (lei)
Profit brut = 1677,127 (lei)
Profit net = (1677,127 * 18)/100 = 301,88 (lei)
În final obţinem următoarele rezultate:
Rentabilitatea = 301,88 / 11979,48 * 100 = 2,52 %
Profitabilitatea = 1677,127 / 16052,51 * 100 = 10,44 %

4.5 Încheiere

În tabelul 4.10 sunt enumerate obiectivele, cheltuielile, veniturile şi rezultatele

financiare care constituie bugetul produsului software elaborat.

Tabelul 4.10 – Bugetul cheltuielilor şi veniturilor proiectului

75
Indicator Valoarea optimistă
Cheltuielile necesare pentru realizarea proiectului
Inclusiv:
a) Cheltuieli materiale 404lei
c) Fondul social 2189,5 lei
d) Asigurări medicale 302 lei
e) Fondul de retribuire a muncii 10041,5 lei
f) Total cheltuieli indirecte 1533,98lei

Preţ de cost de elaborare a proiectului 11979,48 lei

Preţ de realizare a unei copii 16052,51 lei
Numărul de copii realizate 1 buc.
Profit net 301,88 lei
Rentabilitate 2,52%

Analizînd tabelul 4.10 putem concluziona că la elaborarea proiectului dat au fost

realizate toate obiectivele planificate, obţinînd un profit net de 1375,247 lei, o rentabilitate
de 2,52% şi un preţ de realizare de 16052,51 lei.
Acesta va fi preţul de realizare a unui singur exemplar al produsului care ar trebui să
acopere toate cheltuielile la vânzarea acestuia.

5 Protectia muncii si a mediului ambiant.

5.1 Introducere
Proiectul de diplomă prezintă proiectarea unei baze de date pentru o farmacie.
Rezultă problema protecţiei muncii atât a persoanelor care elaborează programele, cât şi a
utilizatorilor ei. Lucrările în sistemul menţionat vor fi efectuate utilizând calculatoare
personale, adică prezintă lucrul programatorilor şi a operatorilor tehnicii de calcul, e
necesar de a precauta cerinţele pentru protecţia muncii la lucrul cu tehnica de calcul, în
special a calculatoarelor personale cu diferite sisteme periferice, utilizate de către

76
personalul centrului de calcul (CC) în procesul activităţii vitale. Evident, integrarea şi
utilizarea pe larg a calculatoarelor electronice pe lângă factorii pozitivi mai are şi nuanţe
negative asupra persoanelor care le exploatează.
Lucrul operatorilor tehnicii de calcul necesită o atenţie mare, posibilitatea de a
rezolva în timp limitat probleme complexe, responsabilitatea faţă de acţiunile întreprinse
ce duce la o tensionare emoţională şi stres.
Operatorii tehnicii de calcul, programatorii, şi alţi colaboratori ai CC sunt supuşi
unor factori nocivi şi periculoşi cum ar fi:
a) condiţii de lucru nesatisfacatoare;
b) insuficienţa iluminatului locurilor de muncă;
c) temperatura ridicată a mediului ambiant;
d) diferite forme de iradieri, etc.

Acţiunea factorilor indicaţi duce la micşorarea capacităţii de muncă, ca rezultat al

obosirii. Apariţia şi dezvoltarea obosirii este legată de schimbările, ce apar în procesul
muncii în sistemul nervos central, cu procese de încetinire în creier.
Aflarea îndelungată a persoanei într-un mediu în care acţionează mai mulţi factori
nocivi poate duce la o îmbolnăvire profesională.
Pentru crearea condiţiilor de lucru prielnice e necesar de a lua în considerare
particularităţile psiho-fiziologice ale oamenilor, plus starea igienică generală. Un rol
important îl are amplasarea postului de lucru, economia energiei electrice şi timpului
operatorului, utilizarea raţională a suprafeţelor utilizate, comodităţii utilizării tehnicii de
calcul, respectarea regulilor de protecţie a muncii.
5.2 Analiza conditiilor de munca
Analiza statică presupune controlul executării cerinţelor ergonomice pentru mărimile
locului de muncă şi elementelor lui, analiza caracteristicilor indicatorilor, unităţilor de
comandă şi poziţia lor reciprocă.
Repartizarea mijloacelor tehnice şi scaunului operatorului(în cazul nostru operatorul
în farmacia dată şede pe scaun), în zona de lucru trebuie să asigure accesul comod la
nodurile funcţionale de bază şi la blocurile echipamentului pentru efectuarea

