Sunteți pe pagina 1din 117

PROIECT DE MODERNIZARE

AL SISTEMULUI DE TRANSPORT INTERN

SI DEPOZITARE LA

S.C. ZAHAR CORABIA S.A.

1
CAPITOLUL I
FLUXURILE DE MATERIALE MANIPULATE ÎN CADRUL SISTEMULUI..........................7
A)Organizarea generală a producţiei...............................................................................................8
B)Analiza fluxului de producţie.......................................................................................................9
CAPITOLUL II
TEHNOLOGIILE DE MANIPULARE, DEPOZITARE ŞI TRANSPORT INTERN.................12
2.1. Calculul motostivuitorului cu furci frontale...........................................................................13
2.1.1. Determinarea duratei medii a ciclului de lucru..................................................................16
2.1.2. Calculul productivităţii orare a motostivuitorului...............................................................22
2.1.3. Calculul puterii necesare motorului de antrenare a mecanismelor motostivuitorului.........23
2.1.4. Calculul energiei consumate pentru efectuarea unui ciclu de funcţionare.........................30
2.1.5. Calculul mecanismulului de ridicare al motostivuitorului..................................................33
2.2. Calculul transportorului elicoidal
Caracteristici tehnice ale transportoarelor elicoidale.....................................................................41
2.2.1. Calculul productivităţii orare a transportorului elicoidal....................................................42
2.2.2. Calculul forţei rezistente care apare la deplasarea materialului prin tub............................44
2.2.3. Calculul puterii motorului necesar antrenării melcului.......................................................44
2.3. Calculul transportorului cu bandă...........................................................................................45
2.3.1.Calculul productivităţii orare a transportorului cu bandă.....................................................45
2.3.2. Calculul tensiunilor din banda transportorului....................................................................48
2.4. Calculul transportorului cu raclete
Caracteristici tehnice ale transportatorului cu raclete....................................................................49
2.4.1.Calculul productivităţii orare a transportorului cu raclete....................................................50
2.4.2. Determinarea puterii motorului de antrenare.......................................................................51
2.5. Calculul elevatorului cu cupe

2
Caracteristici tehnice principale ale elevatorului...........................................................................52
2.5.1.Calculul productivităţii orare a elevatorului cu cupe............................................................54
2.5.2. Calculul forţei rezistente la umplere....................................................................................55
2.5.3. Calculul puterii necesare mecanismului de acţionare a lanţului..........................................56
2.6. Capacităţi de depozitare..........................................................................................................58
CAPITOLUL III
CALCULUL CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE................................................................59
3.1. Calculul cheltuielilor cu salarizarea personalului muncitor....................................................60
3.2. Calculul cheltuielilor cu energia consumată de motoarele maşinilor şi utilajelor de ridicat si
transportat......................................................................................................................................61
3.3. Cheltuieli cu energia consumată pentru iluminarea punctelor de lucru..................................63
3.4. Calculul cheltuielilor cu combustibilul consumat de motostivuitoare....................................65
3.5. Calculul cheltuielilor cu amortizarea instalaţiilor de transport continuu................................66
3.6. Calculul cheltuielilor cu amortizarea motostivuitoarelor.......................................................67
3.7. Calculul cheltuielilor anuale cu amortizarea clădirilor sistemului de depozitare...................67
3.8. Calculul cu reparaţiile curente ale maşinilor cu acţiune continuă..........................................68
3.9. Calculul cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile parcului de stivuitoare.............................69
3.10. Calculul cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile sistemului de depozitare........................70
CAPITOLUL IV
SOLUŢII PENTRU MODERNIZAREA SISTEMULUI DE TRANSPORT INTERN ŞI
DEPOZITARE...............................................................................................................................71
Soluţia de modernizare
4.1. Introducererea stelajelor în depozitul de zahăr şi introducerea electrostivuitorului...............72
4.2. Calculul dimensiunilor stelajelor...........................................................................................74
4.3. Calculul electrostivuitorului propus.......................................................................................78
4.3.1. Determinarea duratei medii a ciclului de lucru..................................................................79
4.3.2. Demararea şi deplasarea electrostivuitorului cu încărcătură............................................88
4.3.3.Demararea şi deplasarea a electrostivuitorului fără încărcătură...........................................91

3
4.3.4. Calculul energiei consumate pentru efectuarea unui ciclu de funcţionare.........................95
4.3.5. Calculul mecanismulului de ridicare al electrostivuitorului...............................................98
4.3.6. Calculul cheltuielilor anuale pentru exploaterea construcţiilor şi utilajelor.....................106
4.3.6.1. Calculul investiţiilor necesare........................................................................................106
4.3.6.2. Calculul cheltuielilor cu salarizarea personalului ce deserveşte sistemul.....................107
4.3.6.3.Calculul cheltuielilor cu exploatarea electrostivuitoarelor şi întreţinerea
stelajelor.......................................................................................................................................108
4.3.6.4. Calculul cheltuielilor cu energia consumată de motoarele electrostivuitoarelor...........109
4.3.6.5. Calculul cheltuielilor cu amortizarea utilajelor şi stelajelor..........................................110
CAPITOLUL V
EFICIENŢA ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A SOLUŢIEI PROPUSE................................111
Bibliografie..................................................................................................................................117

4
Amplasamentul societaţii

Fig. 1.

