Sunteți pe pagina 1din 80

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


SPECIALIZAREA POLITICI CONTABILE, AUDIT ŞI CONTROL
DE GESTIUNE

PROIECT PIEŢE FINANCIARE

Masteranzi:

Braşov
2009
CUPRINS
Indtroducere
I. Analiza fundamentală .............................................................................................4
Context macroeconomic şi risc de ţară ...................................................................4
1) SNP Petrom SA ..................................................................................................6
1.1 Evoluţia sectorului energetic pe plan internaţional .......................................6
1.2 Evoluţia sectorului energetic pe plan naţional ...............................................7
1.3 Perspective sectoriale în domeniul energetic ................................................8
1.4 Poziţia companiei Petrom pe piaţă în cadrul sectorului energetic şi
perspectivele ei ...........................................................................................................9
1.5 Ştiri şi zvonuri despre compania Petrom ....................................................11
1.6 Analiza economico-financiară a SNP Petrom..............................................12
1.6.1 Structură acţionariat ......................................................................12
1.6.2 Analiza indicatorilor financiari şi de performanţă .........................13
1.6.3 Indicatori de performanţă ..............................................................14
1.6.4 Dividende ......................................................................................17
2) Antibiotice .........................................................................................................19
2.1 Evoluţia sectorului farmaceutic pe plan internaţional .................................19
2.2 Evoluţia sectorului farmacutic pe plan naţional ..........................................20
2.3 Perspective sectoriale în domeniul farmaceutic ..........................................21
2.4 Poziţia companiei pe piaţă în cadrul sectorului farmaceutic şi
perspectivele ei ........................................................................................................22
2.5 Ştiri şi zvonuri despre Antibiotice Iaşi ATB...............................................24
2.6 Analiza economico-financiară....................................................................26
2.6.1 Structură acţionariat Antibiotice Iaşi ..........................................26
2.6.2 Analiza indicatorilor financiari şi de performanţă ......................26
2.6.3 Indicatori de performanţă ............................................................28
2.6.4 Dividende .....................................................................................30
3) BRD-Grope Societe Generale ..........................................................................31
3.1 Evoluţia sectorului bancar pe plan internaţional .....................................31
3.2 Evoluţia sectorului bancar pe plan naţional .............................................31
3.3 Perspective sectoriale.................................... ..........................................32

2
3.4 Poziţia companiei pe piaţă în cadrul sectorului farmaceutic şi
perspectivele ei ........................................................................................................
3.5 Ştiri şi zvonuri despre Antibiotice Iaşi ATB...............................................
3.6 Analiza economico-financiară....................................................................
3.6.1 Structură acţionariat Antibiotice Iaşi ..........................................
3.6.2 Acţionariat......................
3.6.3 Dividende ....................................................................................
3.6.4 Analiza indicatorilor de performanţă
2.1 Evoluţia sectorului farmaceutic pe plan internaţional .................................
2.2 Evoluţia sectorului farmacutic pe plan naţional ..........................................
2.3 Perspective sectoriale în domeniul farmaceutic ..........................................
2.4 Poziţia companiei pe piaţă în cadrul sectorului farmaceutic şi
perspectivele ei ........................................................................................................
2.5 Ştiri şi zvonuri despre...............................................
2.6 Analiza economico-financiară....................................................................

INTRODUCERE

În cadrul acestui proiect am realizat un studiu privind analiza a cinci companii care
sunt cotate la Bursa de Valori Bucureşti.
Pe parcursul studiului am realizat analiza fundamentală a celor cinci companii:
contextul macroeconomic şi riscul de tară, perspective sectoriale, poziţia companiei pe
piaţă, ştiri şi zvonuri despre companie, analiza economico financiară.
Analiza fundamentală se referă la studiul elementelor de bază ce influenţează
economia unei entităţi anume. Este o metodă de studiu ce încearcă sa previzioneze
modificarea preţului şi trendul pieţei prin analizarea indicatorilor economici, politicilor de
guvernare şi a factorilor sociali dintr-un ciclu de business.
Acest tip de abordare constă în selectarea acţiunilor pe baza informaţiilor privind situaţiile
financiare ale companiei, domeniul în care activează, situarea preţului în raport cu diferite
repere care ţin de companie şi de piaţă in ansamblul său. Este utilă pentru investirea în

3
acţiuni pe termen mediu şi lung (minimum 1 an). Cei care utilizează acest tip de analiză
au, la rândul lor, diferite obiective de randament şi de lichiditate.
Analiza tehnică reprezintă o formulare mai pretenţioasă a unei abordări simple a
deciziei de investiţie, reprezentând de fapt studiul preţurilor, având ca instrument de bază
graficele bursiere. Spre deosebire de analiza fundamentală, analiza tehnica nu ia în
considerare indicatorii financiari, monetari sau de altă natură. În locul acestora, utilizează
concepte (instrumente) ca trendul (direcţia) pieţei pentru a cunoaşte cu precizie intenţiile
investitorilor şi pentru a prezica care va fi evoluţia viitoare, reprezentări grafice,
configuraţii.
În acest proiect am parcurs analiza mediei mobile, care analizează evoluţia
preţurilor, Banda Bollinger Band indicând volatilitatea şi instabilitatea acţiunii, indicatorul
MACD împreună cu MACD este folosită pentru determinarea semnalelor de cumpărare
sau de vânzare şi RSI, indicator care are valori cuprinse între 0 şi 100 şi este folosit ca
indicator de trend.

I. Analiza fundamentală

CONTEXT MACROECONOMIC ŞI RISC DE ŢARĂ


Anul 2007 a reprezentat anul de debut al Bursei de Valori Bucureşti ca operator
bursier în cadrul pieţei financiare unice europene şi împlinirea a 125 de ani de la
înfiinţarea primei instituţii bursiere în România, în anul 1882.
Evolutiile anului 2007 de la Bursa de Valori Bucureşti au stat sub semnul
modificării percepţiei investitorilor străini asupra economiei româneşti şi perspectivelor
sale de dezvoltare. În condiţiile unui mediu financiar internaţional favorabil investiţiilor,
aderarea României la Uniunea Europeană şi schimbarea de optica asociată acesteia au fost
reflectate destul de rapid, încă de la inceputul anului, de diversele segmente ale piete
financiare autohtone: în prima parte a anului 2007 moneda naţională şi-a continuat
tendinţa de apreciere faţă de principalele valute, dobânzile din piaţa monetară interbancară
au coborât cu paşi destul de rapizi, iar indicii pieţei bursiere au atins noi maxime istorice.

4
În a doua jumătate a anului pieţele financiare internaţionale au intrat însă într-o perioadă
de turbulenţe, care au mărit volatilitatea, au ângreunat accesul investitorilor la finanţare, au
ridicat costul acesteia şi au determinat scăderea apetitului investitorilor faţă de risc.
Efectele s-au văzut şi pe piaţa bursieră românească, unde tendinţele conturate în prima
parte a anului nu au mai continuat.
Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori Bucureşti şi pentru toţi
participanţii pe piaţa bursieră autohtonă una dintre cele mai complicate perioade din istoria
modernă a pieţei de capital din România. După aproape un deceniu în care principalii
indicatori şi indici ai BVB au descris o tendinţă ascendentă, accentuată şi sustinuţă în
ultimii ani de efectele asociate procesului de aderare a României la Uniunea Europeană,
2008 a fost marcat de inversarea abruptă a trendului crescător al cotaţiilor şi de diminuarea
sensibilă a lichidităţii generale a pieţei bursiere.
Piaţa de capital românească nu mai evoluează de mulţi ani în izolare, iar corelaţia
sa cu diverse alte pieţe devine din ce în ce mai puternică.
Potrivit unui raport al SSIF Intercapital Invest, piaţa de capital din România este
destul de puternic corelată cu cea din America. De fapt, evoluţiile de pe piaţa americană le
determină pe cele de pe piaţa românească, şi nu invers. În plus, piaţa americană este un
element determinant al evoluţiilor pe toate celelalte pieţe din lume, mai dezvoltate sau mai
puţin dezvoltate; piaţa americană influenţează în mod semnificativ şi pieţe mari, precum
cea londoneză, japoneză sau franceză. Asta pentru ca fondurile de investiţii au de multe ori
strategii similare pentru pieţele dintr-o anumită regiune: dacă un fond american se decide
să investeasca în Europa Centrală şi de Est (CEE), spre exemplu, atunci va alege emitenţii
cei mai interesanţi de pe pieţele reprezentative din zona (Cehia, Ungaria, Polonia,
Romania) şi va cumpăra acţiunile acestora. Această cumpărare (însoţită, desigur, şi de
cumpărările altor fonduri şi investitori la momentul respectiv, ce au percepţii similare
asupra zonei) poate determina o creştere a preţurilor pe pieţele vizate.
Alte pieţe care influenţează trendul acţiunilor de la Bursa de Valori Bucureşti sunt
cele ale UE sau din Asia.
În concluzie, investitorii români pot beneficia din ce în ce mai mult de pe urma
monitorizării şi analizei pieţelor mai dezvoltate - cel puţin cea americană -, alături de
câteva pieţe importante din UE (Anglia, Franţa şi Germania). "Urmărirea pieţelor din zona
CEE nu mai este suficientă, în condiţiile în care relaţia de cauzalitate este legată de pieţele
dezvoltate, şi nu de cele regionale".

5
1) SNP PETROM S.A.

1.1. EVOLUŢIA SECTORULUI ENERGETIC PE PLAN INTERNAŢIONAL


Sectorul energetic influenţează fundamental evoluţia întregii societăţi. În prezent
nu poate fi concepută o economie dezvoltată, cu un sector social adecvat Europei secolului
XXI, fără un sector energetic eficient. Într-o economie din ce in ce mai globalizată,
politica energetică a unei ţări se realizează în contextul evoluţiilor şi schimbărilor care au
loc pe plan mondial. Ţările în curs de dezvoltare, în principal China şi India, dar şi cele cu
economii în tranziţie, exercită o mare presiune asupra cererii de energie la nivel mondial,
datorită creşterii economice şi schimbărilor structurale din economie. Practic, în intervalul
1994-2004 aceste ţări şi-au dublat cererea de petrol (de la 10 la 20 milioane de barili pe
zi), ceea ce reprezintă aproximativ 40% din cererea mondială de petrol.
Cererea totală de energie în 2030 va fi cu circa 50% mai mare decât în 2003 şi cu
circa 46% mai mare pentru petrol. Rezervele certe cunoscute de petrol pot susţine un nivel
actual de consum doar până în 2040, iar cele de gaze naturale până în 2070. Previziunile
economice indică o creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit de resurse
energetice. La nivel european, previziunile arată că, în special pentru gazele naturale,
dependenţa energetică a UE se va accentua, de la 50% în prezent, la 70% la orizontul
2030. În consecinţă, una dintre direcţiile principale ale politicilor energetice comunitare
vizează diversificarea şi multiplicarea surselor de alimentare, precum şi a rutelor de
transport pentru hidrocarburi, mai ales în condiţiile actuale în care rezervele din Marea
Nordului se diminuează. Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară
la nivel mondial, evoluţia şi prognoza de referinţă realizată de Agenţia Internaţională
pentru Energie evidenţiază creşterea mai rapidă a ponderii gazului natural (care va depăşi
cărbunele), dar şi a surselor regenerabile. Creşterea cererii de energie combinată cu factori
geopolitici, în special situaţia din Orientul Mijlociu, au determinat creşterea preţului
ţiţeiului care a influenţat şi creşterile de preţ pentru gaz natural. Un alt factor care a
determinat creşterea preţului la produse petroliere pe plan mondial a fost lipsa capacităţilor
de rafinare, problema care necesită identificarea unor soluţii pe termen mediu şi lung. La
toate acestea s-a adăugat şi tendinţa manifestată de unele state, de suplimentare a

6
stocurilor, pentru a face faţă situaţiilor de criză. Ca o consecinţă a celor de mai sus, preţul
petrolului a atins 70 dolari/baril în toamna lui 2005. În acest context, unele state au anunţat
deja că doresc să-şi intensifice eforturile pentru dezvoltarea de combustibili alternativi
pentru petrol. Preţurile gazelor naturale urmează fluctuaţiile preţului la ţiţei, în general cu
o întârziere de 6 luni.
În contextul creşterii preţului la hidrocarburi, multe utilităţi din Uniunea
Europeana au reluat producţia de energie electrică pe bază de cărbune. Creşterea preţului
la hidrocarburi, precum şi creşterea interesului pentru cărbune au determinat creşterea
importanţei aplicării la nivel UE a schemei de comerţ cu emisii de CO2.
Elementele de mai sus stau la baza reorientării politicilor energetice ale tuturor
ţărilor care sunt net importatoare de energie, în sensul creşterii atenţiei acordate resurselor
regenerabile de energie şi eficienţei energetice.
În ceea ce priveşte funţionarea pieţelor, piaţa de petrol şi produse petroliere este în
general liberalizată în majoritatea ţărilor lumii, spre deosebire de pieţele de energie
electrică şi gaze naturale. În acest context, politica energetică a României trebuie să fie
conectată cu cele existente la nivel european, având în vedere necesitatea convergenţei
politicii ţării noastre cu politica europeană în domeniu. Actualele tendinţe vor fi analizate
în cadrul prezentei strategii, în procesul definirii obiectivelor politicii energetice româneşti
şi definirii măsurilor de implementare a lor.

1.2. EVOLUŢIA SECTORULUI ENERGETIC PE PLAN NAŢIONAL


România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ de resurse de energie
primară: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum şi un potenţial
semnficativ de resurse regenerabile, în special în domeniul hidroenergetic.
Resurse energetice epuizabile
Zăcămintele de hidrocarburi au un caracter limitat, având în vedere că are loc un declin al
producţiei interne, în condiţiile în care nu au mai fost descoperite noi zăcăminte cu
potenţial important. Zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale sunt limitate, iar după 1990
producţia internă este în declin. Rezervele actuale de ţiţei sunt estimate la 73,7 mil. tone.
Resurse energetice regenerabile
România dispune de un potenţial important de resurse regenerabile: energie hidroelectrică,
biomasă, energie solară, eoliană şi geotermală. Potenţialul hidroenergetic tehnic
amenajabil al ţării este de 36 TWh/an.

7
Potenţialul hidroenergetic economic amenajabil este estimat la 23-25TWh, cu o putere
instalată de circa 8000 MW. Potenţialul energetic al biomasei este de circa 7.594 mii
tep/an, din care 15,5% reprezintă reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc, 6,4%
rumeguş şi alte resturi din lemn, 63,2% deşeuri agricole, 7,2% deşeuri menajere şi 7,7%
biogaz.
Potenţialul energetic al sistemelor solaro-termale este evaluat la circa 1.434 mii tep/an, iar
cel al sistemelor fotovoltaice la circa 1.200 GWh/an.
Potenţialul eolian tehnic amenajabil este estimat la 8 TWh/an. România dispune de un
potenţial de circa 167 mii tep/an resurse geotermale de joasă entalpie, din care în prezent
se valorifică circa 30 mii tep/an.
In condiţiile creşterii prognozate în următorii ani a preţului la hidrocarburi şi în condiţiile
dependenţei de o sursă unică de aprovizionare cu gaze naturale din import, producţia de
energie pe bază de carbune şi energia nucleara, reprezintă principalele opţiuni pentru
viitor.PR

I.3 PERSPECTIVE SECTORIALE ÎN DOMENIUL ENERGETIC

În domeniul producţiei, transportului, distribuţiei şi înmagazinării gazelor


naturale, petrolului si a produselor petroliere vor fi luate următoarele măsuri:
• Intensificarea cercetării geologice în scopul descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi gaze
naturale;
• Reabilitarea şi dispecerizarea sistemelor de transport prin conducte a gazelor naturale şi
ţiţeiului implementarea sistemului de comandă şi achiziţie date în timp real (SCADA);
• Creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale prin diversificarea surselor de
aprovizionare din import şi dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de transport
ale ţărilor vecine;
• Perfecţionarea regulilor privind schimburile transfrontaliere de gaze naturale;
• Creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, pentru preluarea
vârfurilor de consum pe perioada sezonului rece, precum şi pentru creşterea gradului de
siguranţă a alimentării cu gaze a consumatorilor;
• Dezvoltarea sistemului naţional de transport, a reţelelor de distribuţie gaze naturale şi
creşterea siguranţei în aprovizionare şi exploatare;
• Promovarea utilizării de biocarburanţi şi gaz petrolier lichefiat;

8
• Întărirea capacităţii instituţionale a ANRGN şi elaborarea legislaţiei secundare
corespunzătoare pieţei de gaze naturale şi a serviciilor de echilibrare reziduală;
• Organizarea operatorului pieţei de gaze naturale şi a serviciilor de echilibrare reziduală.
Evaluările făcute de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică (OCDE) arată că până în 2020 cererea pentru energie va fi
de trei ori mai mare decât cea din 1970, cererea fiind în principal axată
pe petrol, gaze naturale şi cărbune. Nevoile energetice ale noilor ţări
industrializate se vor dubla până în 2010. Aceleaşi estimări arată că
cererea mondială de petrol va fi de peste 115 milioane barili în 2020.
Consumul mondial de petrol s-ar putea majora cu aproape 50% în
următoarele două decenii, până la 119 milioane de barili/zi, se arată
într-un raport publicat de “Energy Information Administration” (EIA).

I.4 POZIŢIA COMPANIEI PETROM PE PIAŢĂ, ÎN CADRUL


SECTORULUI ENERGETIC ŞI PERSPECTIVELE EI

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în
sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Gaze Naturale,
precum şi Comercializare. Petrom exploatează rezerve de petrol şi gaze estimate la 1
miliard barili echivalent petrol, are o capacitate maximă anuală de rafinare de 8 milioane
tone şi 593 de staţii de distribuţie carburanţi în România. Compania deţine, de asemenea, o
reţea internaţională de 211 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.
În anul 2006 cifra de afaceri a Petrom a fost de 3.709 milioane Euro, EBITDA (Venituri
Înainte de Dobânzi, Taxe, Deprecieri şi Amortizări) a fost de 1.020 milioane Euro. In
urma majorarii capitalului social, OMV, grupul lider în industria de petrol şi gaze din
Europa centrală deţine 51,011% din acţiunile Petrom. OMV activează în 13 ţări din
Europa Centrală în domeniile de Rafinare şi Marketing şi în 19 ţări pe cinci continente în
domeniul de Explorare şi Producţie, Distribuţie gaze precum şi Produse Chimice în 27 de
ţări pe cinci continente. Statul Român deţine 30,862% din acţiunile Petrom, Fondul
Proprietatea S.A. detine 9,887%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
2,026% iar 6,214% aparţin acţionarilor minoritari.
S-a iniţiat un proces de modernizare pentru a se consolida poziţia de lider, pentru a
asigura viitorul companiei şi pentru a reduce diferenţele de standarde, care sunt

9
competitive la nivel internaţional. Acest proces este menit să îmbunătăţească costurile de
operare şi performanţa companiei.
Petrom va deveni o companie profitabilă şi puternică, un lider al economiei
româneşti. Experienţa în domeniu, acumulată de-a lungul a 150 de ani, tehnologia
internaţională, eforturile corelate ale experţilor români şi austrieci creează fundamentul
dezvoltării companiei în concordanţă cu datoria noastră faţă de acţionari, comunitate şi
mediu. Petrom a obţinut rezultate financiare pozitive pentru anul 2005, care vor contribui
la îndeplinirea obiectivelor strategice ale companiei.
Pe data de 23 iulie 2004, OMV, grupul lider de petrol şi gaze din Europa Centrală
şi de Est, a achiziţionat 51% din acţiunile Petrom. Tranzacţia a fost încheiată în decembrie
2004 prin plata acţiunilor şi cresterea de capital în valoare de 830 milioane euro, ce
urmează a fi utilizat pentru investiţiile viitoare ale Petrom.
Datorita aportului de capital, Petrom este acum pregătită pentru o dezvoltare
calitativă. Programul de investiţii pentru 2010, a cărui valoare totală se ridica la circa 3
miliarde euro, va susţine atingerea obiectivelor de dezvoltare asumate pentru fiecare
segment de activitate.
Petrom îmbină tradiţia din industria petrolieră cu organizarea modernă a unei
companii integrate. Petrom este cea mai importantă companie de petrol şi gaze din Europa
de Sud-Est. Un actor de succes cu profit susţinut în explorare şi producţie, rafinare şi
marketing şi gaze naturale. Petrom generează valori şi beneficii pentru acţionării săi,
pentru angajaţi, partenerii de afaceri şi economia României în general.
Analiza SWOT
Puncte tari:
- poziţia de lider naţional în economia românească;
- situaţia favorabilă a echilibrului financiar;
- producţie stabilă de ţiţei în România, eficienţa energetică a rafinăriilor
- poziţia de monopol la producţia de ţiţei;
- volumul ridicat al investiţiilor;
- strategii care au condus la consolidarea industriei petroliere româneşti într-un
operator integrat puternic.
Puncte slabe:
- numarul mare de angajaţi;
- puterea de influenţă a sindicatului angajaţilor;
- capacitate de rafinare excedentară.