77
 diagnosticului tehnic, profilaxiei şi reparaţiei; posibilitatea de a ocupa şi elibera rapid zona
de lucru; excluderea lansării întâmplătoare în acţiune a mijloacelor de comandă şi
introducere a informaţiei; comoditatea pozei de lucru şi odihnă. Mai mult ca atât, schema
repartizării trebuie să satisfacă cerinţele integrităţii şi expresivităţii estetico – tehnice a
poziţiei de lucru.

Cerinţele ergonomice către locul de muncă a operatorului

Câteva din cerinţele la care trebuie să răspundă un loc de muncă organizat pe baza
principiilor ergonomice ce au ca obiectiv optimizarea relaţiei “om-mijloc de muncă-
mediu” se referă la mobilier:
a) amplasarea şi combinarea adecvată a mobilierului, din punct de vedere
funcţional şi estetic;
b) mobilierul să fie simplu, să asigure poziţia corectă a părţilor corpului în
timpul executării operaţiilor şi să corespundă cerinţelor ergonomice şi estetice.
Mobilierul a făcut obiect unor norme şi recomandări precise care le stabilesc
dimensiunile, capacitatea de stocare, spaţiul necesar pentru utilizare. Acestui mobilier i se
asociază echipamentele şi materialele utilizate în mod curent sau cu intermitenţe în
serviciile şi în posturile de lucru.
Alegerea cu grijă a mobilierului de birou poate avea o contribuţie importantă asupra
moralului personalului şi de asemenea poate fi o cale de creştere a eficienţei în muncă.
Mobilierul nepotrivit poate avea serioase repercusiuni asupra sănătăţii şi stării fizice a
personalului, care în final se poate transpune într-un nivel ridicat de absenteism şi într-un
randament redus.
Un rol important în lucrul operatorului îl are monitorul, care trebuie să se afle pe
masă sau pe un suport, în aşa mod ca distanţa L1 de urmărire a informaţiei pe monitor să
nu întreacă 700 mm (distanţa optimă de 450 – 500 mm). De obicei, distanţa de urmărire de
alege în dependenţă de înălţime (H) şi mărimile unghiurilor (α) semnului: L1= H/2tg(α/2).
Pentru litere şi cifre se recomandă valoarea α, în aşa fel, ca unghiul b1 dintre normala la
centrul monitorului şi linia orizontală la nivelul privirii să fie de 20°. În plan orizontal
unghiul privirii monitorului nu trebuie să întreacă de 60°.

78
 Tastatura trebuie să se afle pe masă sau pe un suport, în aşa fel ca înălţimea tastaturii
(B3) de la podea să fie 650 – 720 mm. Dacă tastatura se află pe o masă standard cu
înălţimea de 750 mm numaidecât trebuie de utilizat un scaun cu înălţimea regulabilă (B1 –
B1= 450 – 380 mm) şi un suport pentru picioare.
Documentul de pe care se introduc date (se are în vedere introducerea
medicamentelor, medicilor în baza de date), se recomandă să se afle la o distanţă de 450 –
500 mm de la ochiul operatorului, în partea stângă şi unghiul b2 dintre document şi
monitor în plan orizontal trebuie să fie de 30 – 40°. Unghiul înclinării tastaturii(y) trebuie
să fie de 15°.
În figura 5.1 este reprezentată schema repartizării monitorului în zona de lucru a
operatorului, care asigură utilizarea raţională a mijloacelor tehnice.

Figura 5.1 – Repartizarea monitorului în zona de lucru

Monitorul, documentele şi tastatura trebuie să fie aranjate în aşa mod ca raportul

luciului suprafeţelor lor care depinde de repartizarea lor referitor de sursa de lumină să nu
întreacă 1:10 (se recomandă valoarea 1:3). La valori nominale ale luciului imaginii pe
monitor 50 – 100 cd/m2 luminarea documentului trebuie să fie de 300 – 500 lx.
Mijloacele de documentare şi alte mijloace folosite nu prea des, se recomandă de le
aranjat în partea dreaptă a operatorului în zona de accesibilitate maximă, iar mijloacele de
folosite des se recomandă de amplasat în partea stângă, pentru ca mâna dreaptă să poată
scrie.