Societatea comercială S.C. ZAHĂR CORABIA S.A. este amplasată pe terasa inferioară a
Dunării cu obiective şi în Lunca Dunării după cum urmează :

-Sediul societăţii este amplasată pe platforma industrial Corabia vest, la limita oraşului
fiind cuprinsă intre DN nr. 54 A Corabia Bechet,Autoservice Dacia,drumul oraşenesc Corabia
S.C. IELIF COMSROM şi societatea de construcţii ROMCOM CRAIOVA. Atât la partea estică
cât şi la partea vestică se învecinează cu propietăţi particulare .

-Câmpurile de nămol sunt situate in lunca Dunării ,în afara incintei îndiguite fiind
cuprinse intre drumul de acces la staţia de pompare 1 şi digul de apărare a malurilor .

5
-Staţia de pompare nr.1 se învecinează cu Dunărea şi cu staţia de pompare a S.C. IELIF
COMSROM cu care face corp comun.

-Staţia de pompare nr.2 este situată în Lunca Dunării în afara zonei îndiguite
invecinându-se cu islazul comunal.

-Linia de garaj din afara incintei,se invecinează cu conducta de termoficare a oraşului


,liniile de garaj a S.C. CORAPET, S.C.COMBICARA, S.C.CORIMS şi ale fabricii de pâine.

Amplasamentele nu au restricţii faţă de planul şi regulamentele urbanistice.

6
CAPITOLUL I

FLUXURILE DE MATERIALE MANIPULATE ÎN


CADRUL SISTEMULUI.

7
Obiectivul principal al activităţii de producţie îl constituie valorificarea resurselor de
sfeclă de zahăr prin producerea şi comercializarea zahărului tos alimentar, precum şi a
produselor secundare (melasă şi borhot) rezultate din prelucrarea sfeclei de zahăr.

Capacitatea de prelucrare este de 3000 t/zi de sfeclă de zahăr.

A)Organizarea generală a producţiei

Produţia de zahăr şi produse zaharoase este organizată pe următoarele sectoare:

-Sectorul gospodăriei de sfeclă,prevăzut cu utilaje clasice pentra descărcarea sfeclei din


vagoane sau din auto basculante si alte mijloace de transport, instalaţii ELFA, siloz sfeclă,
transportoare cu bandă pentra insilozare sfeclă, separator apă,canale de plutire sfeclă, prinzătoare
de paie-pietre, dozatoare etc;

-Gospodăria de piatră var si cocs,prevăzut cu transportoare cu banda,staţie de concasare-


sortare,depozite pentru piatră de var si cocs,ascensoare pentru alimentare,trei cuptoare de ardere
piatră de var cu anexe;

-Sector de spălare sfeclă şi taiere-difuzie, prevăzut cu utilaje specific,respectiv elevatoare,


benzi de transport, maşină de spălat, maşini de taiat, difuzor, prinzător pulpă, transportoare cu
raclete, pompe;

-Sectorul de presare a borhotului prevăzut cu prese orizontale,transportoare elicoidale şi


transportoare cu raclete, instalaţii de brichetat borhot uscat;

-Secţia de purificare zemuri dotată cu predefecator,defecator la cald,instalaţie saturaţie cu


recirculare, instalaţie de suprasaturare şi recirculare zemuri, suprasaturatie la predefecator,
instalaţie decantare zemuri de filtrare si control în flux;

-Secţia de evaporare, dotată cu separatoare de abur, preîncalzitoare,instalaţii de


evaporare;

-Sectorul de fierbere-cristalizare-centrifugare, dotat cu aparate vacuum pentra masa


groasă, rezervoare de siropuri, malaxoare, refrigerenţi produse, pompe mase groase şi siropuri,
centrifuge, transportoare melc şi vibratoare,cantare melasă,etc;

8
-Sector de condiţionare zahăr, ambalare, expediţie;

-Secţia de fabricaţie sucuri dotată cu utilaje specific fabricării produselor zaharoare(rahat,


produse zaharoase, drajeuri, jeleuri etc.);

-Gospodaria de melasă;

-Centrala electrotermică;

-Staţie de apă industrial;

-Staţia de apă potabilă, dotata cu pompe, bazine si echipamente specific;

-Garaj auto şi remiza PSI;

-Sector utilaj greu care întreţine în exploatare încărcătoarele tip Wolla, Fadroma, Ifron;

-Gospodării anexe;

-Sectorul mecanic care asigură efectuarea lucrărilor de reparaţii si întreţinere a utilajelor


în campanie şi în remont;

-Baze de recepţie sfeclă de zahăr, organizate in punctele de colectare din teritoriu ;

-Sectorul de drojdie furajeră dotat cu utilaje specifice: linuri de fermentare,


prefermentatoare, recipienţi pentru melasă şi acid sulfuric etc.