10
Oportunităţi:
- realizarea cu succes a privatizării;
- dezvoltare de parteneriate cu mari societăţi petroliere din lume;
- principalul producător de energie pe baza tehnologiei cu gaz.
Ameninţări:
- concurenţa internă şi internaţională.

I.5 ŞTIRI ŞI ZVONURI DESPRE COMPANIA PETROM (SNP)

Erste Bank consideră că acţiunile Petrom sunt supraevaluate comparativ cu


alte titluri ale companiilor de profil din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui
raport asupra sectorului petrolier din Europa Centrala şi de Est.
Aprecierea analiştilor băncii austriece vine după ce titlurile Petrom au pierdut 18%
numai de la începutul acestui an şi au ajuns la nivele de preţ neatinse din luna noiembrie a
anului 2005. Aceştia au calculat un indicator PER (pret raportat/profit) de 10,2 în cazul
titlurilor Petrom, nivel superior mediei companiilor petroliere din regiune, în cazul cărora
au identificat un indicator PER de 9.
Pe de altă parte, analiştii de la BCR sunt de părere că procesul de restructurare al
Petrom va începe să-şi facă efectul din acest an, iar recenta achiziţie a Petromservice va
contribui în mod semnificativ la reducerea costurilor pe segmentul de explorare şi
producţie, estimate de Petrom la 1,5 dolari pe barilul de petrol, conform raportului de ţară
publicat de BCR si Erste la începutul săptămânii. Petrom vrea să-şi stabilizeze nivelul de
producţie la 200.000 de barili pe zi până în 2010, pentru aceasta trebuind să-şi extindă
capacitatea de producţie cu 70.000 de barili pe zi. În acelaşi timp, Petrom vrea să ajungă la
o rată de înlocuire a rezervelor de petrol de 70% la nivelul anului 2010, de la 33% în 2006.
Analiştii Erste recomandă la cumpărare titlurile acţionarului majoritar al Petrom, OMV, în
special prin prisma indicatorilor de analiză fundamentală şi prin potenţialul de creştere dat
de sectorul gazelor naturale, datorită rezervelor importante deţinute de Petrom. Vânzările
Petrom pe segmentul gazelor naturale sunt estimate să atingă 20 mld. metri cubi în 2010,
faţă de un nivel de 5,3 mld. metri cubi în 2006.
Analiştii de la Erste văd un preţ corect de 59,7 euro pentru acţiunile OMV, cu 21%
peste ţinta de preţ anterioară şi cu 31% mai mult decât cotaţia din piaţă de la începutul
acestei săptămâni, de 45,5 euro/acţiune. Potrivit acestora, proiectul Nabbuco ar putea să-şi

11
pună amprenta asupra expansiunii activităţii companiei pe segmentul gazelor naturale,
chiar şi în cazul unui eşec privind preluarea MOL.
De asemenea, un alt factor de creştere al acestui segment îl constituie posibila
liberalizare a preţurilor la gaze pe piaţa din România, care sunt în medie cu 70% sub cele
practicate pe piaţa din Uniunea Europeană. În contrast, Citigrup şi-a modificat
recomandarea privind titlurile OMV, de la "păstrare" la "vinde" şi vede un preţ corect de
44 de euro în cazul titlurilor grupului austriac, faţă de nivelul precedent, de 54
euro/acţiune. Principalul motiv pentru care analiţtii băncii recomandă la vânzare titlurile
OMV îl constituie riscurile cauzate de înrăutăţirea indicatorilor macroeconomici ai
economiei româneşti semnalată de deprecierea leului. Analiştii de la Citigroup se arată
îngrijoraţi de deprecierea rapidă a leului şi de implicaţiile acestei evoluţii atât asupra
valorii activelor româneşti, cât si asupra puterii de cumpărare a românilor. Demersurile de
achiziţie a MOL de către OMV sunt văzute de aceştia ca având un impact negativ asupra
companiei, indiferent dacă tranzacţia se finalizează cu succes sau eşuează.

I.6 ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ A SNP PETROM S.A.

I.6.1 Structura acţionariatului Petrom


Petrom este în prezent (martie 2009) deţinut în proporţie de 51% de către OMV, 40,74 %
- Statul român (AVAS - 20,64 % şi Fondul Proprietatea - 20,11 %), 2,03% - Banca
Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi 6,21% - acţionarii minoritari.

Informaţii generale despre societate


Categorie BVB I
Indici BVB BET,BET
C,ROTX
Sector de activitate resurse energetice
Cod ISIN ROSNPPACNOR9

Informaţii despre acţiunile emise


Capital social 5.664.410.834 RON
Valoare nominală 0,10 RON
Număr de acţiuni 56.644.108.335
Capitalizare bursieră 9.742.786.634 RON

12
Numere de identificare şi simboluri
Simbol SNP
ISIN ROSNPPACNOR9
Tip Acţiuni
Secţiune bursă BSE
Categorie I
Piaţa principală REGS
Număr total de acţiuni 56.644.108.335
Valoare nominală 0,1000 lei
Capital social 5.664.410.833,50 lei

I.6.2 Analiza indicatorilor financiari şi de performanţă

Indicator 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008


Bilanţ contabil
(mii ron)
Active imobilizate 13.092.904,75 16.374.829,98 -
Active circulante 6.276.870,11 4.690.827,46
Capitaluri proprii 12.324.704,63 13.184.118,61 13.568.598,45
Datorii totale 2.279.370,77 2.609.007,44 4.950.122,77
Datorii cu scadenţă 2.257.229,75 2.580.025,43 3.446.027,37
sub 1 an
Activ / pasiv total 19.459.491,80 - -

Cont de profit şi pierdere


(mii RON) 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008
Cifra de afaceri 13.078.308,81 12.284.378,41 16.750.726,46
Venituri din exploatare 13.415.789,58 12.484.946,72 17.399.624,69
Cheltuieli de exploatare 10.638.401,29 10.520.348,29 16.090.391,46
Venituri financiare 517.245,41 498.296,96 ---
Cheltuieli financiare 748.466,72 313.268,37 ---
Venituri totale 13.933.034,99 12.983.243,69 19.331.386,62
Cheltuieli totale 11.386.868,01 10.833.616,66 17.725.823,28
Profit brut 2.546.166,97 2.149.627,03 1.605.563,34
Profit net 2.285.490,20 1.778.042,30 1.022.387,46
Indicatori de performanţă 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008

13
Grad de îndatorare faţă de activul total 11,71% --- ---
Grad de îndatorare faţă de capit. proprii 18,49% 19,79% 36,48%
Indice de lichiditate 2,78 1,82 ---
Rentabilitatea activului economic 11,74% --- ---
Rentabilitatea capitalurilor proprii 18,54% 13,49% 7,54%
Rentabilitatea economică 17,48% 14,47% 6,10%
Valoarea contabilă (RON) 0,2176, 0,2328, 0,2395
EPS în ultimele 12 luni (RON) 0,0403 0,0314 0,0180
Cifra de afaceri pe acţiune (RON) 0,2309 0,2169 0,2957
Variaţie profit net în ultimele 12 luni 61,36% -22,20% -42,50%
Preţ de tranzacţionare (sfârşit de trimestru) 0,5650 0,4970 0,1810
PER (sfarsit de trimestru) 14,00 15,83 10,03
Pret curent: 0,1720 PER curent: 9,56

1.6.3 INDICATORI DE PERFORMANŢĂ


Valoarea contabila/acţiune
Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2006 = Capitaluri proprii = 12.324.704.63 =
Numărul total de acţiuni 56.644.108.335
= 0,2176

Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2007 = Capitaluri proprii = 13.184.118.605 =


Numărul total de acţiuni 56.644.108.335
= 0,2328

Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2008 = Capitaluri proprii = 13.568.598.45 =


Numărul total de acţiuni 56.644.108.335
= 0,2395

La sfârşitul anului 2008, o acţiune Petrom valora, din punct de vedere contabil
0,2395 lei, cu 2,8% mai mult comparativ cu perioada similară din 2007. Astfel, dacă
acţionarii Petrom ar hotărî valorificarea activelor acesteia şi plata tuturor datoriilor,
aferente pentru fiecare acţiune deţinute, aceştia ar putea încasa circa 0,2395 lei. Valoarea
contabilă a unei acţiuni Petrom a manifestat un curs ascendant în perioada urmărită.
I.7 EPS (lei)
EPS 31.12.2006 = Profit net = 2.285.490.200= 0,0403
Nr.total de acţiuni 56.644.108.335

EPS 31.12.2007 = Profit net = 1.778.042.300 = 0,0314


Nr.total de acţiuni 56.644.108.335

14
EPS 31.12.2008 = Profit net = 1.022.387.460= 0,0180
Nr.total de acţiuni 56.644.108.335

Dacă acţionarii Petrom ar hotărî repartizarea întergului profit net al companiei, realizat în
primul semestru al anului 2008, atunci pentru fiecare acţiune ar încasa 0,0180 cu 1,74%
mai puţin decât le-ar fi revenit la sfârşitul anului 2007. Această valoare este redată de către
indicatorul EPS.
Putem considera că la baza scăderii indicatorului EPS, în perioada menţionată mai sus, s-a
aflat exclusiv modificarea câştigului net al societăţii (respectiv numărătorul indicatorului)
ţinând cont, aşa cum am precizat anterior că numărul titlurilor Petrom nu au rămas
constante pe parcursul perioadei urmărite.
Indicele PER si P/B
- Indicele PER - Indicatorul arată suma pe care un investitor este dispus să plătească
pentru un leu profit obţinut de companie .
Valori: 5 - 10 arată o acţiune relativ subevaluată
10 – 15 arată o acţiune corect evaluată
peste 15 arată o acţiune supraevaluată

PER 31.12.2006 = pret = 0,5650= 14


EPS 0,0403
PER 31.12.2007 = pret = 0,4970 = 15,83
EPS 0,0314

PER 31.12.2008 = pret = 0,1810= 10,03


EPS 0,0180
La finalul lui 2007, Petrom a înregistrat un PER de 15,83, iar în 2008 în scădere cu
63,36%, ca urmare a micşorării numitorului EPS. Chiar dacă este în scădere în 2008, faţă
de 2007, putem considera că nivelul înregistrat de către acest indicator poate fi încadrat ăn
categoria acţiunilor relativ corect evaluate din punct de vedere al PER.

Indicele P/BV (P/B) este: preţ/valoare contabilă, unde valoarea contabilă este
capitalul propriu/număr total de acţiuni iar capitalul propriu = active total – datorii totale
Indicele P/B – indică încrederea pieţei în potenţialul acţiunii
Valori:
- sub 1 arată o acţiune subevaluată
- 1 – 2 arată o acţiune relativ corect evaluată

15
- peste 2 arată o acţiune supraevaluată
Cei doi indicatori ar trebui sa se coreleze: PER măsoară rata de creştere a unei firme iar
P/B acumularea de valoare.
P/B 31.12.2006 =0,5650 / 12.324.704.63 / 56.644.108.335 = 0,560/0,2176=2,57
P/B 31.12.2007 =0.4970 / 13.184.118.605/56.644.108.335=0,4970 /0,2328=2,13
P/B 31.12.2008=0,1810/13.568.598.45/ 56.644.108.335 =0,1810/ 0,2395=0,76

Dupa cum se observă, acţiunile sunt corect evaluate, însă la sfârşitul anului 2008
acţiunile se subevaluază, ceea ce nu dă investitorilor un puls de a achiziţiona acţiuni,
respectiv a investi la SNP-PETROM.

INDICELE ROE (rentabilitatea capitalului) = Pnet


Capitaluri proprii
ROE 31.12.2006 = 2.285.490,20 x 100 = 18,54
12.324.704.63

ROE 31.12.2007 = 1.778.042.300 x 100 = 14,64


12.143.211.010

ROE 31.12.2008 = 1.022.387.460 x 100 = 7,53


13.568.598.45
Socitetatea Petrom şi-a utilizat capitalurile proprii pe parcursul anului 2007 cu
21,03% mai puţin faţă de sfârşitul anului 2006, unde înregistra o rată a rentabilităţii
capitalurilor proprii de 18,54%. In anul 2008 societatea a utilizat capitalurile cu o scădere
continuă la 7, 53%, cu o scădere de 48,57% faţă de anul 2007.

INDICELE ROA: rentabilitatea utilizării activelor economice = profit net/active


totale
ROA 31.12.2006 = 2.285.490,20/19.369.775 x 100 = 11,8%
ROA 31.12.2007 = 1.778.043,300/21.065.657,44 x 100 = 8,44%

Indicele de lichiditate = Disponibilităţi + stocuri


Datorii pe termen scurt
31.12.2006 = 6.276.870,11 / 2.257.229,75= 2,78
31.12.2007 = 4.690.827,46 / 2.580.025,43 = 1,82

În cadrul datoriilor totale ale companiei, obligaţiile scadente într-un interval mai mare de
un an deţineau la sfârşitul anului 2007, o valoare de 1,82. Indicatorul redus reflectă faptul

16
că Petrom nu are probleme în a-şi onora datoriile scadente într-un interval scurt de timp,
atât în anul 2007, cât şi la sfârşitul anului 2006.

Gradul de îndatorare = Datorii totale x 100


Active totale

An 2006 = 2.279.370,77____________ x 100= 0,1176 x 100=11,76%


13.092.904,75+6.276.870,11

An 2007 = 2.609.007.437 x 100 = 0,1238 x 100 = 12,38%


21.065.657.435
Măsura în care compania prezentată îşi utilizează propriile resurse în dezvoltarea
activităţii, poate fi evidenţiată şi prin determinarea nivelului gradului de îndatorare al
acesteia. Astfel, putem considera că menţinerea unui grad de îndatorare redus (sub 60%)
pe parcursul perioadei urmărite, reflectă că PETROM şi-a bazat îmbunătăţirea eficienţei
activităţii desfăşurate preponderent pe resursele proprii de finanţare.

Valoarea unitară a activului net=


Activ net/ Nr acţiuni= (Activ-Datorii)/ Nr acţiuni
31.12.2006= (19.369.775 -2.279.370,77) / 56.644.108.335=0,3
31.12.2007= (21.065.657,44-2.609.007,44) / 56.644.108.335= 0,32
Valoarea nominală unei acţiuni este 0,10 RON
VUAN 2006 si 2007>Valoarea nominală unei actiuni; acţiunea este supraevaluată

1.6.4 DIVIDENDE

17
anul dividend data de inreg randamentul EPS rata de
brut dividendului distributie a
brut dividendului

2007 0,0191 09.05.2008 3,90% 0,0314 60,83%

2006 0,0179 04.05.2007 3,23% 0,0403 44,42%

2005 0,0130 11.05.2006 2,30% 0,0253 51,38%

2003 0,0027 18.05.2004 1,13% 0,0038 71,05%

2001 0,0035 17.04.2002 6,03% 0,0069 50,72%

Dividende mai mici la Petrom în 2009 faţă de 2008

Posibila reducere a dividendului se datorează constituirii unor noi provizioane în ultimul


trimestru al anului trecut.
Compania Petrom (SNP) ar putea distribui un dividend semnificativ mai redus din
profitul pe 2008 comparativ cu dividendul oferit din profitul pe 2007, se arată într-un
anunţ al companiei transmis Bursei de Valori Bucureşti. În 2008, Petrom a distribuit un
dividend brut de 0,0191 lei/acţiune aferent anului financiar 2007. Raportat la valoarea din
26 ianuarie a acţiunii, dividendul din 2008 reprezintă 11,71%.În comunicatul remis BVB,
Petrom susţine că posibila reducere a dividendului se datorează constituirii unor noi
provizioane în ultimul trimestru al anului trecut, provizioane care vor reflecta reducerea
valorii contabile a investiţiilor efectuate de companie în Rusia, dar şi riscul plăţii unor
despăgubiri către salariaţi. În primele nouă luni ale anului trecut, compania a raportat un
profit net de 2,29 miliarde de lei (620 milioane de euro), mai mare decât întregul profit pe
2007, de 1,778 miliarde de lei lei (532 milioane de euro).

18
2) ANTIBIOTICE S.A.
2.1 EVOLUŢIA SECTORULUI FARMACEUTIC PE PLAN
INTERNAŢIONAL

Industria farmaceutică europeană aduce o contribuţie unică la


bunăstarea Europei prin punerea la dispoziţie a medicamentelor, prin
contribuţia la creşterea economică şi prin crearea de locuri de muncă.
El a fost şi este în continuare un sector strategic pentru Europa, ăn care lucrează peste 634
000 de persoane şi care însumează mai mult de 17% din cheltuielile din cadrul sectorului
UE de cercetare şi dezvoltare. Globalizarea actuală înseamnă, de asemenea,
că, datorită factorilor structurali care depăşesc sectorul farmaceutic (de
exemplu, costul forţei de muncă), centrul de gravitate al investiţiilor
globale pentru C-D (cercetare şi dezvoltare) în acest domeniu se mută
treptat către Statele Unite şi Asia. Europa ar trebui să depună toate
eforturile pentru a-şi recâştiga poziţia pe care a deţinut-o în cea mai
mare parte a secolului XX, când a fost centrul inovaţiilor din domeniul
farmaceutic.
Buna funcţionare a pieţei interne a UE reprezintă, de asemenea, o
provocare majoră pentru viitor. În ceea ce priveşte aspectele
reglementare, punerea în aplicare şi interpretarea legislaţiei comunitare
de către statele membre creează încă obstacole în calea liberei
circulaţii a medicamentelor. Cerinţele excesive afectează, de
asemenea, competitivitatea, mai ales în cazul întreprinderilor mici şi
mijlocii, fără a aduce întotdeauna beneficii sănătăţii publice. Există
posibilitatea unei reglementări mai bune, de exemplu în ceea ce
priveşte modificarea autorizaţiilor existente, precum şi, eventual,
studiile clinice.
Sectorul farmaceutic din Europa Centrală şi de Est a fost afectat de scăderile
bursiere din ultima perioadă, însă companiile de profil oferă o variantă bună de investiţii,
potrivit Erste Bank. Principalele alegeri ale analiştilor Erste sunt acţiunile Richter Gedeon
din Ungaria si Krka din Slovenia. "Considerăm că, pe pieţele din Europa Centrală şi de
Est, volatilitatea ar putea să mai crească în următorul sezon de raportări financiare şi nu
vor mai putea controla presiunea unor viitoare scăderi. Pe de altă parte, pentru investitorii

19
orientaţi spre datele fundamentale pe termen lung, companiile de top din domeniul
farmaceutic de pe pieţele din ECE sunt o alegere bună la preţuri avantajoase", susţine
Vladimira Urbankova, analist al sectorului farma în cadrul Erste Bank.