79
 În afară de deciziile de aranjare a zonei de lucru, la efectuarea analizei statice se mai
analizează şi întrebările legate de alegerea ergonomică a caracteristicilor lumino – tehnice,
mărimile indicatorilor aparte şi unităţilor de comandă, topologia lor, adică se analizează
compatibilitatea deciziilor tehnice luate cu caracteristicile psihofiziologice de primire şi
analiză a informaţiei de către programator.

5.3 Masuri privind tehnica securitatii

Principalii factori de ambianţă fizică sunt: iluminatul, microclimatul (temperatura,
umiditatea, viteza aerului, puritatea aerului), coloritul şi zgomotul.
Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o influenţă importantă asupra
productivităţii angajaţilor şi asupra gradului lor de oboseală. O iluminare defectuoasă
poate cauza disconfort vizual şi o poziţie nenaturală a corpului, fiind deci o piedică în
calea performanţei.
Cercetările arată că 80% până la 85% din cantitatea de informaţie pe care o asimilăm
parvine pe cale vizuală, de aceea confortul vizual este esenţial. Dar modul de iluminare nu
afectează numai confortul vizual ci şi pe cel fizic.
Iluminatul la locul de muncă poate fi împărţit în 4 categorii:
a) iluminarea ambientală este dată de obicei de o sursă de lumină montată
în tavan (tub fluorescent). Uneori este singura sursă de lumină la locul de
muncă ;
b) iluminarea cu ajutorul lămpilor de birou. Deşi oferă confortul
individual, acest tip de iluminare este absent în cele mai multe locuri de
muncă ;
c) iluminarea direcţionată este de obicei asigurată de surse de lumină
orientate în jos, sau de lumini “de urmărire”. Este folosită pentru iluminatul
anumitor obiecte sau pentru creşterea nivelului de intensitate ;
d) iluminarea naturală provine prin geamuri, uşi sau pereţi de sticlă. Are
un efect pozitiv asupra omului, dar nu este disponibilă permanent.

80
 Cheia unei bune iluminări este echilibrul. Astfel, se poate spune că o iluminare este
eficientă atunci când lucrătorul beneficiază de un confort vizual şi de vizibilitate într-o
cameră echilibrată din punct de vedere al luminozităţii.
Să începem cu masa de lucru. Contrastele între iluminatul locului de muncă şi
imediata apropiere a acestuia trebuie să fie suficient de mari astfel încât să-i permită
lucrătorului să vadă sala foarte clar. O regulă generală este aceea că sala trebuie să fie
luminată de 3 ori mai puternic decât imediata apropiere, de 5 ori mai puternic decât spaţiul
general de lucru şi de 10 ori mai puternic decât vecinătatea cea mai îndepărtată.
Probleme intervin când ochii lucrătorului sunt forţaţi să se adapteze unor contraste
puternice sau unor schimbări repetate ale intensităţii. Dacă lucrătorul este nevoit să
perceapă un contrast prea mare ori de câte ori îşi ridică ochii de la monitor, atunci ochii
obosesc. Un exemplu de acest fel este amplasarea monitorului în faţa ferestrei pentru a
vedea priveliştea de afară. Lumina de afară este mai puternică de obicei, decât cea din
birou şi care determină dificultăţi în vizualizarea caracterelor pe ecran, iar ochii vor fi
nevoiţi să se concentreze ori de câte ori lucrătorul îi ridică de la monitor şi priveşte afară.
Cele mai multe locuri de muncă sunt fie slab, fie excesiv luminate, ceea ce afectează
productivitatea lucrătorului. Adesea, unele săli au un singur tub fluorescent ca unică sursă
de lumină, rezultând astfel o lumină necontrolată.
Câteva soluţii pentru a obţine un echilibru al iluminării pot fi:
a) evitarea concentraţiilor mari de lumină şi a umbrelor;
b) păstrarea nivelurilor de iluminare ambientală scăzută şi echilibrată la acelaşi
nivel. Standardele de iluminare pentru birou sunt de 800-1000 lucşi, iar în
birourile în care se lucrează pe calculator, nivelul de iluminare nu trebuie să
depăşească 400-500 lucşi;
c) asigurarea fiecărui birou cu câte o lampă care să aibă un scut direcţional de
lumină, cu braţ flexibil, posibilitate de înălţare şi de reglare a intensităţii;
d) o distribuţie simetrică sau asimetrică a luminii. Munca de proiectare necesită o
iluminare simetrică, pentru lucrul pe calculator este necesară o lumină
asimetrică.