B)Analiza fluxului de producţie

Tehnologia de fabricaţie a zahărului a fost livrată iniţial de firma germană


SANGERHAUSEN şi modernizată în timp de generaţii de specialişti şi lucratori ai agentului
economic.

Fluxul tehnologic de fabricaţie cuprinde operaţii de recepţie sfeclă de zahăr, piatra de


var, cocs şi alte materiale auxiliare necesare producţiei.În gospodăria de sfeclă se efectuează
operaţii de descărcare, însilozare, transport sfeclă.

9
În sectorul de spălare, sfecla se cântareşte, se descarcă hidraulic, se separă de pietre, paie
şi impurităţi. Piatra si impurităţile se încarcă în mijloace de transport şi se expediază la groapa de
gunoi. Apa folosită la transport este trimisă la denisipator, apoi la decanator si refolosită.

Nămolul din apă este transportat la câmpurile de nămol. Ridicarea sfeclei la maşinile de
spalat se face hidraulic.

În gospodaria de var si cocs se descarcă şi se concasează piatra de var si cocsul, care


apoi sunt introduse in depozite sau direct in cuptorul cu var. Savura rezultată de la concasare si
sortare se foloseşte la balastarea drumurilor neasfaltate.

Cuptoarele cu var sunt alimentate cu calcar şi cocs, producând var nestins prin ardere cu
cocs şi gaz metan.Dioxidul de carbon rezultat se captează şi se pompează in hala de producţie
fiind utilizat la purificare.

Oxidiu de calciu (varul nestins)se tratează cu apă într-un tambur rotativ, rezultând
hidroxidul de calciu (lapte de var), se centrifughează şi se trimite in hala de fabricaţie la
purificarea zemurii. Nisipul şi alte impurităţi rezultate din laptele de var se evacuează la groapa
de gunoi.

Sfeclă ridicată hidraulic la masina de spălat se introduce în spălătorul de sfeclă unde are
loc spălarea sfeclei de nisipul si pământul aderent pe suprafaţă. În spălător se separă
codiţele,nisipul si piatră. Codiţele se colectează se depozitează şi se vând ca hrană la animale.

Sfecla spălată se taie sub formă de taiţei şi se introduce la opărire şi apoi la difuzie.

Borhotul rezultat se transportă la presele de borhot, la linia de brichetare borhot uscat şi


apoi la depozitul de borhot, de unde se încarcă în mijloace de transport şi se expediază la
utilizatori, în general crescătorii de animale. În ultima perioadă borhotul s-a livrat sub formă de
borhot umed cu 7% umiditate.

Zeama rezultată la difuzie este pompată la purificare zemuri, intrând la predefecaţie,


defecatie, saturaţie , filtrare,decalcifiere, evaporaţie, fierbere şi cristalizare. Melasa rezultată este
pompată la rezervoarele de melasă şi livrată fabricilor de alcool şi drojdie de bere, cu
autocisterne.

10
Zahărul rezultat (masa groasă) se trimite la centrifugare şi apoi la uscare, răcire, sortare,
cântărire şi depozitare.

O parte din zahăr este utilizat la prepararea produselor zaharoase.

Controlul tehnic de calitate se efectuează în fazelor fluxurilor de fabricaţie descrise cu


echipamente specifice de control active şi în final, efectuându-se şi analize fizico-chimice pe
loturi de fabricatie conform caietelor de sarcini specific.

Recepţia materiei prime şi materialelor se efectuează în conformitate cu prevederile


caietelor de sarcini.

Principalele materii prime si material utilizate în procesul de fabricaţie sunt sfecla de


zahăr , calcarul, cocsul, soda calcinată, aldehida formică şi uleiul antispumant.

Pentra ambalarea produselor sunt necesari saci de iută, saci de polietilenă, folii de
polietilenă,butelii de sticlă, navete plastic etc.

11
CAPITOLUL II

TEHNOLOGIILE DE MANIPULARE, DEPOZITARE


ŞI TRANSPORT INTERN.

12
Maşinile cu acţionare discontinuă folosite la. S.C. ZAHĂR CORABIA S.A. sunt
motostivuitoarele cu furci frontale .

Maşinile cu acţionare continuă folosite la S.C. ZAHĂR CORABIA S.A. sunt următoarele :

- transportoare elicoidale sau şnecuri ;


- transportoare cu bandă;
- transportoare cu raclete ;
- elevatoare cu cupe ;

2.1. Calculul motostivuitorului cu furci frontale


La S.C. ZAHĂR CORABIA S.A. se foloseste motostivuitorul de tip Desta D12 cu urmatoarele
catacteristici tehnice:

Fig. 2.