2.2 EVOLUŢIA SECTORULUI FARMACEUTIC PE PLAN NAŢIONAL


Societăţile din sectorul farmaceutic au fost, în acest an, unele dintre cele mai
performante de la cota BVB, criza financiară lăsând urme slabe asupra acestora. Însă
producătorii de medicamente din România au valori mai ridicate pentru indicatorii de
evaluare comparativ cu aceia înregistraţi de societăţi similare din Europa Centrală şi de
Est. Recomandările pentru expunerea pe acest sector sunt reprezentate de Egis şi Richter,
ambele din Ungaria, precum şi KRKA Slovenia. Revenirea Bursei de Valori Bucureşti
(BVB) din ultimele două luni a fost determinată de reluarea interesului investitorilor
pentru unele companii solide. Producătorii de medicamente reprezintă un segment care a
adus, în acest an, randamente semnificative, pe fondul impactului redus al crizei
financiare. Cel mai mare câştig a fost adus de titlurile Biofarm (BIO), al căror curs s-a
apreciat cu 88,5% în acest an, urmat de cel înregistrat de acţiunile Farmaceutica Remedia
(RMAH) şi Zentiva Bucureşti (SCD), cu peste 75%. Cel mai mic randament a revenit
titlurilor Antibiotice (ATB), al căror curs a crescut cu numai 30% faţă de valoarea de la
finalul anului trecut. Un câştig similar au adus acţiunile KRKA Slovenia, în timp ce
randamentul minim pe acest sector a revenit titlurilor Richter - listate la bursa din
Budapesta. În funcţie de câştigurile obţinute în perioada 1 aprilie-12 mai, cele mai bune
plasamente s-au dovedit titlurile BIO (83,5%), urmate de ATB (18,4%) şi SCD (13,8%).
Pe lângă aceste randamente, valoarea medie a transferurilor din ultima lună s-a majorat de
aproape trei ori faţă de media din primul trimestru.
Efectele crizei sunt minore
În plină criză financiară, un criteriu de alegere a companiilor sunt rezultatele
financiare şi impactul contextului mondial. În cazul pieţei farmaceutice din România,
acesta pare să fie minim, având în vedere ultimul raport al Cegedim. Piaţa a crescut în
primul trimestru cu 22,5% faţă de perioada similară din 2008, ajungând la două miliarde
de lei. În euro, creşterea din primele trei luni a fost de numai 6%, la 466,5 milioane de
euro. Estimările privind primul semestru sunt îmbucurătoare. Directorul general al
Cegedim, Petru Crăciun, a precizat că estimările pentru primul semestru al anului arată o
uşoară creştere sau chiar o stagnare a vânzărilor de medicamente, exprimate în euro,
comparativ cu acelaşi interval al anului trecut.

20
Pe lângă estimările bune privind emitenţii din sector, alte criterii sunt mărimea
companiei şi poziţia acesteia pe piaţă. Din acest punct de vedere, de preferat sunt titlurile
Zentiva - cu o cotă de piaţă de 3,7% şi o capitalizare de 202,2 milioane de lei - şi
Antibiotice - cu 2,7% din piaţa producătorilor de medicamente şi o capitalizare de 218,3
milioane de lei.
Luând însă în considerare rezultatele financiare din 2008 şi preţurile actuale ale
emitenţilor autohtoni, cei mai atractivi indicatori de evaluare se înregistrează pentru
Zentiva Bucureşti - PER de 8,6 şi preţ/valoare contabilă de 0,7. Valoarea indicatorului
PER pentru Antibiotice este prea ridicată (20,2), în timp ce Biofarm şi Farmaceutica au au
terminat anul 2008 cu pierderi, ceea ce nu le recomandă.

2.3 PERSPECTIVE SECTORIALE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC

Compania Antibiotice SA, unul dintre liderii industriei de medicamente din


România, îşi extinde piaţa internaţională pentru produsele în formă finită. Începând cu
anul 2005, firma ieşeană a fost prezentat pe pieţele Rusiei şi Ucrainei cu trei noi produse
farmaceutice din clasele terapeutice antiinfecţioase şi sistem musculo-scheletic. Extinderea
pieţei internaţionale reprezintă una dintre direcţiile strategice de dezvoltare abordată de
compania ieşeană încă din anul 1990. Alături de substanţa activă Nistatina (utilizată în
fabricarea medicamentelor ce tratează infecţiile micotice), produs pentru care Antibiotice
deţine locul 2 in topul producătorilor mondiali, cu o cota de piaţă de 25%, compania
ieşeană şi-a majorat permanent portofoliul de produse finite exportate, ajungând în prezent
la un număr de 35 de medicamente comercializate pe piaţa externă. Medicamentele marca
Antibiotice sunt prezente, astfel, în 50 de ţări ale lumii, între care SUA, Canada,
Germania, Olanda, Anglia, Belgia, Elveţia, Austria, Rusia, Australia, India, Vietnam,
Taiwan, Tunisia, Kenya şi Brazilia.
Pe de altă parte, evoluţia companiei pe plan intern a confirmat trendul ascendent
înregistrat în ultimii ani. Cu o cotă de piaţă de 3,13%, Antibiotice înregistrează o creştere
constantă a valorii sale pe piaţa farmaceutică. Evoluţia constant ascendentă este rezultatul
unei politici de produs bazată pe calitatea superioară şi preţul accesibil al medicamentelor
sale, precum şi pe diversitatea claselor terapeutice şi a formelor farmaceutice lansate în
fabricaţie. In anul 2005, producatorul a lansat pe piata nationala o serie de produse noi din
diverse clase terapeutice.
Antibiotice, o companie profitabilă

21
Investiţiile în cercetare, calitate precum şi în modernizarea tehnologiilor de
fabricaţie au făcut din Antibiotice o companie profitabilă, dinamică, atractivă pentru
investitori. Timp de trei ani consecutivi (2006, 2007, 2008) compania Antibiotice a fost
inclusă în Top 100 al celor mai valoroase companii active în România, realizat de Ziarul
Financiar, pe baza capitalizării bursiere. Acţiunile companiei Antibiotice sunt listate la
Bursa de Valori din Bucuresti, categoria I, din aprilie 1997. În acelaşi an, acţiunile
companiei au fost incluse în componenţa indicelui BET (Bucharest Exchange Trading
Index). Din 2005 acţiunile ATB intră în structura indicelui ROTX (Romanian Traded
Index) al Bursei din Viena, iar în 2007 în cea a indicelui Dow Jones Wilshire Global Total
Market Index al Bursei din New York. În prezent, pe piaţa BVB, acţiunile Antibiotice
sunt incluse în indicele BET-XT (ce reflectă evoluţia preţurilor celor mai lichide 25 de
companii) şi în BET-C (indicele compozit, ce înregistrează evoluţia preţurilor tuturor
companiilor listate, cu excepţia SIF-urilor).
Planuri ambiţioase pentru 2009
Antibiotice îşi propune o creştere a cifrei de afaceri cu 10% comparativ cu anul
2008 şi o creştere a profitului net cu 20%. Fundamentarea acestor cifre a luat în calcul pe
lângă programul de eficientizare şi reducere a costurilor atât tendinţa de creştere a pieţei în
2009, cât şi lansarea de produse noi din clasele cardiovascular şi antiinfecţioase de uz
sistemic de ultima generaţie. De asemenea pentru anul 2009, Antibiotice şi-a propus
creşterea ponderii exporturilor în cifra de afaceri, de la 12% cât a fost în 2008, la 15%,
pentru a diminua astfel fluctuaţiile de pe pieţele locale. Pentru 2009 este programată şi
începerea livrărilor în SUA, unde sunt în curs de înregistrare patru produse, cât şi în
Ungaria unde deja a obţinut autorizaţiile pentru vânzarea de medicamente.

2.4 POZIŢIA ANTIBIOTICE IAŞI PE PIAŢĂ, ÎN CADRUL SECTORULUI


FARMACEUTIC ŞI PERSPECTIVELE EI

Antibiotice îşi menţine poziţia în Top 10 producători farmaceutici din România


Conform celui mai recent raport al Cegedim, Antibiotice îşi menţine poziţia în Top
10 producători farmaceutici activi în România. Dintr-o piaţă farmaceutică în valoare totală
de 1,9 miliarde euro, Antibiotice a deţinut în 2008 o cotă de 2,7%, poziţionându-se pe

22
locul 9. Lider al producătorilor farmaceutici prezenţi în România a devenit compania
multinaţională Hoffman la Roche (7,3% cotă de piaţă), urmată de Sanofi Aventis (6,9%)
şi GlaxoSmithKline (6,9%).
Conform rezultatelor economice preliminare, în anul 2008 Antibiotice a realizat o cifră de
afaceri totală de 215,8 milione lei, comparabilă cu cea obţinută în anul 2007 şi un profit
brut de 13,3 milioane lei.
Pe piaţa farmaceutică internă, Antibiotice a continuat să valorifice superior
medicamentele cu prescripţie medicală ce reprezintă 80% din cifra de afaceri. Dintre
acestea, cele mai bune rezultate în vânzări le-au înregistrat medicamentele din clasele
terapeutice antiinfecţioase, sistem nervos central şi sistem cardiovascular.
Investiţii pentru consolidarea afacerii
În ceea ce priveşte consolidarea afacerii pe termen lung, echipa managerială
Antibiotice a identificat surse de finanţare (fonduri proprii, dar şi atragere de capital prin
credit bancar şi prin fonduri structurale) şi sunt în derulare două mari proiecte de investiţii
pe termen lung care se ridică la aproximativ 20 miilioane de Euro.
Primul dintre acestea îl reprezintă o nouă capacitate de fabricaţie pentru
cefalosporine injectabile, unică în România şi în Sud-Estul Europei. Această investiţie va
permite companiei valorificarea unei părţi însemnate din producţie la export, şi va conferi
premise reale pentru reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar cu aproximativ 15%, prin
abordarea unor scheme de tratament cu cefalosporine, a căror spectru antimicrobian este
mai larg decât la penicilinile clasice. În prezent, pentru finanţarea proiectului se are în
vedere accesarea de fonduri structurale în valoare de 4,4 milioane euro, punerea în
funcţiune a noii capacităţi urmând să aibă loc în 2010.
Al doilea proiect presupune construirea unei noi secţii de fabricaţie a
comprimatelor, cu o capacitate mult superioară celei existente (500 milioane unităţi, faţă
de 300 milioane unităţi în prezent). Efectele pozitive se vor regăsi în diversificarea
portofoliului prin asimilarea de noi produse valoroase terapeutic, care să acopere afecţiuni
ale sistemului nervos, cancerul sau diabetul. Toate eforturile investiţionale din perioada
următoare vor fi făcute în domenii în care Antibiotice este recunoscută a avea competenţe
atât la nivelul producţiei cât şi la nivelul pieţei.
2.5 Plan complex de măsuri pentru eficientizarea afacerii şi de reducere a cheltuielilor
Atingerea acestor performante economice a fost posibilă prin implementarea de către
echipa managerială a companiei, începând cu jumătatea anului 2008 a unui plan complex

23
de măsuri pentru eficientizarea afacerii şi de reducere a cheltuielilor, ce a urmărit creşterea
profitabilităţii businessului Antibiotice. Printre aceste măsuri amintim:
− Aplicarea unui plan de reducere a costurilor care a vizat reducerea cheltuielilor
materiale de orice natura, fără afectarea normelor de fabricaţie specifice industriei
farmaceutice, calitatea produselor sau securitatea salariaţilor.
− Îngheţarea angajărilor şi redistribuirea personalului în cadrul companiei,
inclusiv prin promovarea pe posturi corespunzătoare a personalului muncitor care a
absolvit studii superioare.
− Îmbunătăţirea ritmului de încasare din piaţă prin stabilirea de grafice eşalonate
de plăţi, acoperirea cu instrumente asiguratorii a creanţelor aferente clienţilor de pe piaţa
internă şi extinderea poliţelor de asigurare pentru risc de neplată a clienţilor externi.
Efectele acestor măsuri sunt deja vizibile la nivelul primului trimestru 2009, ele
au început să produca efecte atât prin prisma creşterii profitului cât şi a cash-flowului.
Analiza SWOT
Puncte tari:
- creşterea profiturilor societăţii;
- creşterea vânzărilor;
- intrarea cu success pe noi pieţe de desfacere;
- sectorul în care activează este unul cu profitabilitate mare
Puncte slabe:
- societatea se află încă în proprietatea statului
Oportunităţi
- extinderea pe noi pieţe de desfacere
- privatizarea societăţii
Ameninţări
- concurenţa străină şi autohtonă
- accentuarea blocajului financiar al sistemului sanitar românesc

2.5 ŞTIRI, ZVONURI DESPRE ANTIBIOTICE IAŞI ATB

Antibiotice SA, investigată pentru încălcarea Legii concurenţei


Consiliul Concurenţei a făcut un control la producătorul ieşean de medicamente
Antibiotice SA, în urma unei plângeri înaintate de unul dintre distribuitorii săi, care s-a
declarat nemulţumit de „o anumită practică“. De fapt, Antibiotice SA este acuzată de

24
înţelegeri neconcurenţiale ce pot constitui una dintre cauzele esenţiale ale recentului eşec
al privatizării societăţii. Deşi în mod sigur va mai trece un timp până când se vor prezenta
concluziile oficiale ale investigaţiilor, un lucru este cert. Motivul pentru care Consiliul
Concurenţei cercetează contractele Antibiotice Iaşi şi evoluţia relaţiei cu distribuitorii
medicamentelor produse de societate este chiar cel pe care SFin l-a prezentat opiniei
publice în urmă cu mai bine de o lună. Este vorba de o relaţie de afaceri care are la bază si
o relaţie familială, mai precis despre faptul că societatea Pharma SA - unul dintre
distribuitorii medicamentelor produse de Antibiotice SA - este condusă de Dumitru Nani,
nimeni altul decât fratele directorului general de la Antibiotice SA, Ioan Nani. Un conflict
de interese mai mult decât evident, în legătură cu care instituţiile abilitate ale statului
aveau de ani întregi toate detaliile, însă până acum nu au făcut nimic.
Inspecţii inopinate
Principalul instrument prin care Consiliul Concurenţei realizează investigaţii şi
colectează probe este inspecţia inopinată. Ca urmare, aceasta a fost folosită si în cazul
Antibiotice Iaşi, unde inspectorii au apărut ca din senin şi apoi au petrecut două zile
frunzărind contractele încheiate de producătorul de medicamente cu distribuitorii.
Totodată, reprezentanţii Consiliului au colectat documente şi au copiat din
memoria computerelor întreaga corespondenţă electronică dintre producător şi
distribuitori, pentru a-şi putea fundamenta concluziile. Trebuie spus că motivul care a
declanşat investigaţia a fost furnizat organului de control chiar de unul dintre distribuitori.
Aşa reiese din declaraţia vicepresedintelui Consiliului Concurenţei, Alexe Gavrilă, care a
afirmat că „investigaţia a pornit în urma unei plângeri făcute de unul dintre distribuitorii
Antibiotice SA, nemulţumit de o anumită practică“. Reprezentanţii Antibiotice SA
confirmă la rândul lor faptul că au fost „vizitaţi“ de controlorii Consiliului Concurenţei şi
ancheta aferentă, dar afirmă că nu ştiu cine este distribuitorul „pârâcios“: „În România
sunt peste 100 de distribuitori şi este posibil ca vreunul dintre ei să nu fi primit dreptul de
a participa la vreo licitaţie”, susţine Ioan Nani, directorul general al societăţii. În ceea ce
priveşte alte detalii ale investigaţiei, Simona Barbu, purtătorul de cuvânt al Consiliului
Concurenţei, ne-a declarat că, „până la finalizarea unei investigaţii şi emiterea unei decizii,
nu face publice alte informaţii, deoarece acestea ar putea periclita bunul mers al
anchetei“.

25
2.6 ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARĂ

2.6.1 Structura acţionariatului ANTIBIOTICE IAŞI

Acţionarul majoritar al Antibiotice este Autoritatea Naţională pentru Valorificarea


Activelor Statului (AVAS) care deţine un procent de 53% din totul acţiunilor companiei.

Structura actionarilor Antibiotice la 31.01.2009


A.V.A.S.(*) 53,0173%
S.I.F. OLTENIA (*) 10,0954%
TOTAL 63,1127%
Alti actionari 36,8873%
TOTAL General 100,00%

Nota: (*) Actionari semnificativi, conform legii nr. 297 din 28.06.2004, art. 2, alineatul 1

Informaţii generale despre societate


Categorie BVB I
Indici BVB BET,BET
C,ROTX
Sector de activitate farmaceutice
Registru BVB
Cod ISIN ROATBIACNOR9

Informaţii despre acţiunile emise


Capital social 45.489.729 RON
Valoare nominală 0,10 RON
Număr de acţiuni 454.897.291
Capitalizare bursieră 241.095.564 RON

2.6.2 Analiza indicatorilor financiari şi de performanţă


Bilanţ contabil 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008
(mii RON)

26
Active imobilizate 106.793,22 164.097,68 ---
Active circulante 153.595,07 180.770,36 ---
Capitaluri proprii 177.059,65 246.249,76 246.508,14
Datorii totale 71.209,93 88.088,59 111.194,87
Datorii cu scadenta sub 1 an 68.662,04 84.281,54 109.742,04
Activ / pasiv total 260.636,95 --- ---

Cont de profit şi pierdere 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008


(mii RON)
Cifra de afaceri 195.677,95 229.415,60 215.805,95
Venituri din exploatare 193.392,71 235.848,07 229.401,16
Cheltuieli de exploatare 164.311,85 193.771,00 204.372,79
Venituri financiare 4.355,60 1.678,69 ---
Cheltuieli financiare 3.362,91 6.869,40 ---
Venituri totale 197.748,32 237.526,75 233.779,33
Cheltuieli totale 167.674,76 200.640,40 220.442,39
Profit brut 30.073,56 36.886,35 13.336,93
Profit net 23.839,15 32.456,01 10.175,93

Indicatori de performanţă 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008


Grad de îndatorare faţă de activul total 27,32% --- ---
Grad de îndatorare faţă de capital. proprii 40,22% 35,77% 45,11%
Indice de lichiditate 2,24 2,14 ---
Rentabilitatea activului economic 9,15% --- ---
Rentabilitatea capitalurilor proprii 13,46% 13,18% 4,13%
Rentabilitatea economică 12,18% 14,15% 4,72%
Valoarea contabilă (RON) 0,3892 0,5413 0,5419
EPS în ultimele 12 luni (RON) 0,0524 0,0713 0,0224
Cifra de afaceri pe acţiune (RON) 0,4302 0,5043 0,4744
Variaţie profit net în ultimele 12 luni 21,14% 36,15% -68,65%
Preţ de tranzacţionare (sfârşit de trimestru) 1,7200 2,0500 0,3600
PER (sfârşit de trimestru) 32,82 28,73 16,09

27
2.6.3 INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2006 = Capitaluri = 177.059.65= 0,3892


Nr.total acţiuni 454.897.291

Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2007 = Capitaluri = 246.249.761 = 0,5413


Nr.total acţiuni 454.897.291

Valoarea contabilă/acţiune 31.12.2008 = Capitaluri = 246.508.144 = 0,5419


Nr.total acţiuni 454.897.291

La sfârşitul anului 2008, o acţiune Antibiotice valora, din punct de vedere contabil, 0,5419
lei. După cum se observă, preţul unei acţiuni Antibiotice a manifestat o evoluţie constantă
în perioada urmărită.
EPS (lei)
EPS 30.06.2006 = Profit net = 23.839.15 = 0,0524
Nr.total de acţiuni 454.897.291

EPS 31.12.2007 = Profit net = 32.456.007 = 0,0713


Nr.total de acţiuni 454.897.291

EPS 31.12.2008 = Profit net = 10.175.927 = 0,0224


Nr.total de acţiuni 454.897.291

Valoarea EPS a avut o evoluţie descendentă; dacă acţionarii ar hotărî repartizarea


întregului profit net al companiei, realizat la sfârşitul anului 2008, atunci pentru fiecare
acţiune ar încasa 0,0224 lei, cu 3,18% mai puţin decât le-ar fi revenit la sfârşitul anului
2007. Această valoare este redată de către indicatorul EPS.
INDICELE PER si P/B
PER 31.12.2006 = pret = 1,7200= 32,82
EPS 0,0524

PER 31.12.2007 = pret = 2,0500 = 28,75


EPS 0,0713

PER 31.12.2008 = pret = 0,3600 = 16,07


EPS 0,0224

28
Indicatorul arată suma pe care pe care un investitor este dispus să plătească pentru
un leu profit obţinut de companie şi înregistrează la sfârşitul anului 2008 o încadrare uşor
supraevaluată din punct de vedere al PER
P/B 31.12.2006 = 1,7200/0,3892= 4,42
P/B 31.12.2007 = 2,0500/0,5413 = 3,78
P/B 31.12.2008 = 0,3600/0,5419 = 0,6643
În anul 2008, acţiunile sunt subevaluate datorită preţului scăzut de tranzacţionare la
31.12.2008, care a influenţat în mod direct valoarea P/B la 31.12.2008

INDICELE ROE

30.12.2006 ROE = Profit net = 23.839,15 x 100 = 13,46%


K proprii 177.059.65

31.12.2007 = Profit net = 32.456.007 x 100 = 13,18%


K proprii 246.249.761

31.12.2008 ROE = Profit net = 10.175.927 x 100 = 4,13%


K proprii 246.508.144
Socitetatea ANTIBIOTICE S.A. şi-a utilizat capitalurile proprii pe parcursul anului 2007
cu 2,08% mai puţin faţă de sfârşitul anului 2006, unde înregistra o rată a rentabilităţii
capitalurilor proprii de 13,46%. In anul 2008 societatea a utilizat capitalurile cu o scădere
continuă la 4, 13%, cu o scădere de 68,66% faţă de anul 2007.