81
 Mulţi factori de iluminare care contribuie la un mai bun confort şi o mai bună
productivitate tind să fie individualizaţi, spre exemplu în funcţie de vârstă. Studiile arată
că un lucrător de 50 de ani are nevoie de o lumină de 10 ori mai puternică decât unul de 20
de ani pentru a avea confort şi o bună vizibilitate.
Controlul luminii este un factor important în iluminarea modernă a locului de muncă.
Metodele de control includ:
a) poziţionarea. Locul de muncă trebuie astfel poziţionat încât linia vizuală să fie
paralelă cu lumina şi cu ferestrele. Lumina care cade într-un unghi
corespunzător pe suprafaţa de lucru previne reflexia care poate întuneca
imaginea sau poate crea contraste de fundal.
b) comutatorul. Diferitele tipuri de comutatoare permit lucrătorilor să aprindă pe
rând câte o serie de lumini, ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumină
ambientală.
c) jaluzelele. Permit controlul luminii naturale pe parcursul întregii zile.

La nivelul sălii, în cele mai multe cazuri iluminarea are un caracter personal, de aceea
este important ca lucrătorul să îşi asume responsabilitatea pentru propriul confort vizual.
Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambianţă fizică ce influenţează
productivitatea muncii şi care are un rol important asupra capacităţii vizuale, în asigurarea
unui iluminat eficient şi a unui confort sporit. Folosirea culorilor în munca de birou se
bazează pe efectele fiziologice şi psihologice ale culorilor asupra omului (tabelul 5.1).
Astfel:
a) Roşul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimulează circulaţia
sângelui şi pofta de mâncare, vasele limfatice şi metabolismul. Roşul
accelerează ritmul cardiac şi respiraţia, combate frigul, dă impresia de mărire
a spaţiului, dă rezistenţă la efort psihic şi fizic, creează o ambianţă veselă şi
optimistă. Dar privitul intens şi timp îndelungat a acestei culori determină
oboseala care se va resimţi la nivelul întregului organism. Roşul ajută în
următoarele afecţiuni: răceli, stări subfebrile, dureri reumatice provocate de
frig şi de oboseală, eczeme, TBC, depresie nervoasă, paralizie, astenie fizică.

82
 b) Verdele este calmant şi dă senzaţia de odihnă. Este culoarea naturii şi a
speranţei, dilată vasele de capacitate mică, scade tensiunea arterială,
echilibrează. Lumina verde favori-zează sugestia şi autosugestia, dar
oboseşte dacă nuanţele sunt prea întunecate.
c) Oranjul tonifică aparatul respirator, combate stările de anxietate, stimulează
atenţia, fixează calciul în oase, este afrodiziac. De asemenea, este tonifiant
pentru ficat şi pentru funcţiile de nutriţie. Oranjul este indicat în bronşite
cronice, sclerodermii, enfizem pulmonar, astm bronşic, rinite cronice, litiază
biliară, boli de rinichi. Oranjul nu are contraindicaţii.
d) Albastrul are ca efect scăderea presiunii sanguine, a tonusului muscular,
calmează respiraţia şi reduce frecvenţa pulsului. Ca efecte psihologice, este o
culoare foarte rece, odihnitoare şi liniştitoare care îndeamnă la calm şi la
reverie, la predispoziţie spre concentrare şi spre linişte interioară. În exces,
albastrul poate duce la depresie. Albastrul conferă seriozitate, tendinţa spre
evocare, spaţialitate, îngăduinţă, pace interioară, nostalgie.
e) Violetul este culoarea regală prin excelenţă. Recunoscută ca sedativ, violetul
stimulează producerea globulelor albe, creşte tensiunea arterială şi frecvenţa
ritmului cardiac