13
Denumire caracteristici Unitate de Simbol Valoarea
măsură caracteristicilor

Producător - - Desta

Capacitatea nominală de încărcare Kg Q 1250

Viteza de deplasare maximă cu încărcătură m/s vdi 2,77

Viteza de deplasare maximă fără încărcătură m/s vdg 3,61

Viteza de ridicare a furcilor cu sarcină m/s vrs 0.6

Viteza de ridicare a furcilor fără sarcină m/s vrg 0.62

Viteza de coborâre a furcilor cu sarcină m/s vcs 0.5

Viteza de coborâre a furcilor fără sarcină m/s vcg 0.44

Puterea nominală a motorului Kw Pn 32

Turţia nominală a motorului rot/min n 2500

Număr cilindrii / capacitatea cilindrică -/cm3 - 4/1900

Lungime fără furci mm E 2125

Lăţime mm L 1070

Înălţime cu furcile la sol mm B 2175

Înălţime cu furcile la hmax mm C 3400

Înălţimea de ridicare a sarcinii mm A 3000

Înălţimea maximă a cabinei mm X 1995

Lăţimea culoarelor de circulaţie mm N 3730

2.1.1. Determinarea duratei medii a ciclului de lucru


Durata unui ciclu de manipulare se determină cu relaţia:

n
Tc = ∑ ti [sec]
i =1

14
unde :

t i - durata operaţiei elementare , i ‘

Pentru a determina durata medie a ciclului de lucru se face media aritmetică a duratelor a trei
cicluri de manipulare:

- pentru cursa cea mai lungă;

-pentru cursa medie;

-pentru cursa cea mai scurtă ;

Determinarea duratei ciclului de manipulare pentru cursa cea mai lungă

1.Timpul necesar introducerii furcilor în galeriile paletului

t1 = 4s

2.Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t2 = 2s

3. Ridicarea unităţii de încărcătură la înălţimea de transport HT

HT
t3 = [s ]
vR

unde :

vR - viteza de ridicare a furcilor cu sarcină , [ m / s ] .

0.5
t3 = = 1s
0.6

4.Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

t4 = 5 s

15
5.Deplasarea motostivuitorului cu încărcătura

d1
t5 = [ s]
vdi

14 + 18.5 + 2.7
t5 = =13 s
1000
10*
3600

unde:

d1 -distanţa pe care se deplasează motostivuitorul [m]

vdi -viteza de deplasare încărcat a motostivuitorului =10 km/h

6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

t6 = 4 s

7. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

t7 = 4 s

8.Ridicarea încărcăturii la înălţimea de stivuire a mărfii HR

HR
t8 = [ s]
vR

1.2
t8 = =2s
0.6

9. Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t9 = 2s

10.Timpul necesar scoaterii furcilor din galeriile paletului

t10 = 4s

16
11.Coborârea furcilor fără încărcătură de la înălţimea de stivuire a marfii HR

HR
t11 = [ s]
vc

1.2
t11 = = 3s
0.4

unde:

vc -viteza de coborâre fară încărcătură [m/s]

12. Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

t12 = 5 s

13.Durata deplasării in stare goală a motostivuitorului

d1
t13 = [s ]
vdg

14 + 18.5 + 2.7
t13 = =10 s
1000
13*
3600

unde:

vdg -viteza de deplasare in stare goală a motostivuitorului=13km/h

Durata ciclului de manipulare pentru cursa cea mai lungă:

Tc1

Determinarea duratei ciclului de manipulare pentru cursa medie

1.Timpul necesar introducerii furcilor în galeriile paletului

t1 = 4s

17
2.Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t2 = 2s

3. Ridicarea unităţii de încărcătură la înălţimea de transport HT

HT
t3 = [s ]
vR

unde :

vR - viteza de ridicare a furcilor cu sarcină , [ m / s ] .

0.5
t3 = = 1s
0.6

4.Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

t4 = 5 s

5.Deplasarea motostivuitorului cu încărcătura

d2
t5 = [ s]
vdi

14 + 7.5 + 2.7
t5 = =9 s
1000
10 *
3600

unde:

d 2 -distanţa pe care se deplasează motostivuitorul [m]

vdi -viteza de deplasare încărcat a motostivuitorului =10 km/h

6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

t6 = 4 s

18
7. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

t7 = 4 s

8.Ridicarea încărcăturii la înălţimea de stivuire a mărfii HR

HR
t8 = [ s]
vR

1.2
t8 = =2s
0.6

9. Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t9 = 2s

10.Timpul necesar scoaterii furcilor din galeriile paletului

t10 = 4s

11.Coborârea furcilor fără încărcătură de la înălţimea de stivuire a marfii HR

HR
t11 = [ s]
vc

1.2
t11 = = 3s
0.4

unde:

vc -viteza de coborâre fară încărcătură [m/s]

12. Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

t12 = 5 s

13.Durata deplasării in stare goală a motostivuitorului

19
d1
t13 = [s ]
vdg

14 + 7.5 + 2.7
t13 = =7 s
1000
13*
3600

unde:

vdg -viteza de deplasare in stare goală a motostivuitorului=13km/h

Durata ciclului de manipulare pentru cursa medie:

Tc2

Determinarea duratei ciclului de manipulare pentru cursa cea mai scurtă

1.Timpul necesar introducerii furcilor în galeriile paletului

t1 = 4s

2.Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t2 = 2s

3. Ridicarea unităţii de încărcătură la înălţimea de transport HT

HT
t3 = [s ]
vR

unde :

vR - viteza de ridicare a furcilor cu sarcină [m/s]