INDICELE ROA: rentabilitatea utilizării activelor economice = profit net/active


totale
ROA 31.12.2006 = 23.839,15 / 260.388,29 x 100 = 9,16%
ROA 31.12.2007 = 32.456,01 / 334.868,04 x 100 = 9,69%

INDICELE DE LICHIDITATE

Indicele de lichiditate = Disponibilităţi + stocuri


Datorii pe termen scurt
31.12.2006 = 153.595,07 / 68.662,04= 2,24
31.12.2007 = 180.770,36 / 84.281,54= 2,14

GRADUL DE ÎNDATORARE FAŢĂ DE CAPITALURILE PROPRII:

29
= Datorii totale x 100%
Capitaluri proprii
31.12.2006 = 71.209.93/ 177.059.65 x 100 = 40,22%
31.12.2007 = 88.088.59 / 246.249.761 x 100 =35,77%
31.12.2008 = 111.194.87 / 246.508.144 x 100= 45,11%

VALOAREA UNITARĂ A ACTIVULUI NET=


Activ net/ Nr acţiuni= (Activ-Datorii)/ Nr acţiuni
31.12.2006= (260.388,29-71.209,93) / 454.897.291=0,0415
31.12.2007= (334.868,04-88.088,59) / 454.897.291= 0,0542
Valoarea nominală unei acţiuni este 0,10 RON
VUAN 2006 şi 2007< Valoarea nominală unei acţiuni; acţiunea este subevaluată

2.6.4 DIVIDENDE

Antibiotice Iaşi a distribuit dividendele cuvenite acţionarilor săi, persoane fizice,


pentru anii 1997, 1998, 2000 si 2001 prin intermediul Raiffeisen Bank.
Prin majorarea capitalului social din anul 2001, s-au repartizat câte 4 acţiuni cu
titlu gratuit, cu o valoare nominală de 0,10 lei, la fiecare acţiune deţinută, acţionarilor
existenţi în Registrul acţionarilor la data de referintă 29.06.2001.
Prin capitalizarea dividendelor aferente exerciţiului financiar 2002, s-a repartizat
câte o aţtiune cu o valoare nominală de 0,10 lei, la fiecare 13 acţiuni deţinute, acţionarilor
existenţi în Registrul acţionarilor la data de înregistrare 11.05.2004.
Referitor la anul financiar 2003, prin capitalizarea dividendelor s-a repartizat
acţionarilor, câte o acţiune cu o valoare nominală de 0,10 lei, la fiecare 11 acţiuni deţinute
în Registrul acţionarilor la data de înregistrare 15.11.2004.

2.7 Comunicat dividende 2005, 2006, 2007

În conformitate cu prevederile Legii 297/2004, Regulamentului CNVM nr. 1/2006, Legii


nr. 31/1990 republicată şi cu hotarârile adoptate de Adunările Generale ale Acţionarilor,
Antibiotice Iaşi distribuie dividendele aferente anilor financiari 2005, 2006 si 2007.

Data de Dividend brut


Anul financiar Data inceperii platii
inregistrare lei/actiune

30
2005 15.05.2006 0,0148234 11.12.2006
2006 16.05.2007 0,0222082 25.10.2007
2007 14.05.2008 0,030595 20.10.2008

3) BRD- GROUPE SOCIETE GENERALE

3.1 EVOLUŢIA SECTORULUI BANCAR PE PLAN INTERNAŢIONAL


Dezvoltarea pieţelor financiare şi diversificarea instrumentelor financiare au mărit
posibilităţile de acces la fonduri pentru bănci. Astfel, băncile au intrat şi pe pieţele de
capital la concurenţă cu societăţile de valori mobiliare, de asigurări, fonduri mutuale,
fonduri de pensii. Totodată, băncile au trebuit să dezvolte noi produse şi servicii, să
folosească instrumente şi tehnici specifice noilor pieţe, pentru a putea face faţă
concurenţei. Ca urmare, practicile bancare tradiţionale – bazate pe atragerea de depozite şi
acordarea de credite – au trecut pe un plan secundar şi au devenit precumpănitoare noile
activităţi, cum ar fi tranzacţiile de pe pieţele financiare şi generarea de venituri prin
comisioane, care reprezintă surse importante pentru profitabilitatea băncilor.
Sub influenţa dublului efect al noului mediu concurenţial (asupra activităţilor
prestate şi rentabilităţii obţinute), băncile şi-au reactualizat strategiile aplicate. Ca urmare,
în ultimele două decenii, sistemele bancare ale ţărilor capitaliste dezvoltate au fost supuse
unui puternic proces de schimbare.
În a doua jumătate a secolului XX s-au produs schimbări profunde în structura şi
activitatea sistemului bancar la scară mondială. Au continuat să existe, desigur, trăsături
specifice ale sistemului bancar în fiecare ţară, în funcţie de condiţiile economice existente,
ca şi de alte elemente importante precum tradiţia, politica băncii centrale, apartenenţa la
grupări regionale etc. Dar tendinţa generală a fost aceeaşi pretutindeni, şi anume de
formare a unor centre de putere cu mare potenţial financiar, care caută să atragă cât mai
multă clientelă şi să deţină o pondere cât mai ridicată din piaţă.

3.2 EVOLUŢIA SECTORULUI BANCAR PE PLAN NAŢIONAL


Sistemul bancar românesc, pâna la sfârşitul anului 1989 oferea un număr

limitat de servicii şi produse bancare.După 1989, România a fost martoră a multor

schimbări, iar trecerea la o economie de piaţă, a determinat creşterea numărului

31
agenţilor economici privaţi. Acest aspect a determinat nevoia dezvoltării unui sistem

bancar care să răspundă solicitărilor pieţei şi să asigure oferta de produse şi servicii

bancare necesare unei economii de piaţă.

Reforma sistemului bancar a început în 1990-1991, prin elaborarea şi

adoptarea unei noi legislaţii bancare privind organizarea şi funcţionarea băncii

centrale şi a băncilor comerciale. Noua legislaţie bancară se referă la Legea privind

activitatea bancară (nr. 33/1991), care a fost în vigoare în perioada 1991-1997; Legea

58/1998 numită Legea bancară care a fost recent promulgată de preşedintele ţării,

Legea privind statulul Băncii Naţionale a României (34/1991), Legea privind

procedura falimentului băncilor (nr. 83/1998).

România ocupă locul cinci în Europa Centrală şi de Est în funcţie de ratingul


atribuit mediului în care operează băncile comerciale, cu un calificativ de 58,2 puncte din
100, potrivit instituţiei irlandeze de cercetare Research and Markets. Ratingul atribuit
României arată că evoluţia sectorului bancar este limitată de o serie de factori, precum
nivelul scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor, volatilitatea PIB şi infrastructura financiară.
Analiştii nu oferă informaţii referitoare la ţările care se situează înaintea României în
clasamentul realizat.
Dezvoltarea sectorului bancar a avut la bază creşterea creditului neguvernamental,
dar şi anticipaţiile bune ale populaţiei privind dezvoltarea afacerilor şi creşterea
profitabilităţii.
Un alt element care a stat la baza expansiunii sectorului bancar în ţara noastră a
fost şi gradul de dezvoltare mai redus al pieţei de capital autohtone şi rolului mai scăzut al
acesteia de finanţare a economiei reale.
Sistemul bancar românesc nu a fost afectat în mod direct de criza pieţei ipotecare
subprime, băncile româneşti neavând plasamente în astfel de instrumente financiare.
Efectele sunt mai mult indirecte, prin scăderea lichidităţii bancare în ceea ce
priveşte finanţarea bancară externă şi prin creşterea costului finanţării. În condiţiile în care
sistemul bancar românesc va rămâne neafectat de diminuarea lichidităţii externe, este de

32
asteptat ca activitatea bancară din România să înregistreze în continuare un ritm de
creştere mai lent comparativ cu anii anteriori.

1. PERSPECTIVE SECTORIALE

Perspectivele privind băncile româneşti rămân stabile, reflectând potenţialul de


creştere al sistemului bancar, dar şi riscurile generate de creşterea creditării, potrivit unui
raport elaborat de agentia de evaluare financiara Moody's Investors Service: ratingurile
bâncilor din România reflectă îmbunătăţirea mediului operaţional, odată cu alinierea
mediilor politice şi economice la UE, precum şi performanţa economică bună, toţi aceşti
factori sprijinind dezvoltarea sectorului bancar.
Implicarea activă a băncilor strâine pe piaţa romănească a majorat şi nivelul
expertizei în sistem, contribuind la dezvoltarea reţelelor teritoriale, consolidind
cunoştinţele tehnice şi transferul de know-how şi furnizând capitalul şi fondurile necesare.
Ratingurile actuale include şi temerile Moody's referitoare la riscurile legate de
creditare, în special avînd în vedere creşterea rapidă din ultimii ani a împrumuturilor, în
cadrul cărora creditele în valută deţin o pondere importantă. La acestea se adaugă şi
riscurile generate de operarea în cadrul unor sisteme netestate de risc management.
Moody's recunoaşte progresul notabil înregistrat în domeniul reglementării şi
supravegherii bancare, dar atrage atenţia că riscurile legate de creditare necesită o
monitorizare atentă a practicilor bancare de management, se spune în comunicat.
În concluzie, bancile romanesti analizate de agenţia de rating dispun de active de
bună calitate, profitabilitate adecvată, o rată relativ înaltă de adecvare a capitalului şi de o
bună lichiditate. Totuşi, sustenabilitatea acestor factori se află sub presiune pe fondul
reducerii marjelor de dobândă precum şi ca urmare a creşterii costurilor odată cu
dezvoltarea reţelelor teritoriale ale băncilor, în timp ce calitatea activelor se poate
deteriora, pe masură de portofoliile se maturizează sau condiţiile în care băncile operează
se slăbesc. Diferenţele între maturităţile activelor şi pasivelor arată că băncile trebuie să îşi
diversifice şi să îşi majoreze bazele de finanţare.

3. POZIŢIA COMPANIEI PE PIAŢĂ ŞI PERSPECTIVELE EI

BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă românească, după activele
bancare (cotă de piaţă la 31 decembrie 2007 între 16% şi 21%) şi în funcţie de segmentul

33
de clientelă şi de produse, şi deţine a doua capitalizare la Bursa de Valori Bucureşti cu o
capitalizare de aproximativ 5,4 miliarde euro. BRD - Groupe Société Générale este
prezentă în toate judeţele României printr-o reţea de 930 de agenţii .
Banca numără aproximativ 2.400.000 clienţi, peste 8.500 salariaţi şi deţine o reţea
teritorială de peste 800 unităţi.
Société Générale a fost înfiinţată în 1864 ca societate bancară înregistrată în
Franţa. Sediul său social se află în 29 Boulevard Haussmann, 75009, Paris, Franţa, iar
acţiunile sale sunt listate la Bursa de Valori din Paris. Este unul dintre principalele grupuri
financiare din lume şi a şaptea companie franceză, ca mărime, după capitalizarea bursieră
(46,2 miliarde EUR la 31 decembrie 2007). Société Générale are aproximativ 151.000 de
angajaţi şi este prezentă în peste 82 de ţări. Are peste 27 milioane de clienţi în întreaga
lume (inclusiv în Rusia, după achiziţionarea Rosbank). Este al patrulea gestionar de active
din zona euro, cu un portofoliu de 435 miliarde EUR în gestiune la 31 decembrie 2007 şi a
treia bancă europeană, ca mărime, după activele în custodie, active care la 31 decembrie
2007 totalizau 2.583 miliarde EUR. Este a treia bancă de finanţare şi investiţii, din zona
euro, după venitul net bancar. Este prezentă în peste 45 de ţări din Europa, Asia şi pe
continentul american.
Strategia BRD - Groupe Société Générale se integrează în strategia globală a
Grupului Société Générale: păstrarea echilibrului între portofoliul de servicii şi profilul de
risc, pentru asigurarea dezvoltării şi rentabilităţii pe termen lung, în paralel cu menţinerea
eforturilor pentru asigurarea unei eficacităţi operaţionale. Reuşita acestei strategii de
dezvoltare se bazează şi pe eforturile colaboratorilor BRD din România, care împărtăşesc
valorile Grupului Société Générale.
BRD - Groupe Société Générale doreşte să fie banca de referinţă a României prin
profesionalism, inovaţie, calitatea dezvoltării şi rentabilitate.
În acest sens, BRD-Groupe Société Générale îşi va urmări politica de investiţii
susţinute în vederea adaptării dispozitivului său comercial la specificul pieţei româneşti,
realizării la scară largă a procesărilor şi diversificării gamei sale de produse şi servicii.
Pentru analizarea situaţiei strategice ale companiei BRD am realizat matricea
SWOT
1. Puncte tari
− Poziţia foarte bună în sector a companiei
− Capabilitate companiei la strategii de dezvoltare

34
− Are relaţie cun un lider pe piaţa europeană
− Personal calificat
2. Puncte slabe:
− Un număr mare de angajaţi
3. Oportunităţi
− Privatizarea companiei
− Activează pe întregul teritoriu al ţării
4. Ameninţări
− Concurenţa internă şi internaţională

4. STIRI ŞI ZVONURI DESPRE BRD


În 2008, BRD a continuat dezvoltarea conceptului de "bancă de proximitate".
Reţeaua BRD număra, la sfârşitul anului 2008, 930 de unităţi, cu 124 mai multe decât la
31/12/2007. Banca a atras în 2008 peste 180.000 de clienţi activi. Dezvoltarea
operaţiunilor a fost însoţită şi de recrutarea a peste 2 200 de noi salariaţi, numarul total de
salariati depasind 9 400 la sfarsitul lui 2008. În 2008, BRD a primit două distincţii
importante, fiind aleasă Banca Anului în România de publicaţiile financiare internaţionale
The Banker şi Global Finance.
BRD-Groupe Société Générale a primit, pentru al treilea an consecutiv, din partea
revistei ''The Banker'', titlul de ''Cea mai bună bancă din România''.
Premiul venit din partea revistei britanice este cel de-al doilea obţinut de BRD în
acest an de la o publicaţie internaţională, după câştigarea titlului ''Banca anului 2008 în
România'' şi din partea revistei "Global Finance".
"BRD-Groupe Société Générale a înregistrat cel mai înalt nivel al rentabilităţii
capitalului dintre băncile româneşti în anul 2007, de 35,6%, dar creşterea cu 40% a
profitului este doar un fragment din povestea sa de succes. [...] Banca a rămas şi în 2008
unul dintre jucătorii de forţă pe piaţa locală a împrumuturilor sindicalizate. [...] De
asemenea, banca şi-a continuat eforturile care vizau echilibrarea portofoliului său, care
cuprinde acum în proporţie de 50% activităţi de retail [...]", se arată în comunicatul The
Banker.
''Anul 2008 a confirmat performanţele obţinute de BRD pe toate pieţele: retail,
IMM-uri, mari clienţi corporativi. Eforturile pe care le-am depus pentru a construi sinergii
între dezvoltarea comercială, pe de o parte, şi extinderea reţelei de unităţi, pe de altă parte,

35
şi-au dovedit eficienţa. Creşterea activităţii noastre a fost atent calibrată şi s-a bazat pe
aplicarea unor principii stricte de urmărire a riscului într-un context de piaţă relativ
dificil", a declarat Patrick Gelin, Preşedintele-Director General al BRD-Groupe Société
Générale.

5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ BRD


5.1 Structura acţionariatului
Structura acţionariatului BRD la 31 decembrie 2008 este prezentată în graficul
următor:

5.2 Acţiuni
Acţiunile BRD sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti la 1 ianuarie 2001.
Începând cu data de 15 martie 2005, acţiunile BRD au fost incluse în indicele regional
ROTX lansat de Bursa de Valori din Viena. Începând cu 27 septembrie 2005, acţiunile
BRD fac parte din indicele "New Europe Blue Chip Index" (NTX) lansat de Erste Bank şi
Bursa de la Viena. Acest indice sintetizează evoluţiile pieţelor bursiere din ţările Europei
Centrale şi de Est, prin prisma celor mai importante 30 companii listate la bursele de
valori naţionale. Aceasta este o recunoaştere a rolului important jucat de BRD pe piaţa de
capital din România, care acum capătă importanţă la nivel regional.
Acţiunile BRD sunt listate la BVB în categoria I şi sunt incluse în indicele BET cu
un număr de acţiuni de 696.901.518, valoarea lor nominală este de 1 RON.