Tabelul 5.1 - Principalele efecte ale culorilor

Roşu culoare caldă are efect dinamic
Verde culoare caldă are efect hipnotic
Galben culoare caldă are efect benefic
Albastru culoare rece are efect calmant
Violet culoare rece are efect sedativ

Culorile sălilor ergonomice se aleg şi în funcţie de coeficientul de reflexie. Astfel se

recomandă vopsirea plafoanelor în culori cu coeficient de reflexie ridicat, însă mat, pentru
a împiedica strălucirea. Pardoseala să aibă un coeficient de reflexie de 15-30%. Pentru
mobilier se recomandă culori deschise, având un coeficient de reflexie de 30% până la
50%. Pentru maşini de scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori neutre (gri, bej).

83
 Zgomotul. Nivelul general al zgomotelor trebuie să se înscrie în limite
corespunzătoare specificului muncii de birou, al cărui conţinut implică un anumit grad de
solicitare psihică şi nervoasă.
Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt:
a) 70 db în secretariate şi în centre de calcul;
b) 50-60 db în servicii financiar-contabile şi în celelalte birouri cu lucrări
repetitive care necesită o anumită concentrare.

Tabelul 5.2 – Zgomotele în birouri

Nr. crt. Birouri Nivel acustic
(db)
1 Birouri situate pe străzi secundare 45-65
2 Birouri situate pe străzi principale 60-80
3 Birouri de 3 persoane 55
4 Birouri de 10 persoane 60
5 Soneria unui telefon la 2 m distanţă 75
6 Maşina de scris manuală la 2 m distanţă 70
7 Maşina de scris silenţioasă la 2 m distanţă 60

Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt:

a) 70 db în secretariate şi în centre de calcul;
b) 50-60 db în servicii financiar-contabile şi în celelalte birouri cu lucrări
repetitive care necesită o anumită concentrare.

Intensităţi mai mari de 110 db situează zgomotele dincolo de limitele suportabile.

Pentru evitarea efectelor determinate de intensităţile mari ale zgomotului, în special cele
neuro-psihice (tulburări de atenţie, sustragere, încordare, oboseală) sunt necesare măsuri
de prevenire precum:

84
 a) acte normative de limitare a zgomotelor;
b) soluţii silenţioase pentru tehnologia de birou;
c) dimensionarea corespunzătoare a încăperilor;
d) dispersarea şi dispunerea raţională a echipamentelor;
e) pereţi, plafoane şi planşee din materiale fonoabsorbante;
f) săli pentru recreere în timpul pauzelor;
g) control ORL periodic.

Microclimatul - acesta se referă la starea fizică a aerului la locul de muncă, ce se

caracterizează prin temperatură, umiditate, curenţi de aer şi radiaţiile termice ale corpurilor
încălzite. Un microclimat necorespunzător poate reduce capacitatea de muncă a
executantului, poate spori riscul de îmbolnăviri şi implicit reduce productivitatea muncii.
Temperatura optimă în încăperile birourilor stimulează lucrul, creşte eficienţa. Senzaţia de
bună stare fiziologică apare atunci cînd diferenţa dintre temperatura aerului şi cea a
suprafeţei încăperii nu depăşeşte 2-30C.
Temperatura aerului recomandată pentru munca intelectuală în poziţia şezând este de
21-230C, iar pentru munca uşoară în poziţia şezând este de 190C. De asemenea, specialiştii
cer, în general, ca diferenţa între temperatura exterioară şi cea interioară în timpul
sezonului cald să nu depăşească 40C.
În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul şi mişcarea şi umiditatea
aerului. Mişcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0,2 m/s; în cazul lucrărilor deosebit de
delicate care cer o imobilitate prelungită a corpului, nu trebuie să depăşească 0,1 m/s.
Igiena modernă recomandă ca în încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să
fie cuprinsă între 50 şi 70%. De asemenea, cercetările efectuate demonstrează că pentru o
relaţie optimă între umiditatea relativă şi temperatura aerului, aceşti indicatori trebuie să
aibă următoarele perechi de valori (tabelul 5.3).