0.5
t3 = = 1s
0.6

4.Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

20
t4 = 5 s

5.Deplasarea motostivuitorului cu încărcătura

d3
t5 = [ s]
vdi

10.5 + 5
t5 = =6s
1000
10 *
3600

unde:

d 3 -distanţa pe care se deplasează motostivuitorul [m]

vdi -viteza de deplasare încărcat a motostivuitorului =10 km/h

6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

t6 = 4 s

7.Coborârea încărcăturii la înălţimea de stivuire a mărfii HR

HR
t7 = [ s]
vC

0.5
t7 = =1s
0.5

8. Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t8 = 2s

9.Timpul necesar scoaterii furcilor din galeriile paletului

t9 = 4s

10. Durata manevrei de întoarcere a motostivuitorului

21
t10 = 5s

11.Durata deplasării in stare goală a motostivuitorului

d3
t11 = [s ]
vdg

10.5 + 5
t11 = =5 s
1000
13*
3600

unde:

vdg -viteza de deplasare in stare goală a motostivuitorului=13km/h

Durata ciclului de manipulare pentru cursa cea mai scurtă:

Tc3

Durata medie a ciclului de lucru va fi:

Tc1 + T2 + T3 59 + 52 + 39
Tc = = =50 s
3 3

2.1.2. Calculul productivităţii orare a motostivuitorului


3600 3600
Qe = * kT = *0.6 = 43.2 = 44ui / h
Tc 53

unde:

kT=coeficient de folosire a motostivuitorului in timp;

22
2.1.3. Calculul puterii necesare motorului de

antrenare a mecanismelor motostivuitorului

Calculul puterii necesare motorului se va realiza în doua cazuri :

- demararea şi deplasarea motostivuitorului cu încărcătură ;


- demararea şi deplasarea motostivuitorului fără încărcătură .
Mecanismul de ridicara a furcilor motostivuitorului este acţionat de un sistem hidraulic
controlat de motorul Diesel , dar datorită faptului că puterea necesară este mult mai mică în
comparaţie cu puterea necesară mecanismului de rulare , calculele următoare nu ţin seama şi de
aceasta .

Demararea şi deplasarea motostivuitorului cu încărcătură

Calculul forţelor rezistente la rulare:

FR ⋅ v
Pn e c = [kw] ;
1 02⋅ η T

Pnec – puterea necesară pentru antrenarea mecanismului

FR – forţa rezistentă la rulare pe care o întâmpină roţile căruciorului [daN]

v – viteza de deplasare a stivuitorului [m / s] ; v = 2,77 m / s

ηT - randamentul transmisiei ; ηT = 0,8

FR = w0 (Gut + Ginc ) [daN]

w0 −coeficientul rezistenţei la rulare , w0 = 0, 02 ;

Gs − greutatea proprie a stivuitorului , Gs = 2380 daN ;

23
Gi − greutatea încărcăturii, Gi = 620daN ;

Gi = 15 saci zahăr/palet*40 kg/sac+20 kg=620 kg

Fr = w0 ( Gs + Gi ) = 0.02* (2380 + 620) = 60 daN

Fr * v 60* 2.77
i
Pnec = = = 2.07kw
102 *η 100*0.8

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculeaza cu următoarea relaţie :

i
M dem = M si + M di [Nm ]

unde :

M si - cuplul static rezistent redus la arborele motorului , [Nm ] ;

M di - cuplul dinamic ce apare la arborele motorului , [Nm ] .

i i i
Pnec Pnec Pnec
M = i
= = 9.5 *
ω
s
2 *π * n n [Nm ]
60

unde :

Pneic - puterea necesară funcţionării motorului cu viteza constanta , [w] ;

n - turaţia nominală a motorului [rot / min] .

2070
M si = 9.5* = 8 Nm
2500

M di = ε * J red
i
[Nm ]

unde :

ε - acceleraţia unghiulară a arborelui motorului , [ rad / s 2 ] ;

24
i
J red - momentul de inerţie al întregului sistem de acţionare , [kgm 2 ] .

2 *π * n
ε= [ rad / s 2 ]
60 * t di

unde :

t di - timpul de demarare al stivuitorului cu încărcătură , [s ] .

v
t di = [s ]
ad

unde :

a d - acceleraţie la demarare , ad = 0.3 m / s2 .

v 2.77
tdi = = =10 s
ad 0.3

2* π * n 2 * π * 2500
ε= i
= =27rad / s2
60 * td 60*10

2
v 1
J i
= δ * J c + 91 .5 * ( m s + mi ) *   * [ kgm 2 ]
n η
red

unde :

δ - coeficient ce ţine seama de influenţa maselor aflate în mişcare de rotaţie , δ = 1.2 ;

J c - momentul de inerţie al cuplajului , [ kgm 2 ] ;

m s - masa proprie a stivuitorului , ms = 2380kg ;

mi - masa încărcăturii , mi = 620kg .