36
5.3 Dividende
Dividendele sunt distribuite acţionarilor proporţional cu cota lor de participare la
capitalul social. Venitul generat de dividende este supus impozitării la sursă. Conform
Actului Constitutiv al Băncii, dividendele sunt plătite în termen de maxim 3 luni de la data
aprobării situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului încheiat, în numerar sau prin
virament, la alegerea acţionarului.
Dividendele nesolicitate se prescriu după 3 ani, potrivit dispoziţiilor legale.
Tabelul de mai jos arată valoarea dividendelor acordate acţionarilor BRD,
începând de anul 2000 pâna astăzi.
Randamentul Rata de
Dividend Data
Anul dividendului EPS distributie
brut de inreg.
brut a dividendului
09.05.200
2007 0,5921 8
2,72% 1,3157 45,00%

04.05.200
2006 0,3672 7
1,59% 0,9407 39,03%

05.09.200
2005 0,3089 6
1,82% 0,7939 38,91%

16.05.200
2004 0,1257 5
2,88% 0,2581 48,70%

20.04.200
2003 0,0693 4
2,90% 0,1692 40,96%

18.04.200
2002 0,0862 3
4,82% 0,3230 26,69%

20.03.200
2001 0,3480 2
10,58% 0,5872 59,26%

02.04.200
2000 0,2159 1
13,08% 0,3888 55,53%

5.4 Analiza indicatorilor financiari de performanţă


În următoarele prezentăm analiza indicatorilor financiari de performanţă pe o
perioadă de trei ani, respectiv: 2006, 2007 şi 2008.
În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele indicatori bilanţieri al companiei
bancare pe baza situaţiilor financiare prezentate.
Bilanţ contabil
- mii ron - 31.12.2006. 31.12.2007. 31.12.2008.
Capitaluri proprii 2.331.481,89 3.456.016,74 -
Activ/pasiv total 28.026.217,89 38.965.779.33 49.239.620,76

37
BRD -Groupe Société Générale a înregistrat în anul 2008 o creştere semnificativă a
activităţilor sale, în condiţiile unui mediu economic dificil, mai ales în timpul celui de-al
patrulea trimestru al anului.
Pe baza conturilor de profit şi pierdere veniturile, cheltuielile şi rezultatele
companiei în perioada analizată evoluează în felul următor:
Cont de profit şi 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008
pierdere -mii ron-
Venituri totale 5.546.191,12 9.945.297,35 17.688.508,89
Cheltuieli totale 4.784.355,40 8.854.629,22 16.073.978,52
Profit brut 761.835,71 1.090.668,13 1.614.530,38
Profit net 655.581,24 916.905,24 1.353.484,23

BRD în perioada analizată a înregistrat venituri încreştere, venit net bancar în


2008, de 3.199 milioane RON (aproximativ 869 milioane EUR), cu 27% mai mare decât
nivelul de la sfârşitul lunii decembrie 2007. Totodată cu creşterea veniturilor se observă o
creştere şi a cheltuielilor.
Profitul net al grupului, care include şi rezultatele obţinute de filialele BRD
Sogelease, BRD Finance şi BRD Securities, este de la na la an cât mai mare. În 2008 de
1.138 milioane RON (aproximativ 309 milioane EUR), în creştere cu 22% faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut. Adăugând profitul realizat din vânzarea participaţiei la Asiban,
nivelul profitului net se ridică la 1.364 milioane RON (aproximativ 370 milioane EUR),
valoare istorică pentru BRD. În ceea ce priveşte profitul net al băncii, acesta se ridică la
1.127 milioane RON (aproximativ 306 milioane EUR). Incluzând şi profitul realizat din
vânzarea participaţiei deţinute la Asiban, profitul net al băncii se ridică la 1.353 milioane
RON (aproximativ 367 milioane EUR).
Aceste rezultate vin să consolideze solvabilitatea robustă a băncii, capitalul
reglementar acoperind aproape 12% din activele ponderate la risc ale băncii, faţă de 8%
minimul impus de BNR.
Profit brut din exploatare în 2008 de 1.841 milioane RON (aproximativ 500
milioane EUR), în creştere cu 31% faţă de 31/12/2007.
Principalele indicatori de performanţe se poate urmări în tabelul de mai jos:
Indicatori de performanţă 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008
Rentabilitatea activlui net 2.34% 2,35% 2,75%
Rentabilitatea capitalului proprii 28,12% 26,53% 32,8%
Rentabilitatea economică 11,82% 9,22% 7,65%
Valoarea contabilă (RON) 3,3455 4,9591 -
EPS în ultimele 12 luni (RON) 0,9497 1,3157 1,9421

38
Variaţie profit net în ultimele 12 18,50% 36,86% 47,61%
luni
Preţ de tranzacţionare (şfârşit de 18,5000 28,0000 8,2500
trimestru)
PER sfârşit de trimestru 19,67 21,28 4,25

Renatbilitatea activului net arată că activele companiei au fost utilizate rentabil,


evoluţia acestora timp de trei ani a fost crescător.
Indicele ROE (rentabilitatea capitalului prorii) se calculează cu ajutorul formulei
următoare: Pnet
Capitaluri proprii
Socitetatea BRD şi-a utilizat capitalurile proprii pe parcursul anului 2007, cu o
scădere de 26,53%, respectiv cu 1,59% mai puţin faţă de sfârşitul anului 2006, unde
înregistra o rată a rentabilităţii capitalurilor proprii de 28,11%. Rentabilitatea capitalului
propriu (ROE) a fost la sfârşitul lunii decembrie 2008 de 32,8%, în timp ce raportul
cost/venituri a fost de 42%, în ciuda menţinerii unui nivel ridicat al investiţiilor (64
milioane EUR).
Valoarea contabilă pe acţiune este redată de formula următoare:
Capitaluri proprii
Numărul total de acţiuni

La sfârşitul anului 2007, o acţiune BRD valora, din punct de vedere contabil 3,35
lei, cu 1,48% mai mult comparativ cu perioada similară din 2006. Astfel, dacă acţionarii
BRD ar hotărâ valorificarea activelor acesteia şi plata tuturor datoriilor, aferente pentru
fiecare acţiune deţinute, aceştia ar putea încasa circa 4,96 lei.
EPS- câştigul pe acţiune se calculează cu ajutorul formulei:
Profit net
Nr.total de acţiuni
Dacă acţionarii BRD ar hotărî repartizarea întergului profit net al companiei,
realizat în primul semestru al anului 2008, atunci pentru fiecare acţiune ar încasa 1,94 cu
1,46% mai mult decât le-ar fi revenit la sfârşitul anului 2007. Această valoare este redată
de către indicatorul EPS.
Indicele PER arată suma pe care un investitor este dispus să plătească pentru un leu
profit obţinut de companie:
preţ pe acţiune
EPS

39
PER în perioada analizată a înregistrat valori oscilante. În sectorul financiar PER
are o valoare medie 16. pe baza rezultatelor obţinute putem observa că acţiunile BRD sunt
supraevaluate în anii 2006 şi 2007, iar în anul 2008 valoarea PER fiind 4,25 acţiunile sunt
subevaluate.

4) TRANSELECTRICA

1.1 EVOLUŢIA SECTORULUI ENERGIEI ELECTRICE PE PLAN INTERNAŢIONAL


Într-o economie din ce în ce mai globalizată, strategia energetică a unei ţări se
realizează în contextul evoluţiilor şi schimbărilor care au loc pe plan mondial. Cererea
totală de energie în 2030 va fi cu circa 50% mai mare decât în 2003, iar pentru petrol va fi
cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot susţine un nivel actual de
consum doar pănâ în anul 2040, iar cele de gaze naturale pănâ în anul 2070, în timp ce
rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a
nivelului de exploatare.
Previziunile indică o creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit de
resurse energetice. Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară la
nivel mondial, evoluţia şi prognoza de referinţă realizată de Agenţia Internaţională
pentru Energie (IEA) evidenţiază pentru următoarea decadă o creştere mai rapidă a
ponderii surselor regenerabile, dar şi a gazelor naturale.
Se estimează că, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la
nivel global, vor fi acoperite în continuare de cărbune. Concomitent cu creşterea
consumului de energie va creşte şi consumul de cărbune. Datele centralizate de Consiliul
Mondial al Energiei (CME) arată o creştere cu aproape 50 % a extracţiei de cărbune la
nivel mondial în anul 2005 faţă de anul 1980.

1.2 EVOLUŢIA SECTORULUI ENERGIEI ELECTRICE PE PLAN NAŢIONAL


Particularităţile sectorului energetic, în special termenele lungi de aplicare a
diverselor politici sectoriale, ca şi realizarea obiectivelor energetice propuse, capitalul
deosebit de mare solicitat pentru dezvoltarea acestui sistem, necesitatea realizării

40
producţiei în acelaşi timp cu consumul etc., impun existenţa unor strategii pe termen
mediu şi lung pentru ale cărei obiective se dimensionează politicile specifice.
În abordarea dezvoltării sectorului energetic din România s-a avut în vedere
necesitatea creării acelor structuri care să se adapteze la piaţa unică europeană, în cadrul
căreia pieţele naţionale îşi pierd treptat graniţele tradiţionale, devenind parte integrantă a
pieţei comune.
România şi-a asumat decizia de a liberaliza piaţa de energie electrică considerând
ca important a crea o piaţă concurenţială, coerentă, în care participanţii să poată beneficia
de avantajele mediului concurenţial, asigurând în mod hotărât cadrul şi măsurile necesare
atingerii acestui obiectiv.
În vederea aderării la Uniunea Europeană, sectorul energiei electrice din România
trebuie nu doar să se conformeze directivelor şi rezoluţiilor comunitare, dar trebuie şi să
întreprindă acţiuni, să se organizeze, să creeze şi să aplice proceduri şi un cadru legislativ
şi de reglementare armonizate care să conducă la rezultatele prevăzute de aceste directive.
Aceste coordonate generale sunt în masură să contureze amploarea schimbărilor de
natură structurală, organizatorică şi legislativă privind mecanismele comerciale şi de
tranzacţionare a energiei electrice şi a serviciilor de sistem, pe care declanşarea procesului
de liberalizare a pieţei energiei electrice din România le-a făcut necesare.
Piaţa a intrat, astfel, într-o fază de transformare profundă care continuă şi astăzi,
întregul proces derulându-se pe următoarele coordonate principale:
• crearea unei pieţe a energiei electrice bazată pe principiile transparenţei,
nediscriminării şi obiectivităţii;
• crearea şi aducerea la funcţionare deplină a Autorităţii Naţionale de
Reglementare în domeniul Energiei;
• introducerea competiţiei în producerea energiei electrice şi furnizarea
energiei electrice;
• introducerea unui sistem de autorizare şi licenţiere a noilor participanţi la
piaţa energiei electrice;
• garantarea accesului reglementat al terţilor la reţelele electrice.

2 PERSPECTIVE SECTORIALE

Proiectul viitoarei pieţe angro de energie electrică, care este definit de noul Cod

41
comercial elaborat de ANRE (aprobat prin ORDINUL nr.25 al preşedintelui ANRE din
22. octombrie 2004) şi care a intrat în vigoare în ianuarie 2005, este corelat cu cele
europene şi constă într-o bursă voluntară de energie pentru piaţa spot de energie (Piaţa cu
o Zi înainte) completată cu o piaţă bilaterală liberă, caracterizată în mod normal de
contracte pe termen mediu şi lung, şi cu o piaţă de echilibru şi a rezervelor care vizează
menţinerea stabilităţii reţelei într-un timp de funcţionare real scurt.
În afară de aceste pieţe există o piaţă pentru licitaţiile transfrontaliere pentru
alocarea capacităţilor transfrontaliere într-o manieră eficientă.
Datorată caracteristicilor specifice ale sectorului energetic şi a mediului din
România există câteva reguli de piaţa care influentează proiectul general al pieţei. Aceste
reguli sunt descrise o dată ce trăsăturile principale ale fiecărei pieţe sunt menţionate.
Analiştii Moody’s Investors Service au perspective negative pentru sectorul
energiei electrice, publicat într-un studiu realizat.
Ratingurile atribuite de Moody’s companiei Transelectrica (simbol TEL) ar putea
fi influenţat în mod negativ de asumarea unor investiţii suplimentare, adiacente procesului
de modernizare, sau de plata de dividende extraordinare ridicate prin contractarea de
împrumuturi.
Asupra Transelectrica, o posibilă influenţă negativă ar putea-o avea posibilele
reduceri ale investiţiilor în modernizare. Printre factorii care pot influenta în mod pozitiv
calificativele companiei se numară continuarea procesului de modernizare a acestora,
alături de păstrarea unor profile financiare solide, susţinute de o lichiditate îmbunătăţită,
dezvoltarea unui cadru de reglementare adecvat, precum şi o tendinţă macroeconomică
pozitivă. Ratingul alocat de Moody’s pentru Transelectrica este „Baa3“ având perspectivă
stabilă.

3 POZIŢIA COMPANIEI PE PIAŢĂ ŞI PERSPECTIVELE EI

Este operatorul de transport şi de sistem din România, cu un rol cheie pe piaţa de


energie electrică din România.
Administrează şi operează sistemul electric de transport şi asigură schimburile de
electricitate între ţările Europei Centrale şi de Răsărit, ca membru al UCTE (Uniunea
pentru Coordonarea Transportului de Electricitate) şi al ETSO (Asociaţia Europeană a
Operatorilor de Transport şi de Sistem).

42
Este responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcţionarea sistemului şi a
pieţei, asigurarea siguranţei Sistemului Electoenergetic Naţional (SEN). De asemenea
reprezintă principala legatură dintre cererea şi oferta de electricitate, echilibrând
permanent producţia de energie cu cererea.
Prognoza consumului de energie electrică în perioada 2008 – 2017 ţine seama de
documentul “Strategia Energetică a României pentru perioada 2007- 2020” elaboarat de
MEF şi aprobat prin HG nr. 1069/2007 şi de informatiile şi prognozele primite de la
operatorii de distribuţie, având ca obiectiv principal o dezvoltare durabilă a sectorului
energetic şi integrarea industriei energetice în structurile europene.
Pentru perioada 2008 – 2017, ritmul mediu anual preconizat de creştere a PIB şi a
consumului final de energie electrică este de 5,7% şi respectiv de 3,2%. Puterea brută de
vârf a consumului intern creşte de la 8962 MW în 2008 la 12449 MW în 2017.
Pentru orizonturi de timp mai îndepartate (2012 şi 2017), au fost considerate şi rate
mai mari sau mai mici de creştere a consumului, rezultând trei scenarii: mediu, minim şi
maxim. Deoarece reţeaua se dimensionează pentru consumul maxim pe SEN, înregistrat la
vârful de seară iarnă, au fost utilizate trei scenarii pentru palierul de Vârf Seară Iarnă (VSI
min, VSI mediu si VSI max), şi scenariul mediu pentru Vârful de Dimineaţa Vară (VDV)
şi Golul de Noapte vară zi de Sărbătoare (GNS). S-au luat în considerare informaţiile
primite de la producători privind planurile de retehnologizare, înlocuire sau casare a unor
grupuri.
În perioada 2008 - 2017 este anunţat un program de retrageri definitive din
exploatare a unor grupuri termoenergetice la atingerea duratei de viaţă, sau datorită
eficienţei foarte scăzute. Decizia de oprire a unor grupuri trebuie să ţină cont, pe lângă
vechimea şi locul pe piaţa al acestora şi de considerente legate de siguranţa în funcţionare
a SEN. Puterea instalată în grupurile care urmează să fie casate totalizează 2520 MW,
dinre care 1290 MW în 2016.
În perioada 2008-2017 sunt preconizate să intre în retehnolgizare grupuri însumând
3700 MW, urmărindu-se în principal încadrarea în cerinţele europene de protecţie a
mediului. Puterea instalată totală a grupurilor propuse a fi retrase definitiv din exploatare
în perioada.
Pentru acoperirea cererii de energie electrică şi a puterii de vârf în condiţii de
siguranţă, sistemul electroenergetic necesită un anumit nivel al rezervei totale de putere,
definită ca diferenţa dintre puterea disponibilă şi puterea de vârf. Acest nivel al rezervei

43
depinde de structura grupurilor generatoare şi de indicatorii de fiabilitate ai grupurilor din
sistem, şi trebuie să acopere următoarele categorii de puteri:
− puterea necesară pentru acoperirea reparaţiilor planificate;
− rezerva pentru reparaţii neplanificate.
Proiectele de reabilitare şi grupuri noi care au fost considerate în perioada analizata
sunt:
− reabilitarea unor grupuri termoelectrice de condensaţie de 330 MW sau 210 MW
pe lignit, huilă sau hidrocarburi, pentru prelungirea duratei de viaţă, şi pentru încadrarea în
cerinţele de mediu din Ordinul nr. 859 din 29.09.2005 al Ministerului Administraţiei şi
Internelor care a aprobat “Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf,
oxid de azot şi pulberilor provenite din instalaţii mari de ardere”;
− finalizarea unor centrale hidroelectrice aflate în diferite stadii de execuţie şi
instalarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu 4 grupuri de 250MW;
− finalizarea grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda;
− instalarea de grupuri noi de condensaţie (ciclu combinat pe gaze naturale şi
grupuri cu tehnologii curate pe huilă);
− grupuri cu turbine cu gaze cu recuperare de căldură, pe gaze naturale

ANALIZA SWOT
Puncte tari:
− Compania deţine un rol cheie pe piaţa de energie electrică din România
− Volumul ridicat de investiţii
− Strategii care au condus la ocuparea poziţiei de lider pe piaţă
− Dezvoltare durabilă
Puncte slabe:
− Număr mare de angajaţi
− Societatea se află în proprietatea statului
Oportunităţi:
− Îmbunătăţirea continuă a activităţii şi calităţii serviciilor
Ameninţări:
− Concurenţa internă şi internaţională

4 ŞTIRI ŞI ZVONURI DESPRE COMPANIE

44
Transelectrica va crea posibilitatea teleconducerii staţiei de la centrele de dispecer
centrale şi teritoriale, aceasta conducând la creşterea calitãţii serviciului de transport al
energiei electrice, la creşterea siguranţei în deservirea utilizatorilor reţelei electrice de
transport şi la reducerea pe viitor a costurilor de mentenanţã, prin monitorizarea şi
diagnoză de la distanţă a tuturor echipamentelor, dl. Adrian Baicusi, directorul general al
Transelectrica. Transelectrica este Operatorul de Transport şi de Sistem din România, care
gestionează, operează, întreţine, modernizează şi dezvoltă reţeaua de transport care este
formată din 77 staţii electrice de transformare, cu o capacitate de circa 35.000 MVA, şi
8.990 km de linii electrice aeriene de 110/220 kV, 400 kV şi 750 kV, aflate în gestiunea a
8 sucursale de transport.
Transelectrica Bucureşti (simbol TEL) asteaptă în acest an un profit în creştere cu
circa 23% faţă de cel realizat în 2008, de la 57,1 mil. lei (15,5 mil. euro) la 70 milioane de
lei. În acelaşi timp, compania de transport a energiei electrice doreşte să realizeze venituri
în creştere cu 2,7%, de la circa 3 mld. lei (815 mil. euro) anul trecut la aproape 3,1 mld.
lei. De asemenea, cheltuielile Transelectrica sunt prognozate să avanseze cu 2%, de la 2,9
mld. lei (787 mil. euro) la 3 mld. lei.
„Transelectrica este unul dintre cei mai importanţi emitenţi ai BVB şi de aceea
sprijinim compania pentru a face publice rezultatele conform calendarului financiar postat
pe site-ul www.bvb.ro, de a anunţa toate evenimentele importante din viaţa companiei, în
efortul creşterii transparenţei pieţei de capital. Sperăm, de asemenea, că profitul
operaţional declarat de Transelectrica să se traducă într-un nivel al dividendelor care să se
ridice la aşteptările acţionarilor”, a declarat Anca Dumitru, director general, Bursa de
Valori Bucureşti.

5 ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ

5.1 Structură acţionariat


Potrivit datelor furnizate de Depozitul Central structura acţionariatului CNTEE
Transelectrica SA la data de 31 decembrie 2008 este următoarea:
 Statul român, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, persoană juridică de
drept public, deţine un număr de 54.014.781 acţiuni, reprezentând 73,7% din
capitalul social.

45
 SC “Fondul Proprietatea” SA, persoană juridică română, deţine un număr
de 9.895.212 acţiuni, reprezentând 13,5% din capitalul social.
 Alţi acţionari deţin un număr de 9.348.149 acţiuni, reprezentând 12,8% din
capitalul social.
Structura acţionariatului este prezentată în graficul următor:

5.2 Acţuni
Societatea Transelectrica a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti (Categoria I,
Simbol: TEL) în anul 2006, prin intermediul ofertei publice iniţiale derulate fiind vândute
10% din numărul total de acţiuni emise de societate. Oferta publică primară iniţială a fost
un succes, fiind subrasubscrisă de 6.46 ori, societatea reuşind să atragă peste 123 mln lei.
Începând cu 29 august 2006, acţiunile CNTEE Transelectrica SA sunt
tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria I, sub simbolul TEL. Numărul
total de acţiuni este de 73.303.142, valoarea nominală a unei acţiuni fiind de 10 RON,
capitalizarea bursieră 879.6347.704 RON.

5.3 Dividende
CNTEE Transelectrica S.A. plăteşte dividende din cadrul profitului net de
repartizat aferent anului financiar precedent şi a oricăror rezerve de distribuit numai după
ce rezultatele financiare anuale sunt aprobate de către AGA.
În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia dividendelor acordat acţionarilor în
anii 2006 şi 2007.

46
După scum se observă valoarea dividendului în anul 2007 a scăzut faţă de valoarea
din 2006.
Dividendele se plătesc acţionarilor la valoarea netă de impozit, rezultată prin
aplicarea cotei legale de impozitare, corespunzătoare fiecărei clase de acţionari (persoane
fizice/juridice, rezidenţi, nerezidenţi), conform prevederilor Codului Fiscal al României.
Impozitul este reţinut la sursă.
Compania naţională de transport a energiei electrice Transelectrica Bucureşti
(TEL) va distribui în an 2009 un dividend brut de 0,3 lei/acţiune, potrivit unui raport
publicat pe Bursă. Valoarea dividendului este mai scăzut cu 16,6% faţă de cel acordat
acţionarilor anul trecut, care s-a ridicat la 0,36 lei/acţiune.