Tabelul 5.3 – Raportul umiditatea relativă şi temperatura aerului

Umiditate relativă (%) Temperatura aerului (0C)
70 21,3
50 22,5
30 23,9
85
 Dacă aceste proporţii nu se păstrează apar efecte negative asupra aparatului respirator.
Acestea ar fi posibilităţile pe care le are la dispoziţie specialistul în ergonomie pentru
a conferi locului de muncă mai multă personalitate, confort şi funcţionalitate.
După cum ştim pe lîngă faptul că calculatoarele sunt nişte instrumente rapide de
calcul, acestea mai crează şi unele dezavantaje cum ar fi degajarea căldurii, care
acumulîndu-se în încăpere, reduce capacitatea de munca a angajaţilor. Pentru a menţine
condiţiile optimale ale microclimei în zona de lucru se foloseşte des ventilaţia.

5.4 Masuri de protecţie contra incendiilor

Conceptul de securitate antiincendiară denotă acea stare a obiectului în care se

exclude probabilitatea incendiului, iar în cazul apariţiei lui se face tot posibilul de a proteja
oamenii de acţiunia factorilor dăunători ai incendiului şi se asigură protecţia valorilor
materiale.
Sursa principală de incendiu în sala farmaciei o reprezintă scurtcircuitele din reţelele
electrice. Curentele scurtcircuitului duc la încălzirea conductorilor, ceea ce poate duce la
aprinderea izolaţiei. Aprinderea izolaţiei are loc de asemenea şi în locurile unde contactele
sunt necalitative. Se poate de spus că pentru asigurarea securităţii anti incendiare trebuie
de supravegheat sistematic starea tehnică a sistemelor şi de respectat regulile securităţii şi
exploatării. În caz de incendiu este necesar de deconectat electricitatea şi de stins focul.
Este obligatorie posedarea extintorilor manuali de tipul ОУ-2, ОУ-5, ОУ-8, care sunt
destinaţi pentru stingerea utilajului electric care se află sub tensiunie.
Riscul unui incendiu creşte odată cu prezenţa în săli a materialelor combustibile
lichide ca C2H5OH, ce se conţine prin produsele farmaceutice şi alte lichide care sunt uşor
inflamabile, precum şi materiale combustibile solide ca hîrtia, masa plastică şi lemnul,
necătînd şi la faptul materialele din lemn sunt acoperite cu componente protectoare care
măreşte limita lor de rezistenţă la foc, iar elementele de construcţie ale farmaciei sunt
confecţionate din materiale cu grad înalt de rezistenţă la foc. Acest lucru şi faptul că în săli
sunt prezente lichide uşor inflamabile şi substanţe arzătoare solide, duc la apartenenţa
construcţiei la categoria C de clădiri după pericolul de incendii şi explozii.

86
 Securitatea antiincendiară se efectuiază cu ajutorul sistemului de prevenire a
incendiului prin organizarea măsurilor şi mijloacelor tehnice, care exclud posibilitatea
izbucnirii incendiului. Pericolul de incendiu îl reprezintă următoarele cauze(motive):
a) efectuarea lucrărilor de sudat electrice sau cu gaze, neglijînd regulile
securităţii scînteierii în instalaţiile electrice;
b) scurtcircuitul, supraîncărcarea şi rezistenţa la mari treceri în reţele şi
instalaţiile electrice;
c) încălcarea regimului anti incendiar;
d) exploatarea utilajului defectat;
e) folosirea focului deschis pentru încălzirea ţevilor îngheţate;
f) descărcările electrice.

În cazul unui incendiu, factorii care reprezintă un pericol şi care au o influenţă

negativă asupra omului sunt:
a) focul deschis şi scînteiele;
b) temperatura înaltă a mediului înconjurător;
c) produsele toxice ale arderii;
d) fumul;
e) concentraţia scăzută a oxigenului;
f) prăbuşirea părţilor clădirilor, agregatelor, instalaţiilor etc.

În circumstanţele date lucrătorul este obligat:

a) să comunica pe telefon despre incendiu formînd 901;
b) să comunica şefului despre producere;
c) să începă stingerea incendiului cu mijloace disponibile, respectînd
securitatea necesară;
d) să lua organizeze evacuarea celor lezionaţi şi să ofere primul ajutor.