25
2
v 1  2.77  1
J = δ * J c + 91.5*(ms + mi )*( ) 2 * = 1.2*0.02+ 91.5*(2380+ 620) * 
i
* =
η
red
n  2500  0.8
= 0.421kgm 2

M di = ε * J red
i
= 27 * 0.421 =12 Nm

i
M dem = M si + M di =8 +13 =20 Nm

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relaţia :

2 *π * n
i
Pdem = M dem
i
* [w]
60

unde :

i
M dem - cuplul rezistent la demarare , [Nm ] :

2 *π * n 2 * π * 2500
i
Pdem = M dem
i
* = 20 * =5233 w =5.23 kw
60 60

Calculul cuplului dinamic datorat acceleraţiei la frânare

M dfi = ε f *J redf
i
[Nm ]

2* π * n 2*π *2500
εf = i
= = 66rad / s 2
60* t fr 60*4

v 2.77
t ifr = i
= = 4s
a fr 0.8

2
v  2.77 
J = δ * J c + 91.5*(ms + mi ) *( ) 2 *η = 1.2 *0.02+ 91.5*(2380+ 620) * 
i
redf  *0.8=
n  2500 
= 0.2985kgm 2

M dfi = 66*0.2985 = 20[Nm ]

26
M ifr = M si + M dfi = 8+ 20= 28Nm

2 *π * n 2 *3.14 * 2500
Pfri = M ifr * = 28* = 7326.66 w = 7.32 kw
60 60

Demararea şi deplasarea a motostivuitorului fără încărcătură

Puterea necesară motorului se va calcula cu relaţia :

Fr * v
g
Pnec = [kw ]
10 2 *η

unde :

Fr - forţele rezistente la deplasare , [daN ] ;

v - viteza de deplasare a stivuitorului , [m / s ] ;

ηT - randamentul transmisiei , ηT = 0.8 .

Forţele rezistente la înaintare se calculează cu relaţia :

Fr = w0 * G s [daN ]

unde :

w0 - rezistenţa specifică la înaintare , w0 = 0.02 ;

G s - greutatea proprie a motostivuitorului , [daN ] ;

Fr = w0 * Gs = 0.02* 2380 = 48daN

27
Fr * v 48*3.61
g
Pnec = = = 2.16 kw
102 *η 100* 0.8

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculează cu următoarea relaţie :

g
M dem = M sg + M dg [Nm ]

unde :

M sg - cuplul static rezistent redus la arborele motorului , [Nm ] ;

M dg - cuplul dinamic ce apare la arborele motorului , [Nm ] .

g g
Pnec Pnec Pg
M sg = = = 9.5 * nec
ω 2 *π* n n [Nm ]
60

unde :

Pnegc - puterea necesară funcţionării motorului cu viteza constantă , [w] ;

n - turaţia nominală a motorului [rot / min] .

2160
M sg = 9.5* = 9 Nm
2500

M dg = ε * J red
g
[Nm ]

unde :

ε - acceleraţia unghiulară a arborelui motorului , [ rad / s 2 ] ;

g
J red - momentul de inerţie al întregului sistem de acţionare , [kgm 2 ] .

2 *π * n
ε= [ rad / s 2 ]
60 * t dg

unde :

28
t dg - timpul de demarare al stivuitorului fără încărcătură , [s ] .

v
t dg = [s ]
ad

unde :

a d - acceleraţia la demarare , ad = 0.4 m / s2 .

v 3.61
tdg = = = 8s
ad 0.4

2* π * n 2 * π * 2500
ε= g
= = 33rad / s2
60* td 60*8

2
v 1
J g
= δ * J c + 91 .5 * ms *   * [ kgm 2 ]
n η
red

unde :

δ - coeficient ce ţine seama de influenţa maselor aflate în mişcare de rotaţie , δ = 1.2 ;

J c - momentul de inerţie al cuplajului , J c = 0.02 kgm2 ;

m s - masa proprie a motostivuitorului , ms = 2380kg ;

2
v 1  3.61  1
J g
red = δ * J c + 91.5* ms *( ) 2 * = 1.2*0.02 + 91.5* 2380*   * = 0.57kgm 2
n η  2500  0.8

M dg = ε * J red
g
= 33* 0.57 =19 Nm

g
M dem = M sg + M dg =9 +19 =28 Nm

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relaţia :

2 *π * n
g
Pdem = M dem
g
* [w]
60

29
unde :

g
M dem - cuplul rezistent la demarare , [Nm ] :

2 *π * n 2 * π * 2500
g
Pdem = M dem
g
* = 28* = 7327 w = 7.32 kw
60 60

Calculul cuplului dinamic datorat acceleraţiei la frânare

M dfg = ε f *J redf
g
[Nm ]

2* π * n 2*π *2500
εf = g
= = 53rad / s 2
60* t fr 60*5

v 3.61
t gfr = g
= = 5s
a fr 0.9

2
v  3.61 
J i
redf = δ * J c + 91.5* ms * ( ) 2 *η = 1.2*0.02+ 91.5* 2380*   * 0.8=
n  2500 
= 0.3942 kgm 2

M dfg = 53*0.3942 = 21[Nm ]

M frg = M sg + M dfg = 9+ 21= 30Nm

2 *π * n 2 *3.14 * 2500
Pfri = M ifr * = 30 * = 7850 w = 7.85 kw
60 60

2.1.4. Calculul energiei consumate pentru efectuarea

unui ciclu de funcţionare

30
Relaţia de calcul utilizată va fi:

Ec = Ei + E g [kwh ]

unde :

E i - energia consumată pentru efectuarea semicursei cu încărcătura , [kwh ] ;

Eg - energia consumată pentru efectuarea semicursei fără încărcătură , [kwh ] .