5.4 Analiza indicatorilor financiari şi de performanţă


În următoarele prezentăm trei tabele cu rezultatele financiare a companiei, perioada
analizată fiind pe trei ani consecutivi, şi anume: 2006, 2007 şi 2008.
Bilanţ contabil (mii RON) 31.12.2006 31.12.2007 31.12.208
Active imobilizate 2.906.034,74 3.137.465,05 -
Active circulante 1.054.398,54 912.210,05 -
Capitaluri proprii 2.208.843,04 2.329.303,90 2.357.246,37
Datorii totale 1.573.678,30 1.581.046,28 1.846.846,65
Datorii cu scadenţă sub 1 an 726.342,27 633.572,72 835.575,96
Activ/Pasiv total 3.960.604,97 - -

Pe baza bilanţului contabil am prezentat numai elementele principale cum sunt:


activele, capitalurile şi datoriile societăţii. În perioada mai sus amintit valoarea activelor
imobilizate a crescut de la un an la alta, iar activele ciculante au valori scadente.
Capitalurile şi datoriile au înregistrat valori din ce în ce mai mari, de la un la alta.
În contul de profit şi pierdere sunt prezentate cifra de afaceri, elementele de
venituri pe destinaţii, profitul net şi cel brut.
Cont de profit şi pierdere (mii RON) 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008
Cifra de afaceri 2.454.653,30 2.314.303,55 2.923.482,92
Venituri de exploatare 2.482.102,21 2.360.170,60 2.953155,73
Cheltuieli de exploatare 2.226.656,23 2.203.382,78 2.751.443,46
Venituri financiare 127.026,07 32.164,05 -
Cheltuieli financiare 55.235,76 112.887,79 -

47
Venituri totale 2.609.128,28 2.392.334,65 2.996.079,58
Cheltuieli totale 2.281.891,99 2.316.270,57 2.944.895,49
Profit brut 327.236,29 76.064,07 51.184,09
Profit net 277.259,58 50.346,73 39.342,46

Cifra de afaceri înregistrează valori oscilante, cea mai mică valoare având în 2007,
şi cea mai mare în 2008. Veniturile au evoluţii asemănătoare de cifra de afaceri, respectiv
cea mai mică valoare având în 2006. Profiturile au valori scadente, cea mai mare valoare
fiind în 2006, după ce în fiecare an scade valoarea lor.
Analiza principalilor indicatori de performanţă ale activităţii companiei este
realizată pe baza datelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere. Aceste indicatori sunt
centralizate în tabelul următor.
Indicatori de performanţă 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008
Grad de îndatorare faţă de activul 39,73% - -
total
Grad de îndatorare faţă de 71,24% 67,88% 78,35%
capitalurile prorii
Indice de lichiditate 1,45% 1,44% -
Rentabilitatea activului economic 7,00% - -
Rentabilitatea capitalurilor proprii 12,55% 2,16% 1,67%
Rentabilitatea economică 11,30% 2,18% 1,35%
Valoarea contabilă (RON) 30,1352 31,7763 32,1575
EPS în ultimele 12 luni (RON) 3,7826 0,6868 0,5367
Cifra de afaceri pe acţiune (RON) 33,4887 31,5717 39,8821
Variaţie profit net în ultimele 12 luni - -81,84% -21,86%
Preţ de tranzacţionare (sfârşit de 33,8000 40,0000 11,0000
trimestru)
PER (sfârşit de trimesrtu) 8,94 58,24 20,50

Gradul de îndatorare = Datorii totale x 100


Active totale

Măsura în care compania prezentată îşi utilizează propriile resurse în dezvoltarea


activităţii, poate fi evidenţiată şi prin determinarea nivelului gradului de îndatorare al
acesteia. Astfel, putem considera că menţinerea unui grad de îndatorare redus (sub 60%)
pe parcursul perioadei urmărite, reflectă că compania şi-a bazat îmbunătăţirea eficienţei
activităţii desfăşurate preponderent pe resursele proprii de finanţare.
În cazul acestei companii putem considera că activitatea ei nu este cea mai
eficientă, o valoare mai acceptabilă arată anul 2007, unde gradul de îndatorare este
67,88%.
Rentabilitatea capitalurilor proprii, indicele ROE se calculează pe baza formulei:

48
Profit net
Capitaluri proprii
Socitetatea Transelectrica şi-a utilizat capitalurile proprii pe parcursul anului 2007,
cu o scădere de 2,16%, respectiv cu 10,39 puncte procentuale mai putin faţă de sfârşitul
anului 2006, unde înregistra o rată a rentabilităţii capitalurilor proprii de 12,55%. În anul
2008 societatea a utilizat capitalurile cu o scădere continuă de 1,67%, cu o scădere de
0,49 puncte procentuale faţă de anul 2007.
Rentabilitatea economică, ca şi în cazul indicatorilor prezentate anterior, arată
valori de la un la alta cât mai mici, cea mai mare valoare având în 2006, după care scade.
Valoarea contabilă/acţiune = Capitaluri proprii
Numărul total de acţiuni
La sfârşitul anului 2008, o acţiune Transelectrica valora, din punct de vedere
contabil 32,15 lei, cu 1,18% mai mult comparativ cu perioada similară din 2007. Astfel,
dacă acţionarii Transelectrica ar hotărâ valorificarea activelor acesteia şi plata tuturor
datoriilor, aferente pentru fiecare acţiune deţinute, aceştia ar putea încasa circa 32,15 lei.
Valoarea contabilă a unei acţiuni Transelectrica a manifestat un curs ascendent în perioada
urmărită.
EPS - câştigul (profitul) pe acţiune are următoarea formulă de calcul:
EPS = Profit net
Nr.total de acţiuni
Valoarea acestui indicator a înregistrat o scădere bruscă în anii 2006, 2007 faţă de
2008.
Dacă acţionarii Transelectrica ar hotărâ repartizarea întregului profit net al
companiei, realizat în primul semestru al anului 2008, atunci pentru fiecare acţiune ar
încasa 0,53 cu 22,05% mai puţin decât le-ar fi revenit la sfârşitul anului 2007. Această
valoare este redată de către indicatorul EPS.
Putem considera că la baza scăderii indicatorului EPS, în perioada menţionată mai
sus, s-a aflat exclusiv modificarea câştigului net al societăţii (respectiv numărătorul
indicatorului).
Indicele PER – raportul preţ-câştig, indicatorul arată suma pe care un investitor
este dispus să plătească pentru un leu profit obţinut de companie . Valoarea medie a
acestui indicator este 12. Dacă indicatorul are valori mai mici de 12 rezultă o subevaluare
a acţiunilor companiei, iar o valoare mai mare de 12 arată o supraevaluare a acţiunilor.

PER = preţ
EPS

49
La finalul lui 2007, Transelectrica a înregistrat un PER de 58,24, iar în 2008 în
scădere cu 64,80%, ca urmare a micşorării EPS. Pe baza rezultatelor putem obsera că
nivelul înregistrat de către acest indicator numai în anul 2006 încadrează în categoria
acţiunilor corect evaluate, din punct de vedere al PER. În anii 2007 şi 2008 acţiuniile
companiei Transelectrica sunt supraevaluate.

5)SC TURISM FELIX SA

1.1. EVOLUŢIA TURISMULUI PE PLAN INTERNAŢIONAL


Turismul internaţional şi echilibrarea balanţei de plăţi externe
Una dintre trăsăturile majore ale evoluţiei economiei mondiale o reprezintă
creşterea şi diversificarea schimburilor internaţionale. Astfel, turismul apare ca o
componentă importantă a relaţiilor economice internaţionale. Este binecunoscut faptul că
turismul face parte din structura comerţului invizibil mondial, reprezentând una dintre
principalele componente ale acestuia. Comerţul invizibil este o formă a schimburilor
economice internaţionale care nu au ca obiect o marfă. Comerţul invizibil se
materializează şi formează „balanţa invizibilă" sau „balanţa serviciilor", componentă
importantă a balanţei de plăţi externe a unei ţări.
Impactul social al turismului
Pe lângă consecinţele economice, turismul are şi o profundă semnificaţie socio-
umană. El acţionează, prin natura sa, atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra
populaţiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng şi asupra
calităţii mediului, a utilizării timpului liber şi nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre
naţiuni.
Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizează comunicarea,
schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea orizontului cultural cu efect asupra
formării intelectuale. Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul
său reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de muncă a
populaţiei, atât prin formele de odihnă, cât şi prin formele de tratamente balneo-medicale.
Totodată, turismul reprezintă un mijloc de educaţie, de ridicare a nivelului de
instruire, de cultură şi civilizaţie a oamenilor. Dacă privim activitatea turistică ca pe una

50
de producţie, cu intrări şi ieşiri, se observă că aceasta presupune exploatarea unei game
variate de resurse, cele naturale având un rol fundamental. în consecinţă, turismul exercită
influenţă asupra mediului şi componentelor sale. Tot în plan socio-economic, dar şi
politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al turismului în intensificarea şi
diversificarea legăturilor între naţiuni pe plan mondial. într-adevăr, alături de comerţul
propriu-zis, turismul internaţional tinde să devină una din formele principale de legătură
dintre oameni situaţi pe continente diferite.

1.2. EVOLUŢIA TURISMULUI PE PLAN NAŢIONAL


Evoluţia turismului românesc în dinamica turismului mondial prezintă specificul
dezvoltării turismului românesc în dinamica turismului mondial, evoluţia şi rolul
turismului rural în România.
În această parte se prezintă varietatea reliefului şi formele de turism care se pot
practica, potenţialul speologic, lacurile balneare, fauna, flora, vestigiile medievale după
care urmează o prezentare pe larg a fluxurilor turistice internaţionale ale României cu
prezentarea evoluţiei
numărului de înnoptări pe zone respectiv zona litoralului, zona montană, balneară, zona
Bucureştiului şi reşedinţelor de judeţ. Fluxurile turistice internaţionale ale României dau o
imagine de ansamblu asupra plecărilor românilor în afara graniţei precum şi a sosirilor
străinilor pe teritoriul României.
Evoluţia turismului românesc poate fi caracterizată printr-o tendinţă de creştere în
ceea ce priveşte ultimii 10-15 ani.
Evoluţia turismului se poate aprecia prin acţiunea a doi indicatori:
 sosirile/plecările de turişti
 încasările/cheltuielile din turismul naţional.
Exemple pentru argumentare faptului că turismul în România arată o tendină de creştere:
2003 2004 2005 2006

Europa 5344 6306 5522 5690

Asia 119 135 142 151

Africa 10 12 12 14

America 115 139 154 172

Australia şi Oceania 6 7 8 9

51
Tări nespecificate 1 1 1 1
5595 6600 5839 6037
TOTAL
Tabelul nr 2. Structura sosiriilor în Romania

Pe baza tabelului se poate observa că pe parcursul aniilor majoritatea sosirilor


provine din Europa (de ex. în anul 2003 , 95.51% sunt din Europa).
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică din România,
în primele 10 luni din 2007, au crescut cu 12,1% comparativ cu cele din
perioada similară din 2006, până la 6 milioane de persoane.
Aproximativ 47,3% din turişti au preferat Bucureştiul şi oraşele
reşedinţă de judeţ şi doar 1,1% au ales Delta Dunării.
Ca şi în anii trecuţi, turismul intern a fost susţinut de români.
Sosirile turiştilor români în structurile de cazare au însumat 77,3% din
numărul total. Potrivit estimărilor reprezentanţilor agenţiilor de turism,
numărul turiştilor străini va creşte semnificativ abia din anul 2009,
deoarece 2008 a fost un an de stagnare faţă de 2007.
Numărul turiştilor români înregistraţi la hoteluri a fost de 4,74
milioane. Circa 47,3% din turişti s-au cazat în Bucureşti şi în oraşele
resedinţă de judeţ, 13,9% au preferat staţiunile din zona montană,
12,1% litoralul, 10,7% staţiunile balneare şi doar 1,1% Delta Dunării.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în intervalul ianuarie –
octombrie 2007 au însumat 19,47 milioane de nopţi (16 milioane de nopţi pentru români si
3,4 milioane pentru străini), în creştere cu 8% faţă de anul 2006.
Creşteri însemnate ale înnoptărilor s-au înregistrat pentru hoteluri, hoteluri pentru
tineret, spaţii de cazare de pe nave, pensiuni turistice urbane şi rurale.

2003 2004 2005 2006


Hoteluri şi moteluri 102997 1077 1154 1220

Vile turistice şi bungalouri 941 970 1021 1040

Pensiuni turistice urbane 328 461 597 702

Pensiuni turistice rurale 781 892 956 1259

Tabel nr. 2 Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

52
Pe baza tabelelor şi pe baza informaţiilor putem să spunem că turismul în România are o
tendinţă crescătoare.

2. PERSPECTIVE SECTORIALE ÎN DOMENIUL TURISMULUI

2.1. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MACROECONOMIEI


În ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un element
dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri şi
servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora.
De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se
materializează în dezvoltarea structurilor turistice şi indirect în stimularea producţiei
ramurilor participante la: construirea şi realizarea de noi mijloace de transport, instalaţii de
agrement pentru sporturi de iarnă, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un
semnificativ spor de producţie.
Impactul macroeconomic al turismului
Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are şi o contribuţie
aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă vie, de
inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-o măsură mai
mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.
De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia din alte domenii.
Studiile de specialitate au evidenţiat faptul că activitatea unor ramuri este determinată în
mare parte de nevoile turismului.
Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii economiei unei
ţări. Astfel, necesitatea de adaptare a activităţii turistice la nevoile tot mai diversificate,
mai complexe ale turiştilor determină apariţia unor activităţi specifice de agrement,
transport pe cablu.
Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă şi o cale (în unele cazuri chiar singura)
de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în special a celor naturale:
frumuseţea peisajelor, calităţile curative ale apelor minerale sau termale, condiţiile de
climă.
Trebuie menţionat şi faptul că turismul este capabil să asigure prosperitatea unor
zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin
dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în resurse cu valoare economică mare, dar cu

53
importante şi atractive resurse turistice naturale şi antropice. Datorită acestui fapt el este
considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.
O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă
contribuţia sa la asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate, realizată deopotrivă pe
seama turismului intern şi internaţional.
Efectul multiplicator al turismului
Este vorba, în primul rând, despre un aşa-numit efect direct care constă în creşterea
veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor
tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turişti în decursul unei
anumite perioade de timp, de obicei un an. în al doilea rând, avem în vedere efectul
indirect care vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra
ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod
inevitabil pentru a-şi susţine oferta turistică la parametri competitivi. In fine, în al treilea
rând, poate fi urmărit şi un efect indus asupra întregii economii naţionale, deoarece atât
veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului producător
de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri şi servicii de care
au nevoie. Asistăm astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scară
macroeconomică.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca
volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi
utilizat în economie.

2.2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ÎNTREPRINDERII

Misiunea:
- prin serviciile de calitate SC TURISM FELIX SA să rămână numărul 1 în
domeniul turismului balnear românesc şi să devină competitivă pe piaţa Europei Centrale.
- să ofere clienţilor atât servicii de turism balnear, cât şi de turism de agrement.

Obiective pe termen lung:


- schimbarea structurii clienţilor pe creşterea ponderii în capacităţile de 3, 4 şi 5 stele;
- fidelizarea segmentului actual de piaţă pe trei stele;
- atragerea turiştilor străini cu venituri medii şi a turiştilor români cu venituri peste medie;

54
- formarea segmentului de piaţă la 4 şi 5 stele.
Ţinte:
- creşterea cotei de piaţă de la 11 % la 15-20%;
- 70% din venituri obţinute prin turismul balnear de 3, 4 şi 5 stele;
- creşterea ponderii turiştilor străini de la 7% la 20-25%.
Obiective pe termen mediu
- formarea unui nou segment de piaţă pe turismul balnear de 2 stele pentru
- înlocuirea actualilor turişti veniţi prin CNPAS;
- creşterea ponderii turismului de afaceri;
- creşterea ponderii turismului de wellness şi agrement;
Obiective pe termen scurt
- schimbarea structurii turiştilor pe grupe de vârstă prin dezvoltarea turismului de
agrement;
- creşterea gradului de ocupare

Previziuni economice 2009-2011

55
Nr.crt Denumire indicator Plan 2009 Plan 2010 Plan 2011
A Venituri totale , din 90.000.000 120.000.00 168.000.000
care 0

1. Venit. din exploatare


89.800.000 167.700.000
119.750.00
0
Ven. din act. de bază 87.700.000 117.990.00 165.350.000
0
- hotel 35.000.000 48.590.000 69.550.000
- alimentaţie publică 35.750.000 49.000.000 71.200.000
- tratament 7.500.000 9.000.000 11.000.000
- agrement 6.250.000 8.000.000 9.800.000
- revânz. utilit., chirii 3.200.000 3.400.000 3.800.000
b. Alte ven. din expl. 2.100.000 1.760.000 2.350.000
2. Venituri financiare 200.000 250.000 300.000
B. Chelt. totale, din care 74.700.000 99.600.000 137.400.000
1. Chelt. din exploatare, 74.600.000 99.490.000 137.200.000
din care
- ch. cu mărfurile 12.000.000 17.000.000 25.900.000
- ch. cu materiale 20.900.000 32.640.000 49.500.000
-ch. cu terţi 11.550.000 10.000.000 9.700.000
- ch. cu imp. şi taxe 3.500.000 4.500.000 700.000
- ch. cu personalul 17.490.000 21.500.000 25.800.000
- amortizare 6.250.000 10.500.000 14.350.000
- provizioane 1.760.000 2.350.000 3.550.000
Alte ch. din expl. 700.000 1000.000 1.400.000
2. Cheltuieli financiare 100.000 110.000 200.000
Rezultatul brut 15.300.000 20.400.000 30.600.000
C Număr personal 1025 1115 1265
D Nr. zile-turist 511.000 546.500 622.000
E. Venit mediu/zi-turist 176 220 270

3. POZIŢIA COMPANIEI PE PIAŢĂ, ÎN CADRUL TURISMULUI ŞI


PERSPECTIVELE EI

Dacă în latină Felix înseamnă fericit, atunci cu siguranţă în română Băile Felix
reprezintă paradisul apelor termale. Într-un loc fascinant în care elementele primordiale ale

56
naturii, apa, aerul şi pământul se regăsesc în cea mai pură formă, tot ce-ţi poţi dori venind
aici este o vacanţă în care relaxarea se îmbină perfect cu descoperirea unor locuri
binecuvântate, cu un farmec aparte.
SC Turism Felix SA este leaderul turismului balnear românesc datorită gamei de
produse şi de servicii turistice.
Principalele două centre de profit: Termal şi Internaţional, se regăsesc în
cadranul ,,vaci de smuls" şi ,,vedete".
Principalele capacităţi de cazare, alimentaţie publică şi tratament ale societăţii
constau în: un complex de patru stele (Internaţional) cu o capacitate totală de 340 locuri
de cazare, 535 locuri alimentaţie publică, 600 locuri piscină, 400 locuri de tratament
balnear şi alte facilităţi, două complexe hoteliere de trei stele (Termal şi Nufărul) cu o
capacitate totală de 448 locuri de cazare, 784 locuri alimentaţie publică, 400 locuri
tratament balnear şi alte facilităţi, cinci complexe hoteliere de două stele (Poieniţa,
Mureş, Someş, Unirea) cu o capacitate totală de 1.968 locuri de cazare, 1.985
locuri alimentaţie publică, 1.400 locuri de tratament balnear şi alte facilităţi şi un complex
hotelier de o stea (Felix) cu 238 locuri de cazare.
Renumite pentru programele de tratament ce combină în mod ideal metodele
moderne cu cele tradiţionale, hotelurile societăţii Turism Felix SA pot fi considerate
adevărate temple ale relaxării.
Astfel, în cadrul bazelor de tratament ale hotelurilor Internaţional, Termal, Poieniţa,
Unirea, Mureş şi Lotus se poate beneficia de proprietăţile curative de excepţie ale apelor
termale. Echipamentele de tratament de ultima generaţie se completează perfect cu
profesionalismul personalului medical, pentru a reda tonusul şi pofta de viaţă.
Centrele de sănătate Internaţional şi Termal au fost integral modernizate şi re-
echipate în anii 2007, respectiv 2003.
Factorii naturali de cură specifici acestei zone favorizează tratamentul cu ape termo-
minerale care au temperaturi cuprinse între 20-49 grade Celsius. Elementele active din ape
au un efect benefic asupra întregului organism, creând reacţii lente, plăcut suportabile.
Din punct de vedere chimic, apa termală este calcică, bicarbonată, sodică, sulfată,
oligometalică şi silicioasă, concentraţia în săruri fiind redusă (aproximativ 1g/litru), şi cu
un grad uşor de radioactivitate (1,15 u.m. pe litru)
Indicaţii terapeutice
 afecţiuni reumatice inflamatorii

57
 afecţiuni reumatice degenerative
 afecţiuni reumatice abarticulare
 afecţiuni post traumatice
 afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic
 boli asociate