În farmacie e necesar de a respecta următoarele măsuri antiincendiare:

87
 a) dacă a luat foc îmbrăcămintea, culcaţi-vă la pămînt şi stingeţi flacăra
rostogolindu-vă. În nici un caz nu alergaţi, fiindcă aceasta va facilita
aprinderea hainelor;
b) Opservînd o persoană în haine arzînde, aruncaţi peste ea un palton, un trenci
sau o plapumă şi înveliţi-l strîns. Pe arsuri(dacă ele sunt) aplicaţi plasamentul
şi transportaţi victima la cel mai apropiat punct medical;
c) La lichidarea incendiilor utilizaţi extinctoarele, precum şi apa , nisipul şi alte
mijloace accesibile(disponibile);
d) Orientaţi jetul de substanţe anti incendiare în direcţia arderii întinse, dar nu
asupra flăcărilor;
e) Dacă arde o substanţă verticală apa îndreptaţi-o în partea de sus a ei;
f) În încăperile cu fum folosiţi jetul dispersat, ceea ce permite înăbuşirea
fumului şi scăderea temperaturii;
g) Substanţele inflamabile stingeţi-le cu componente spumante, acoperiţi-le cu
nisip sau pămînt, iar focarele mai mici acoperiţi-le cu o plapumă, o bucată de
prelată;
h) Pentru stingerea instalaţiilor electice se foloseşte bioxidul de carbon(CO2). În

nici un caz nu de stins cu apă fiindcă puteţi fi electocutat;

i) Dacă arde instalaţia electrică mai întîi desşurubaţi sau deconectaţi
întrerupătorul de la reţeaua electrică, apoi procedaţi la lichidarea incendiului;

Măsurile organizatorice de asigurare a securităţii antiincendiare constau:

a) în instructarea lucrătorilor regulelor de securitate anti incendiară;
b) condiţionarea şi realizarea normelor şi regulelor securităţii anti
incendiare, instructajul despre ordinea lucrului cu utilizarea mijloacelor şi
substanţelor uşor inflamabile;
c) pregătirea şi utilizarea resurselor de agitaţie vizibile pentru asigurarea
securităţii anti incendiare.

Mijloacele de stingere a incendiilor pe care le dispune întreprinderea noastră sunt:

a) extinctorul cu pulbere mecanică;
88
 b) extinctorul cu CO2;
c) ladă cu nisip, găleţi, lopeţi şi cangă.
O măsură foarte importantă este asigurarea încăperilor cu un plan de evacuare rapida a
oamenilor şi dotarea lor cu semnalizare anti incendiară.

Figura 5.2- Planul de evacuare în caz de incendiu

5.5. Calculul ingineresc de protecţie a muncii.

Determinarea valoarea tensiunii de pas.

De determinat valoarea tensiunii de pas în cazul în care omul se află la distanţa l = a,

m de la locul de scurtcircuitate la pămînt, dacă se cunosc umătoarele:

Date iniţiale:

Vari 2
anta

Datele
a, m 2,5
89
 Is.c., A 350
ρρ, Ω · m 70

Notă. a – distanţa de la om pînă la punctul de scutcircuitate de la pămînt, m.

Is.c – valoare curentului de scurtcircuitate, A.

ρρ – rezistenţa specifică a solului, Ω · m.

La scurgerea curentului în pămînt, potenţialul de la punctul de punere la pământ se

micşorează după legea hiperbolei (fig.II.7.1.)

φa
Up
φa+0,8

a 0,8

Fig. II.7.1. Repartizarea potenţialului de la punctul de scurtcircuitate cu pământul şi

valoarea tensiunii de pas.

unde: a – distanţa de la piciorul omului pînă la punctul de punere la pământ.

0,8 – lungimea pasului stabilit pentru calcul.

φa – potenţialul la distanţa (a) de la punctul de punere la pământ.

90
 φa+0,8 – potenţialul de la distanţa (a+0,8) de la punctul de punere la pământ.

Up – tensiunea de pas.

Din fig. II.7.1 se observă că tensiunea de pas se va determina conform relaţiei:

U p =ϕa −ϕa +0,8

Valoarea potenţialului în orice punct x de scurgere a curentului se determină din

relaţia:

I s .c ⋅ ρ ρ
ϕx =
2π ⋅ x

în care: Is.c – curentului de scurtcircuit, A.