Ei =
1
*
 Pdem
i
(
+ Pnec
i
* t di)+ Pnec
i 
* t cti  [kwh ]
6 
3.6 * 10  2 

unde :

Pdiem - puterea necesară în perioada de demarare pentru semicursa cu încărcătură , [w] ;

Pneic - puterea necesară deplasării utilajului cu viteza constantă , [w] ;

t cit - timpul de mers cu viteza constantă pentru semicursa cu încărcătură , [s ] .

Determinare timpului de mers cu viteza constantă

Modul de calcul este asemănator pentru cele două tipuri de semicurse , încărcată şi goală .

Se foloseşte următoarea relaţie de calcul :

Dct
t cti = [s ]
v

unde :

Dct - distanţa pe care se deplasează stivuitorul cu viteză constantă , [m] ;

v - viteza cu care se deplasează stivuitorul , [m / s ] .

Dct = d − ( Ddem + D fr ) [m]

unde :

31
d - distanţa medie de deplasare a stivuitorului , d = 25 m ;

Ddem - distanţa necesară demarării stivuitorului , [m] ;

D fr - distanţa necesară frânării stivuitorului , [m] .

adi * tdi 2 0.3*102


i
Ddem = = = 15m
2 2

adg * tdg 2 0.4*8 2


D g
dem = = = 13m
2 2

a ifr * t ifr2
D ifr = [m]
2

unde :

a ifr - acceleraţia la frânare cu încărcătură , a ifr = 0.8 m / s2 ;

t ifr - timpul necesar frânării stivuitrului cu încărcătură , [s ] ;

a ifr * t ifr2 0.7 * 42


Difr = = =7 m
2 2

a gfr * t gfr2
D =
g [m]
fr
2

unde :

a gfr - acceleraţia la frânare fără încărcătură , a gfr = 0.9 m / s2 ;

t gfr - timpul necesar frânării stivuitrului fără încărcătură , [s ] ;

a gfr * t gfr2 0.9*52


D =g
fr = =12 m
2 2

Dcti = d − Ddem
i
( )
+ Difr =25 −(15 +7) =3 m

32
(
Dctg = d − Ddem
g
)
+ D frg =25 −(13 +12) =0 m

Dcti 3
t =
i
ct = = 1s
v 2.77

Energia consumată va fi:

1  ( Pdem
i
+ Pnec
i
) * tdi 
Ei = *  + P i
nec * t i
ct

3.6*106  2 

1  ( 5233 + 2070 ) *10 
= *  + 2070*1  = 0.0106 kwh
3.6*10 6  2 

1  ( Pdem
g
+ Pnec
g
) *tdg + P g *t g
Eg = *  nec ct
3.6*10 6  2 

1  ( 7327 + 2160 ) *8 
= 6
* + 2800*0 = 0.0105 kwh
3.6*10  2 

Ec = Ei + Eg = 0.0106 +0.0105 =0.021 kwh / cicl. funct

2.1.5. Calculul mecanismulului de ridicare

al motostivuitorului

Stare : “ cu încărcătură ”

Se analizează forţele ce acţionează asupra căruciorului port - furcă :

H = H'

T = Gi + Gc + Fr1 [daN ]

33
Fig.3. Schema mecanismului de ridicare

Ecuaţia în raport cu centrul O al roţii este:

H * bc ≈ Gi * l + G * l c

Gi * l + G c * l c
H= [daN ]
bc

Gi * l + Gc * l c
Fr1 = 2 * H * ω o = 2 * ω o * [daN ]
bc

unde :

T - tensiunea ce apare în lanţurile de care este prins căruciorul port – furcă ;

Gc - greutatea căruciorului port – furcă , Gc = 60 daN ;

Gi - greutatea încărcăturii , Gi = 620daN ;

H, H ' - reacţiuni ;

34
l - distanţa de la suportul forţei Gi la axa xx’ , l = 0.8 m ;

l c - distanţa de la suportul forţei Gc la axa xx’ , lc = 0.15m ;

bc - distanţa între punctele de contact ale roţilor căruciorului port-furcă , bc = 0.40 ;

ωo - coefientul rezistenţei la rulare , ωo = 0.02

Tensiunea T ce acţionează în lanţ şi forţa rezistentă apărută între ghidajele roţilor .