I. cikkely Instalaţii şi proceduri de tratament

 hidroterapie: băi cu apă termală în bazine şi văni, băi de plante, duş subacval,
duş scoţian, jacuzzi, afuziuni, baie drenolimfatică
 kinetoterapie în bazine cu apă termală şi văni
 elongaţii - subacvale şi pe masă
 electroterapie: Stanger, băi galvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenţi
interferenţiali, unde scurte, TENS, magnetoterapie
 inhalaţii aerosoli cu ape termale şi medicamente
 termoterapie: împachetări cu parafină
 aromoterapie: băi cu arome, gimnastică relaxantă, masaj cu uleiuri
 masoterapie: masaj general şi parţial, relaxant şi tonifiant
 kinetoterapie individuală şi în grup
 nou: împachetări şi băi cu nămol

3.1 ANALIZA SWOT


- deţinerea poziţiei de lider sau de vârf - o cerere mai scăzută în anotimpul rece
de piaţă - număr mare de turişti
- existenţa unei imagini favorabile
desprePUNCTE
firme TARI PUNCTE SLABE
- structuri de cazare diversificate
FACTORIşi INTERNI
foarte moderne
- renumită pentru programele de
tratament
- conducere şi personal pregătit
- acces la 3 aeroporturi
- oportunităţi de excursii

- plajă destul de mare pentru dezvoltare - intrarea într - -o perioadă de recesiune


- atragerea turiştilor străini cu venituri economică la nivel naţional şi
medii şi a turiştilor cu venituri peste internaţional
medii - schimbări ale nevoilor, preferinţelor
- fidelizarea segmentului actual de piaţă clienţilor
- modernizarea complexelor - intrarea unor noi competitor pe piaţă 58
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
FACTORI EXTERNI
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

4. ŞTIRI ŞI ZVONURI DESPRE COMPANIA SC TURISM FELIX SA

Compania hotelieră Turism Felix din Băile Felix poartă negocieri cu trei mari lanţuri
hoteliere, Ramada (Statele Unite), Golden Tulip (Olanda) si Cendant (Statele Unite),
pentru afilierea hotelului Internaţional la una din aceste reţele, a declarat pentru Rompres,
directorul general executiv al Turism Felix, Florian Serac. "Noi am discutat cu aceste
lanturi hoteliere, urmeaza însă să finalizăm modernizarea hotelului Internaţional şi apoi să
mai vorbim. Hotelul va avea trei sau patru stele", a spus Serac.
Toate cele trei branduri sunt prezente pe piaţa romanească: Ramada prin Hotelul Majestic
din Bucureşti, de patru stele, Cendant cu Hotelul Howard Johnson, de cinci stele, şi
Golden Tulip cu mai multe hoteluri de trei si patru stele in Capitala.Conducerea Turism
Felix intenţionează să transfere titlurile companiei de turism balnear de la categoria a doua
la prima categorie a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), sustinind ca indeplineste toate
condiţiile reglementare necesare, a anuntat marti firma din Băile Felix. Acţiunile Turism
Felix au fost transferate, la finele lunii martie, la categoria a doua a BVB, de pe piaţa
RASDAQ.
Admiterea acţiunilor Turism Felix (TUFE) la categoria de baza a BVB (martie
2007), urmata acum de decizia promovarii lor la prima categorie, reprezintă o recunoastere
a eficienţei activităţii societăţii şi are loc în urma unei analize riguroase efectuata de Bursa.
Potrivit directorului general, Florian Serac, vizibilitatea crescută a societăţii ţn rândul

59
investitorilor, precum şi capacitatea ei de a implementa strategiile asumate prin prospectul
de emisiune si planul de afaceri argumenteaza necesitatea încadrării sale alături de
principalele companii româneşti cotate la prima categorie a BVB.
"Considerăm că acţionarii principali, împreună cu echipa managerială au
demonstrat adaptarea foarte bună a societăţii la condiţiile de transparenţă şi de raportare
impuse de piaţa de capital", a precizat Serac. Decizia marchează încadrarea societăţii în
condiţiile impuse de reglementările operatorului de piaţă, respectiv: un nivel al
capitalurilor proprii de peste opt milioane euro în ultimul exerciţiu financiar, atingerea
unei cote corespunzătoare de lichiditate a acţiunilor; acţionariat format din cel puţin 2.000
de persoane; realizarea unui plan de afaceri pentru următorii doi ani calendaristici privind
direcţiile concrete de dezvoltare a societăţii.

5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ AL SC TURISM FELIX SA

5.1. STRUCTURA ACŢIONARIATULUI SC TURISM FELIX SA


SC Turism Felix SA este în prezent deţinut în proporţie de 63.20 % de către SIF
TRANSILVANIA, 16.86 % de către SIF OLTENIA, 13.13 % de către alte persoane
juridice şi 6.81 % de către alte persoane fizice.

Informaţii despre acţiunile emise


 Capital social 49.614.945.60 Ron
 Valoare nominală 0,10 Ron
 Număr de acţiuni 496.149.456
 Capitalizarea bursieră: 89.366.902.08
Numere de identificare şi simboluri
Simbolri TUFE
ISIN ROTUFEACNOR7
Tip Acţiuni
Secţiune bursieră BVB
Categorie II
Piaţa principală REGS

5.2. EVOLUŢII FINANCIARE


La nivelul contului de profit şi pierdere am asistat următoarele evoluţii semnificative:

60
Indicator 2004 2005 2006 2007 2008
Cifra de 32.093.709 35.374.369 37.494.458 43.341.563 55.448.042
afaceri (Ron)

Evoluţie - 10.22% 16.82% 35.04% 72.77%


Structura cheltuieliilor din exploatare a SC Turism Felis SA pe perioada 2006-2008 arată
astfel:
Denumire indicatori 2006 2007 2008
31.783.295 38.765.05 45.041.022
Cheltuieli de exploatare (Ron)-total,
2
din care:
Materii prime şi materiale consumabile 2.675.483 4.444.248 3.196.009
Cheltuieli cu energia şi apa 5.351.082 5.816.993 6.393.590
Cheltuieili privind mărfurile 4.879.745 5.831.488 6.965.300
Cheltuieli cu personalul 12.417.898 15.285.86 17.445.250
4
Cheltuieli cu amortizarea 2.569.861 3.907.635 4.765.794
Ajustare active circulante -4.238 -395 -2.165
Alte cheltuieli din exploatare 4.008.692 3.382.443 7.262.826
Aj. privind provizionale pt riscuri şi -115.228 99.775 985.582
cheltuieli
Cheltuieli financiare 97.485 65.234 1.611.412
Cheltuieli extraordinare 0 0

Structura veniturilor din exploatare pe perioada 2006-2008 arată astfel:


Denumire indicatori 2006 2007 2008
39.668.055 44.880.36 58.058.790
Venituri din exploatare (Ron)-
7
total, din care:
Venituri din cazare 13.196.430 15.117.84 19.749.476
0
Venituri din alimentaţia publică 14.681.947 16.022.35 18.177.074
5
Venituri din tratament 4.597.625 6.142.281 6.394.781
Venituri din agrement 2.523.432 3.306.313 7.678.381
Alte venituri din exploatare 4.668.620 4.291.578 6.059.078

Evoluţia profitului pe perioada 2006-2008

61
DENUMIRE 2006 2007 2008
INDICATOR
Profit net (RON) 6.332.973 6.978.075 9.633.949

Structura capitalurilor proprii a SC Turism Felix SA, la data de 31.12.2007 şi 31.12.2008


31.12.2007 31.12.2008
Capital social (patrimoniul 49.614.946 49.614.946
regiei)
Rezerve 117.655.947 110.547.897
Rezultatul execiţiului 6.567.766 9.086.360
Total capitaluri proprii 173.838.659 169.250.203

Indicatorii de rentabilitate
Creşterea profitului net aferent ultimelor 3 an calendaristisce se reflectă într-o
îmbunătăţire evidentă a valorii indicatorilor de rentabilitate a SC Turism Felix SA, care
înregistrează în prezent valori destul de ridicate:
DENUMIRE INDICATOR 31.decembrie 2007
Rata rentabilităţii economice 6.11%
Rata rentabilităţii financiare 5.70%

5.3 ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI ŞI DE PERFORMANŢĂ

Indicator 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008


Bilanţ contabil
(mii ron)
Active imobilizate 152.456.601 169.479.913 180.732.936
Active circulante 24.605.854 11.887.016 12.547.983
Capitaluri proprii 143.870.729 173.838.659 169.250.203
Datorii totale 0 0 12.000
Datorii cu scadenţă 8.994.266 6.163.920 23.642.017
sub 1 an

Indicator 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008


Cont de profit şi
pierdere (mii ron)
Cifra de afaceri 37.494.458 43.341.563 55.448.042
Venituri din exploatare 13.196.430 15.117.840 19.749.476
Cheltuieli din exploatare 31.783.295 38.765.052 45.041.022
Venituri financiare 624.735 3.040.275 63.504
Cheltuieli financiare 97.485 65.234 1.611.412
Venituri totale 39.246.252 47.039.463 57.724.212
Cheltuieli totale 31.880.780 38.833.286 46.652.434

62
Profit brut 7.365.472 8.206.177 11.071.771
Profit net 6.332.173 6.978.075 9.633.949

Indicatori de performanţă 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008

Grad de îndatorare faţă de 5.07% 3.39% 12.89%


capitaluri proprii
Indice de lichiditate 2.74% 1.93% 1.08%
Rentabilitatea economică 4.41% 4.72% 6.11%
Valoarea contabilă 0.2899 0.3503 0.3411
EPS 0.0127 0.0140 0.0194
Cifra de afaceri pe acţiune 0.0756 0.0873 0.1112
Variaţie profit net pe ultimele - 10.19% 38.15%
24 luni
Preţ de tranzacţionare - 0.1779 0.2898
PER(sfârşit de semestru) - 76.34 44.44
Preţ curent : 0.1800 PER curent: 8.84

5.4 VALOARE CONTABILĂ/ACŢIUNE

Valoare contabilă/acţiune la data de 31.12.2006 Capitaluri proprii = 143.870.729


Numărul total de acţiuni 496.149.456
= 0.2899

Valoare contabilă/acţiune la data de 31.12.2007 Capitaluri proprii = 173.838.659


Numărul total de acţiuni 496.149.456
= 0.3503

Valoare contabilă/acţiune la data de 31.12.2008 Capitaluri proprii = 169.250.203


Numărul total de acţiuni 496.149.456
= 0.3411

La sfârşitul anului 2008, o acţiune a îtreprinderii valora, din punct de vedere


contabil 0.3411 lei, cu 1.5 % mai mult comparativ cu perioda similară din 2006.
După cim se observă valoarea contabilă a unei acţiuni a întreprinderii a manifestat un curs
ascendent în perioada 2006-2007 şi un curs descendent în perioada 2007-2008.

5.5 EPS

EPS 31.12.2006 Profit net = 6.332.973 = 0.0127


Nr. total de acţiuni 496.149.456

63
EPS 31.12.2007 Profit net = 6.978.075 = 0.0140
Nr. total de acţiuni 496.149.456

EPS 31.12.2008 Profit net = 9.633.949 = 0.0194


Nr. total de acţiuni 496.149.456

Valoarea EPS a avut o evoluţie ascendentă, dacă acţionarii întreprinderii ar hotărî


repartizarea întregului profit net al companiei, realizat la sfârşitul anului 2008, atunci
pentru fiecare acţiune ar încasa 0,0194. Această valoare este redată de către indicatorul
EPS.

5.6 INDICELE PER ŞI P/B


Indicele PER - Indicatorul arată suma pe care un investitor este dispus să plătească
pentru un leu profit obţinut de companie .
Valori: 5 - 10 arata o actiune relativ subevaluata
10 – 15 arata o actiune corect evaluata
peste 15 arata o actiune supraevaluata

PER 31.12.2007 = pret = 0.1779 = 12.71


EPS 0.0140

PER 31.12.2007 = pret = 0.2898 = 14.94


EPS 0.0194

La finalul anului 2007, SC turism Felis SA a înregistrat un PER de 15.83, iar în anul
2008 o creştere cu 17.55 , ca urmare a majorării numitului EPS.

5.7. INDICELE P/BV (P/B)


Indicele P/BV (P/B) este: preţ/valoare contabilă, unde valoarea contabilă este
capitalul propriu/număr total de acţiuni iar capitalul propriu = active total – datorii totale
Indicele P/B – indică încrederea pieţei în potenţialul acţiunii
Valori:
- sub 1 arată o acţiune subevaluată
- 1 – 2 arată o acţiune relativ corect evaluată
- peste 2 arată o acţiune supraevaluată

64
Cei doi indicatori ar trebui sa se coreleze: PER măsoară rata de creştere a unei firme iar
P/B acumularea de valoare.
P/BV 31.12.2007: 2.30
P/BV 31.12.2008: 5.08
După cum se observă, acţiunile sunt corect evaluate, însă sfârşitul anului
acţiunile se supraevaluează ceea ce dă investitorilor un puls de a achiziţiona acţiuni,
respectiv investi la SC TURISM FELIX SA.

5.8. INDICELE ROE (RENTABILITATEA CAPITALULUI) = Pnet


Capitaluri proprii

ROE 31.12.2006 = 6.332.173 = 0.0440 * 100 = 4.40


143.870.729

ROE 31.12.2007 = 6.798.075 = 0.0391 * 100 = 3.91


173.838.659

ROE 31.12.2008 = 9.633.949 = 0.0569 * 100 = 5.69


169.250.203

Societatea SC Turism Felix SA si-a utilizat capitalurile proprii pe parcursul anului


2007, cu o scădere de 12.53% mai puţin de sfârşitul anului 2006, unde înregistra o rată a
rentabilităţii capitalurilor proprii de 4.40.

5.9 INDICELE ROA


Indicele ROA(rentabilitatea utilizării activelor economice) = profit net
active totale

ROA 31.12.2006 = 6.332.173 = 0.0357* 100 = 3.57


177.157.309
ROA 31.12.2007 = 6.798.075 = 0.0374* 100 = 3.78
181.366.929
ROA 31.12.2008 9.633.949 = 0.0498* 100 = 4.98
193.350.528

5.10. INDICELE DE LICHIDITATE

Indicele de lichiditate = Disponibilităţi + stocuri

65
Datorii pe termen scurt
31.12.2006 = 2.47
31.12.2007 = 1.69
31.12.2008 = 0.84

În cadrul datoriilor totale ale companiei, obligaţiile scadente într-un interval mai mare de
un an deţineau la sfârţitul anului 2008, o valoare de ........... Indicatorul redus reflectă
faptul că Petrom nu are probleme în a-şi onora datoriile scadente într-un interval scurt de
timp, atât în anul 2007, cât şi la sfârşitul anului 2008.

5.11 GRADUL DE ÎNDATORARE

Gradul de îndatorare = Datorii totale x 100


Active totale

An 2006 = 8.994.266 = 0.0507* 100 = 5.07


177.157.309

An 2007 = 6.163.920 = 0.0339 * 100 = 3.39


181.366.929

An 2008 = 23.642.017 = 0.1222 * 100 = 12.23


193.350.528

GRADUL DE ÎNDATORARE FAŢĂ DE CAPITALURILE PROPRII

Gradul de îndatorare faţă de capitalurile proprii = Datorii totale x 100%


Capitaluri proprii

31.12.2006 = 8.994.266 x 100 = 5.39


166.860.583

31.12.2007 = 6.163.920 x 100 = 3.55


173.838.659

31.12.2008 = 23.642.017 x 100 = 13.97


169.250.203

66
6. DIVIDENDE

Anul financiar Dividend Data înregistrării Data începării plăţii


Persoană juridică
2001 0.1305 01.03.2002 14.03.2002
2002 0.300 01.04.2003 18.04.2003
2003 0.0910 16.04.2004 28.04.2004

Conform Hotărârii A.G.A., pentru anii, 2004, 2005, 2006,2007 şi 2008 nu s-au
distribuit dividende, - profitul net fiind repartizat ca sursă proprie de finanţare pentru
susţinerea programului investiţional al societăţii. Deoarece asigurarea resurselor de capital
pe termen mediu şi lung reprezintă o coordonată majoră a strategiei emitentului, acesta îşi
va menţine politica de reinvestire a profitului şi pe viitor, neintenţionând astfel acordarea
de dividende cel puţin în 2009 .

67
II. ANALIZA TEHNICĂ
Analiza tehnică reprezintă o formulare mai pretenţioasă a unei abordări simple a
deciziei de investiţie, reprezentând de fapt studiul preţurilor, având ca instrument de bază
graficele bursiere. Spre deosebire de analiza fundamentală, analiza tehnica nu ia în
considerare indicatorii financiari, monetari sau de altă natură. În locul acestora, utilizează
concepte (instrumente) ca trendul (direcţia) pieţei pentru a cunoaşte cu precizie intenţiile
investitorilor şi pentru a prezica care va fi evoluţia viitoare, reprezentări grafice,
configuraţii.
Pentru a obţine o uniformitate a lucrării, am ales ca perioadă de analiză perioada
03.03.2008 – 02.03.2009.
1. ANALIZA TEHNICĂ A SOCIETĂŢII SNP PETROM S.A.

Media mobilă (linia roşie), aleasă pe o perioadă de 10 zile, reprezintă varianta


“mountain” a graficului preţului. În cazul societăţii SNP PETROM S.A. evoluţia preţului
are un trend oscilant, când este ascendent, când este descendent, însă avem fluctuaţii mari
ale preţului. Singurele momente mai clare când cotaţia preţului este peste media mobilă
sunt între intervalul 11-20 martie, 28 martie- 2 iunie şi 22 iulie-8 august, 19 august, 31

68
octombrie -14 noiembrie, 24 noiembrie, 23 decembrie-16 ianuarie, indicând singurele
perioade de trend ascendent şi o supraevaluare a preţului acţiunilor. În rest preţul are
fluctuaţii destul de mari, poate doar în perioada 20 august – 30 octombrie am putea spune
că este poziţionat oarecum sub graficul mediei mobile indicând o subevaluare a acţiunilor.
Banda Bollinger este destul de lată pe tot parcursul perioadei analizate, exclusiv
perioadele 16 aprilie, 19 iunie, si la 23 decembrie când este destul de ingustă (cursul este
mai stabil). Trebuie menţionat, că în perioada 14 octombrie-7 noiembrie banda Bollinger
este cea mai lată în toată perioada analizată, indicând volatilitatea şi instabilitatea acţiunii,
lucru demonstrat şi prin graficul preţului acţiunilor.
Indicatorul MACD, reprezentat prin linia albastră, se calculează ca raport între
două medii mobile exponenţiale iar linia roz reprezintă media mobilă exponenţială EMA,
împreună cu MACD, este folosită pentru determinarea semnalelor de cumpărare sau de
vânzare. În graficul nostru avem un semnal clar de cumpărare în perioadele 15 martie – 1
iunie, 23 iulie-17 august, 28 octombrie-19 ianuarie, când MACD depăşeşte EMA şi un
semnal mai slab de vânzare în 3 - 14 martie, 02 iunie-22 iulie, 18 august-27 octombrie, 20-
27 ianuarie 2009, când MACD se află sub EMA.

RSI are valori cuprinse între 0 şi 100 şi este folosit ca indicator de trend. Începând
cu 8 aprilie până la 13 mai, de la 19 mai până în 30 mai, 28 iulie-7 august, 6-11 noiembrie
2008 a depăşit valoarea de 70 indicând un exces de ordine de cumpărare iar în jurul
datelor de 19 iunie-4 iulie, 17-23 iulie, 01-3 septembrie, 12-18 septembrie, 23 septembrie,
3-15 octombrie, 24 octombrie, 24-29 octombrie, 21 -30 ianuarie, 10-16 februarie, 29
februarie – 2 martie, a scăzut sub 30 semnalând un exces de ordine de vânzare.
În concluzie, ultimele 6 luni sunt marcate de o oarecare stabilitate a pieţei (banda
Bollinger destul de îngustă) şi un preţ cât de cât constant (graficul pieţei sub media
mobilă) în perioada 28 ianuarie-2 martie EMA este paralel cu MACD,dar totuşi riscant

69
pentru cumpărarea de acţiuni. De asemenea, MACD se află sub EMA, semnal pentru
vânzare de acţiuni.