ρρ – rezistenţa specifică a solului, Ω · m.

x – distanţa pînă la punctul de scurtcircuitate cu pământul.

Urmează:

I s .c ⋅ ρ ρ
ϕx =
2π ⋅ a

I s .c ⋅ ρ ρ
ϕx =
2π ⋅ ( a + 0,8)

Tensiunea de pas Up (V) se va determina conform relaţiei:

I s .c ⋅ ρ ρ I s .c ⋅ ρ ρ I s .c ⋅ ρ ρ  1 1 
U p = ϕ a − ϕ a +0 , 8 = − =  − 
2π ⋅ a 2π ⋅ ( a + 0,8) 2π  a a + 0,8 

Conform datelor iniţiale: a = 2,5 , Is.c = 350, ρρ = 70.

350 ⋅ 70  1 1 
Atunci: U p == ⋅ −  = 392 .63V
2 ⋅ 3,14  2,5 3,3 

Tensiunea este destul de mare, deoarece omul se află aproape de punctul de punere la
pământ.

91
 Concluzia:În urma rezolvării acestei probleme am arătat un exemplu simplu de
determinare a tensiunii de pas ce poate fi folosită la normalizarea parametrilor fizice
pentru protecţia resurselor umane în cadrul unei activităţi la locul de muncă respectiv.

Concluzie

Sistemul informational este elaborat pentru a fi distribuit farmaciilor. Cu acest sistem

se va duce o evidenta a retetelor la farmacie, adică se vor înregistra, se vor prelucra (se va
calcula suma compensata ,suma compensata plus TVA şi suma pe care o va trebuiu sa o
platească pacientul), iar la sfîrşitul lunii se vor elibera trei tipuri de dari de seamă (raportul
2-25r, raportul2-26r şi factura fiscală), care au fost impuse de Comitetul Naţional de
asigurări în Medicina (CNAM). Pînă acum toate datele se introduceau în formă electronică
pe pagină excel, însă se făceau mari erori la introducerea lor, tot acest proces necesita un
timp îndelungat pentru a introduce reţetele şi pentru a le verifica corectitudinea, de aceea
sa hotărît să se elaboreze acest soft, care va avea o securitate mare în ceia ce priveşte
informaţia introdusă(dacă informaţia despre DCI, IDNP medic şi cod medicament va fi
introdusă greşit, atunci sistemul nu va face operaţia de înregistrarea reţetei, ci va afişa
diverse mesaje de eroare), plus la aceasta şi utilizatorii lansînd sistemul vor trebuia să-şi
introducă numele şi parola de acces, după care sistemul va da drepturile de acces (de
administrator sau operator).
Acest proiect este foarte simplu şi foarte uşor la expluatarea lui.. El are rolul de a
sistematiza cîtuşi de puţin activitatea informaţională a farmaciei. În caz că la exploatarea
pe viitor vor apărea necesităţi de modificare a formelor de intrare, ele trebuie efectuate în
programa respectivă. Modificările bazei de date pot fi efectuate la crearea bazei de date,
introducând schimbări în programul C++ Builder scripturi, sau în timpul exploatării
sistemului, utilizând instrucţiunile date. Modificările programelor pot fi uşor efectuate,

92
deoarece toate formele de lucru cu baza de date sunt implementate utilizând aceiaşi
tehnologie de interacţiune, se schimbă componentele necesare pe formă, iar apoi se
introduc modificări în C++ Builder.

Bibliografie

A. Aрхангельский, Borland C++ Builder 5, Москва, 2000;

2 Boland C++ Builder 6 Help;
3 В. Шамис, Borland C++ Builder 6, Питер, 2003;
4 В.В. Бойко, В.М. Савинков, Проектирование баз данных и
Информационных Систем, Москва, 1989;
Gestionarea bazelor de date, Autor conf. Univ. Dr. hab. Bettin Mironov;
Sisteme Informatice[resursă electronică];
7 O. Marian, A. Bajureanu, Îndrumar metodic, Protecţia muncii şi
a mediului ambiant, Chişinău, UTM, 1998;
8 I. Trifan – Indicaţii metodice pentru elaborarea părţii economice
la diplomă, [resursă electronică];
Sisteme informaţionale [resursă electronică];
Proiectarea bazelor de date [resursă electronică].

93
94