2. ANALIZA TEHNICĂ A SOCIETĂŢII ANTIBIOTICE S.A

Media mobilă simplă, aleasă pe o perioadă de 10 zile, reprezintă varianta


“mountain” şi are tendinţa spre scădere a graficului preţului. În cazul societăţii Antibiotice
S.A. evoluţia preţurilor sunt în scădere, în cea mai mare parte a anului 2008 este
ascendent, începând cu primele zile din noiembrie devine spre liniară. Singurele momente
mai clare când cotaţia preţului este peste media mobilă sunt între 2 şi 18 aprilie, 30 aprilie-
10 mai, 14-20 mai, 28 mai-6 iunie, 01 iulie, 21 iulie -12 august, 4 -09 septembrie, 22 -29
septembrie, 7-11 noiembrie, 23 decembrie-19 ianuarie 30 ianuarie-16 februarie şi din 25
februarie până la 2 martie, care sunt singurele perioade de trend ascendent şi o
supraevaluare a preţului acţiunilor. În rest preţul are fluctuaţii mari, poate doar în perioada
7 noiembrie – 2 martie putem spune că este poziţionat oarecum sub graficul mediei mobile
indicând o subevaluare a acţiunilor.
Banda Bollinger este destul de lată pe tot parcursul perioadei analizate, excluzând
perioadele 24 aprilie, 30 mai-15 iulie şi 25 noiembrie până la sfârşitul perioadei analizate

70
dar mai ales la începutul perioadei analizate până la 24 aprilie, 14 octombrie- 20
noiembrie, indicând volatilitatea şi instabilitatea acţiunii, lucru demonstrat şi prin graficul
preţului acţiunilor.
Indicatorul MACD, reprezentat prin linia albastră, se calculează ca raport între
două medii mobile exponenţiale iar linia roz reprezintă media mobilă exponenţială EMA,
împreună cu MACD este folosită pentru determinarea semnalelor de cumpărare sau de
vânzare. În grafic avem un semnal clar de cumpărare în perioadele 31 martie-11 iunie, 22
iulie-22 august, 5-11 septembrie, 25 septembrie-7 octombrie şi 6 noiembrie- 16 februarie,
când MACD depăşeşte EMA şi un semnal mai slab de vânzare în perioada 3 martie- 30
martie,12 iunie-21 iulie, 23 august-4 septembrie, 12-24 septembrie, 8 octombrie-15
noiembrie când MACD se află sub EMA.

RSI are valori cuprinse între 0 şi 100 şi este folosit ca indicator de trend. În
perioada 28-30 iulie, 12-16 ianuarie, 4-12 februarie a depăşit valoarea de 70 indicând un
exces de ordine de cumpărare, iar de la începutul perioadei analizate până la 18 martie, 20
-27 martie, 16-25 iunie, 10 -22 iulie, 22-27 august, 1-4 septembrie, 18-23 septembrie, din
9 octombrie până la 13 octombrie, 23 octombrie- 7 noiembrie, 25-28 noiembrie, 10-23
decembrie şi 23-29 ianuarie a scăzut sub 30 semnalând un exces de ordine de vânzare.
În concluzie, în perioada 24 noiembrie 2008- 02 martie 2009 este marcată o
oarecare stabilitate a pieţei şi a cursului (banda Bollinger destul de îngustă) şi un preţ
constant (graficul pieţei paralel cu media mobilă), favorabil pentru cumpărarea de acţiuni

3. ANALIZA TEHNICĂ A BRD - GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE

71
În cazul companiei BRD, media mobilă simplă (SMA) este aleasă pe o perioadă de
10 zile, ca şi cum la celelalte companii, reprezentată prin varianta mountain. Se calculează
utilizând preţurile de închidere al acţiunilor BRD înregistrate în zilele de tranzacţionare
din perioada 3 martie 2008 şi 2 martie 2009. Graficul preţului în perioada analizată are o
tendinţă de scădere, cel mai înalt preţ avănd la începutul lunii iunie 2008, şi cel mai scăzut
în februarie 2009. Valoarea preţului acţiunii numai foart rar depăşeşte valoarea mediilor
mobile simple, astfel în aceste perioade piţa fiind încreştere, dar în cele mai multe cazuri
valoarea preţului acţiunilor BRD este sub valoarea SMA, când se consideră piaţa ca fiind
în scădere.
Banda Bollinger, cu ajutorul căruia putem măsura volatiliatea acţiunilor BRD, este
destul de lată pe tot parcursul perioadei analizate, ceea ce înseamnă o piaţă volatilă. În
perioada 15 decembrie şi 20 ianuarie banda se ingustează însemnând stabilitatea pieţei.
Indicatorul MACD, reprezentat prin linia albastră, se calculează ca raport între
două medii mobile exponenţiale iar linia roz reprezintă media mobilă exponenţială EMA,
împreună cu MACD este folosită pentru determinarea semnalelor de cumpărare sau de
vânzare. În ceea mai mare parte a perioadei analizate avem semnale de cumpărare.
În grafic avem un semnal clar de vânzare în perioadele 3 noiembrie - 9 decembrie
şi 6 martie – 31 martie, când MACD coboarăsub EMA.

72
Histograma de culoare verde evidenţiază diferenţa dintre MACD şi EMA, fiind sub
linia zero, atunci cănd diferenţa este negativă şi fiind deasupra acestei linii când diferenţa
este pozitivă. În cazul acţiunilor BRD de cele mai multe ori diferenţa este negativă.

RSI-indicatorul relativ al trendului, are valori cuprinse între 0 şi 100 şi este folosit
ca indicator de trend. Începând cu 4 aprilie-11aprilie, câteva zile în mai, 3 zile în
nioembrie şi între 9-27 martie indicatorul relativ al trendului a depăşit valoarea de 70
indicând un exces de ordine de cumpărare, iar în perioadele când valoarea indicatorului a
scăzut sub 30 arată un exces de ordine de vânzare. În concluzie, perioada cea mai
favorabilă pentru cumpărare de acţiuni era când se observă un exces de vânzare a
acţiunilor.

4. ANALIZA TEHNICĂ A CNTEE TRANSELECTRICA

73
În cazul companiei Translectrica, media mobilă simplă este aleasă tot pe o perioadă
de 10 zile. Reprezentată prin varianta mountain şi are o tendinţă oscilantă în prima parte a
perioadei analizate, iar în a doua parte a perioadei are o tendinţă de scădere a graficului
preţului. Valoarea preţului acţiunii este sub valoarea mediilor mobile simple de cele mai
mai multe ori, fapt pe baza căruia putem considera că piaţa acţiunilor TEL a fost în
scădere.
Cu ajutorul benzii Bollinger putem considera ca fiind destul de lat pâna la
începutul lunii decembrie, piaţa este volatilă. În perioada 3 decembrie şi 2 martie banda se
îngustează arătând stabilitatea pieţei acţiunilor TEL.
Indicatorul MACD, reprezentat prin linia albastră, se calculează ca raport între
două medii mobile exponenţiale iar linia roz reprezintă media mobilă exponenţială EMA,
împreună cu MACD este folosită pentru determinarea semnalelor de cumpărare sau de
vânzare. În grafic avem un semnal clar de cumpărare, adică MACD depăşeşte EMA, în
perioadele mai-iunie şi septembrie-octombrie, când MACD este sub EMA avem un
semnal de vânzare a acţiunilor TEL, fiind o perioadă favorabilă pentru cumpărarea
acţiunilor.
Histograma de culoare verde evidenţiază diferenţa dintre MACD şi EMA, fiind sub
linia zero, atunci cănd diferenţa este negativă şi fiind deasupra acestei linii când diferenţa
este pozitivă.

RSI-indicatorul relativ al trendului, are valori cuprinse între 0 şi 100 şi este folosit
ca indicator de trend. Între 26 şi 30 mai, 28-29 iulie, 6-14 august acţiunile TEL indică un
exces de ordine de cumpărare, iar în perioadele când valoarea indicatorului a scăzut sub 30
arată un exces de ordine de vânzare. În acest caz avem mai multe perioade, cel mai
semnificativ fiind între 12 iunie- 18 iulie.
În concluzie, perioada cea mai favorabilă pentru cumpărare de acţiuni era când se
observă un exces de vânzare a acţiunilor.

74
5. ANALIZA TEHNICĂ A SOCIETĂŢII TURISM FELIX S.A.

Pe baza graficii putem să spunem că media globală aleasă pe o perioadă de 10 zile


reprezintă o variantă mai descendentă.
Evoluţia preţului este destul de clară, are un trend destul de uniform, în sensul că nu este
uneori descendent şi alteori ascendent: este ascendent in jurul perioadei 13 mai- 06 iunie,
iar după accea în cadrul perioadei analizate urmează un trend descendent, dar asta nu
indică o subevaluare a acţiunilor.
Banda Bollinger este destul de lată pe tot parcursul perioadei analizate, excepţia
face numai perioada 26 noimbrie -02 martie unde este banda Bollinger se îngustează deci
indicând o piaţă stabilă.
Indicatorul MACD, reprezentat prin linia albastră, se calculează ca raport între două
medii mobile exponenţiale iar linia roz reprezintă media mobilă exponenţială EMA,
împreună cu MACD este folosită pentru determinarea semnalelor de cumpărare sau de
vânzare.
În graficul nostru avem un semnal clar de cumpărare în perioadele 14 martie- 20
martie, 1 mai - 7 mai ,16 mai -16 iunie, 22 iulie- 18 august ,24 octobrie- 19 ianuarie când
MACD depăşeşte EMA şi un semnal de vânzare în perioadele 3 martie- 13 martie, 21

75
martie-30 aprilie, 08 mai- 15 mai, 17 iunie-21 iulie, 19 august- 23 septembrie, când
MACD se află sub EMA.

Indicatorul Relativ al Trendului (RSI) compară performanţele unei acţiuni în zilele


în care a înregistrat creşteri cu zilele în care a înregistrat scăderi
RSI are valori cuprinse între 0 şi 100 şi este folosit ca indicator de trend.
De la sfârşitul lunii mai până începutul lunii iunie (05 iunie 2008) a depăşit valoarea de
70, indicând un exces de ordine de cumpărare, iar în jurul datelor de 27 martie- 10 aprilie,
16 aprilie- 24 aprilie, 16 iunie.- 11 iulie, 14 august-25 august, 10 septembrie-16
septembrie, 2 octombrie-13 octombrie, 23 octombrie- 28 octombrie, 12 decembrie-22
decembrie, un semnal puternic de vânzare deoarece a scăzut sub valoarea 30.

76
CONCLUZII

Pentru atingerea scopului final a acestui proiect pe baza analizelor prezentate mai
sus, dintre cele cinci portofolii am ales numai trei, care au arătat cele mai bune analize
fundamentale şi tehnici. În luarea deciziei finale, ca să putem fi mai siguri, am realizat o
bază de date cu preţurile de închidere a acţiunilor companiilor prezentate mai sus, cu
ajutorul căruia am realizat anumite calcule pentru randamentul şi volatilitatea acţiunilor.
Dintre cele cinci companii în continuare am ales următoarele: PETROM SA,
BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE ŞI ANTIBIOTICE SA.
Petrom pe perioada analizată (2006, 2007,2008) a avut valori în creştere a cifrei de
afaceri. Petrom este o companie în plină ascensiune, cu un potenţial evident de succes,
care deja aduce beneficii pentru acţionari, comunitate şi mediu şi pentru economia
României, în general.
Evoluţia indicatorilor bilanţiere arată o creştere continuă a activităţii societăţii.
Cifra de afaceri a companiei în 2008, este în creştere, faţă de 2007. Variaţia profitului net
arată valori scadente. Indicele de lichiditate redus în 2007 faţă de 2006, reflectă faptul că
Petrom nu are probleme în a-şi onora datoriile scadente într-un interval scurt de timp.
Măsura în care compania prezentată îşi utilizează propriile resurse în dezvoltarea
activităţii, poate fi evidenţiată şi prin determinarea nivelului gradului de îndatorare al
acesteia. Astfel, putem considera că menţinerea unui grad de îndatorare redus (sub 60%)
pe parcursul perioadei urmărite, reflectă că PETROM şi-a bazat îmbunătăţirea eficienţei
activităţii desfăşurate preponderent pe resursele proprii de finanţare.
Pe baza analizei tehnice putem observa un semnal clar de cumpărare în perioadele
în perioadele 15 martie – 01 iunie, 23 iulie-17 august, 28 octombrie-19 ianuarie, când
MACD depăşeşte EMA şi un semnal mai slab de vânzare în perioada 03 - 14 martie, 02
iunie-22 iulie, 18 august-27 octombrie, 20-27 ianuarie 2009, când MACD se află sub
EMA.
Trebuie menţionat, că în perioada 14 octombrie-07 noiembrie banda bollinger este
cea mai lată în toată perioada analizată, indicând volatilitatea şi instabilitatea acţiunii,
lucru demonstrat şi prin graficul preţului acţiunilor.
În consecinţă, apreciem că Petrom este unul dintre principalii beneficiari ai
evoluţiei explozive înregistrate recent cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi gaze naturale, dar
şi ca acesta începe să resimtă efectul favorabil al investiţiilor efectuate în ultimii ani pentru

77
identificarea şi exploatarea unor noi capacităţi de producţie. În anul 2008, valorile
indicatorilor combinaţi, PER (acţiunile sunt corect evaluate) si P/BV(acţiuni subevaluate),
care constituiau unul dintre principalele atuuri ale SNP, nu dau chiar investitorilor un puls
de a achiziţiona acţiuni, respectiv a investi la SNP-PETROM ca în anii trecuţi.
Extinderea pieţei internaţionale reprezintă una dintre direcţiile strategice de
dezvoltare abordată de compania ieşeană încă din anul 1990. Pe de altă parte, evoluţia
companiei pe plan intern a confirmat trendul ascendent înregistrat în ultimii ani. Cu o cotă
de piaţă de 3,13%, Antibiotice înregistrează o creştere constantă a valorii sale pe piaţa
farmaceutică.
Analiza indicatorilor bilanţiere arată o creştere continuă a activităţii companiei.
Cifra de afaceri şi profitul Antibiotice pe perioada aniilor 2006 şi 2007 a avut o creştere,
iar în anul 2008 a scăzut. Rentabilitatea capitalurilor proprii este cel mai înalt în 2006,
după care scade în fiecare an. Dividendele acordate acţionarilor au fost majorate în fiecare
an în perioada analizată.
Pe baza analizei tehnice putem observa evoluţia preţurilor, care sunt în scădere, în
cea mai mare parte a anului 2008 este ascendent, iar începând cu primele zile din
noiembrie devine spre liniară.
Momentele mai clare când cotaţia preţului este peste media mobilă sunt perioade
scurte, într-un interval de maximum 2 săptămâni. Aceste perioade au un trend ascendent şi
o supraevaluare a preţului acţiunilor. În rest preţul are fluctuaţii mari. Banda Bollinger este
destul de lată pe tot parcursul perioadei analizate, dar mai ales la începutul perioadei
analizate până la 24 aprilie, 14 octombrie-20 noiembrie, indicând volatilitatea şi
instabilitatea acţiunii, lucru demonstrat şi prin graficul preţului acţiunilor.
Fac excepţie perioadele 24 aprilie, 30 mai-15 iulie şi 25 noiembrie până la sfârşitul
perioadei analizate, când Banda Bollinger este mai îngustă, semnalând un curs mai stabil.
BRD, care deţine poziţia a “doua bancă” românească. Capitalizarea bursieră a
băncii a fost de 19,5 miliarde lei (5,4 miliarde euro) la finele lui 2007, faţă de 13 miliarde
lei (4 miliarde euro) în decembrie 2006, BRD situându-se pe locul 2 între societăţile listate
la Bursa de la Bucureşti. Media zilnică a tranzacţiilor a fost de 4,3 milioane de lei (1,3
milioane de euro) în 2007.
Strategia BRD - Groupe Société Générale se integrează în strategia globală a
Grupului Société Générale: păstrarea echilibrului între portofoliul de servicii şi profilul de
risc, pentru asigurarea dezvoltării şi rentabilităţii pe termen lung, în paralel cu menţinerea
eforturilor pentru asigurarea unei eficacităţi operaţionale.

78
BRD -Groupe Société Générale a înregistrat în perioada analizată o creştere
semnificativă a activităţilor sale, mai ales că în anul 2008 condiţiile mediului economic a
fost foarte dificil, mai ales în timpul celui de-al patrulea trimestru al anului. Profiturile
realizate în cele trei ani au avut o evoluţie crescătoare. Indicatorii de rentabilitatea
capitalurilor proprii ale băncii, este cea mai ridicată dintre cele cinci companii, având o
variaţie crescătoare în timpul celor trei ani. Dividendele dinstribuite acţionarilor companiei
au avut cea mai mare valoare.
Pe baza analizei tehnice a companiei BRD am ajuns la concluzia că acţiunile
companiei au valori scadente în cea mai mare parte a perioadei analizate, iar în luna
ianuarie începe o stabilizare a pieţei, lucru ce se poate observa şi în cazul celorlalte
companii. În cea mai mare parte a perioadei analizate avem un semnal de vânzare al
acţiunilor, ceea ce este favorabil pentru cumărarea acţiunilor BRD.
Pe baza acestor rezultate am calculat rentabilitatea şi riscul portofoliului, care este
prezentat în tabelul următor:
Activ Randament Volatilitate α
antibiotice -8.73709309 15.69117742 0.5
petrom -7.20124936 18.26728981 0.3
brd -5.69456097 26.80662021 0.2
Portofoliu -7.66783355 10.93298793

119.5302251 10.93298793

De ce am ales aceste trei societăţi?


Valoarea coeficientului de corelaţie trebuie situată -1 si 1. O valoare de 1 indică o
corelaţie liniară directă şi perfectă(funcţională), iar o valoare de -1 indică o corelaţie
liniară inversă perfectă. Interpretarea uzuală al coeficientului este aceea că semnul indică
direcţia legăturii, iar valoarea indică intensitatea ei. O valoare de 0 arată (de obicei) lipsa
legăturii între variabile. Corelaţia între Petrom şi Antibiotice este 0,6089, iar între Petrom
şi BRD este 0,7981. Deoarece aceste velori tind spre 1 putem afirma că corelaţia este
liniară şi perfectă. Antibiotice şi BRD au un coeficient de corelaţie 0,3771. Acest
coeficient de corelaţie mai scăzut (o < pij < 0,5) conduce la o ameliorare semnificativă a
riscului portofoliului, ceea ce constituie în fapt situaţia frecvent întâlnită pe piaţa de
capital. Această caracteristică a riscului portofoliului este cea care motivează temeinic
diferitele strategii active şi pasive de gestiune a portofoliului
Mai mult, corelaţia strict negativă (ρ ij = – 1) poate conduce, într-o anumită
combinaţie, la eliminarea totală a riscului portofoliului, dar în situaţia analizată coeficientul de

79
corelaţie nu are tendinţa scăderii spre -1. Toate 3 societăţi au coeficienţi de corelaţie bune,
ceea ce a indicat să facem analiza portofoliului lor.
Un portofoliu este definit ca o combinaţie de titluri, având avantajul reducerii
riscului prin diversificare. În prim plan în cadrul teoriei portofolilui se află porofoliul
optim. Acesta reprezintă portofoliul care oferă cea mai bună rentabilitate posibilă pentru
un anumit nivel al riscului sau prezintă cel mai scăzut risc posibil pentru o anumită rată de
rentabilitate. Cu alte cuvinte, portofoliul optim are o dispersie minimă şi satisface funcţia
de utilitate a unui investitor cu aversiune faţă de risc.
Riscul portofoliului am exprimat prin dispersia rentabilităţii printr- o combinaţie
între riscurile individuale ale titlurilor componente. Această combinaţie ne-a condus (prin
diversificare) la reduceri semnificative ale riscului total al portofoliului.
Ponderea acţiunilor în portofoliu se explică cu faptul că antibiotice (cu 50%) are
riscul cel mai scăzut 15,69 iar BRD (20%) cu riscul cel mai mare dintre ei, 26,80.
Riscul măsurat prin abaterea medie pătratică va fi: 10.93 %. Acest risc cu valoarea
10,93 % este sub valoarea riscului activelor analizate.

80