T
Între tensiunea T şi T , există relaţia : T =
,
[daN ] .
ηa

ηa - randamentul angrenajului dintre roţi şi planul pe care se deplasează , ηa = 0.8 .

Fig.4. Reprezentarea tensiunilor

 1 
F p = T + T , = T * 1 +  [daN ]
 ηa 

Puterea necesară va fi determinată cu relaţia :

Fp * v p
Pnec = [kw ]
102 *ηT

35
unde :

vp - viteza cu care se deplasează capătul tijei pistonului , se poate exprima în funcţie de


viteza de încărcare .

v r - viteza de ridicare a încărcăturii , vr = 0.6m / s .

Gi * l + Gc * lc 620 * 0.8 + 60 *0.15


H= = =1263 daN
bc 0.4

Fr1 = 2* H * ωo = 2*0.02*1263 = 51daN

T = Gi + Gc + Fr1 = 620 + 60 + 51 = 731daN

 1  1 
Fp = T * 1+  = 731* 1+ = 1645daN
 ηa   0.8 

vr 0.6
vp = = = 0.3 m / s
2 2

Fp * v p 1645*0.3
Pnec = = = 6.16kw
10 *ηT
2
100*0.8

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculeaza cu următoarea relaţie :

i
M dem = M si + M di [Nm ]

i i
Pnec Pnec Pi
M si = = = 9.5 * nec
ω 2 *π * n n [Nm ]
60

6160
M si = 9.5* = 24 Nm
2500

M di = ε * J red
i
[Nm ]

36
2 *π * n
ε= [ rad / s 2 ]
60 * t di

v
t di = [s ]
ad

ad = 0.3m / s 2 .

v 0.6
tdi = = = 2s
ad 0.3

2* π * n 2 * π * 2500
ε= i
= =131rad / s2
60 * td 60 * 2

2
v 1
J i
= δ * J c + 91 .5 * ( m s + mi ) *   * [ kgm 2 ]
n η
red

mc = 60kg ; mi = 620 kg .

v 1
i
J red = δ * Jc + 91.5* ( mc + mi ) * ( )2 *
n η
2
 0.6  1
= 1.2* 0.02 + 91.5* (60 + 620) *  * = 0.028kgm2
 2500  0.8

M di = ε *J red
i
= 131*0.028= 4Nm

i
M dem = M si + M di = 24
+ =
4 28Nm

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relaţia :

2 *π * n
i
Pdem = M dem
i
* [w]
60

2 *π * n 2 * π * 2500
i
Pdem = M dem
i
* = 28* = 7327 w = 7.32 kw
60 60

37
Calculul cuplului dinamic datorat acceleraţiei la frânare

M dfi = ε f *J redf
i
[Nm ]

2* π * n 2*π *2500
εf = = = 262rad / s 2
60* t ifr 60*1

v 0.6
t ifr = i
= = 1s
a fr 0.8

2
v  0.6 
J = δ * J c + 91.5*(mc + mi ) *( ) 2 *η = 1.2*0.02+ 91.5*(60+ 620)* 
i
redf  *0.8=
n  2500 
= 0.030 kgm 2

M dfi = 262*0.030= 8Nm

M ifr = M si + M dfi = 24+ 8= 32Nm

2 *π * n 2 *3.14 * 2500
Pfri = M ifr * = 32 * = 8373.33 w =8.37 kw
60 60

Stare : “ fără încărcătură ”

Gi * l + Gc * lc 0 *0.8 + 60*0.15
H= = =23 daN
bc 0.4

Fr1 = 2* H * ωo = 2* 23*0.02 = 1daN

T = Gi + Gc + Fr1 = 0 + 60 +1 = 61daN

 1  1 
Fp = T * 1+  = 61* 1+ = 138daN
 η a  0.8 

vr 0.62
vp = = = 0.31m / s
2 2

38
Fp * v p 138* 0.31
Pnec = = = 0.534 kw
10 *ηT2
100*0.8

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculează cu următoarea relaţie :


g g
Pnec Pnec Pg
M sg = = = 9.5 * nec
ω 2 *π* n n [Nm ]
60

534
M sg = 9.5* = 2 Nm
2500

ad = 0.4m /s 2 .

v 0.62
tdg = = = 2s
ad 0.4

2 * π * n 2 * π * 2500
ε= = = 131rad / s 2
60 * t dg 60 * 2

δ = 1.2 ; J c = 0 ; J R = 0.02

ms = 60kg ;

2
v 1  0.62  1
J g
red = δ * J c + 91.5* ms *( ) 2 * = 1.2*0.02 + 91.5*60*   * = 0.024kgm 2
n η  2500  0.8

M dg = ε *J red
g
= 131*0.024= 4Nm

g
M dem = M sg + M dg = 2 + 4 = 6 Nm

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relaţia :

2 *π * n 2 * π * 2500
g
Pdem = M dem
g
* = 6* = 1571 w = 1.571 kw
60 60

Calculul cuplului dinamic datorat acceleraţiei la frânare

39
M dfg = ε f *J redf
g
[Nm ]

2* π * n 2*π *2500
εf = g
= = 262rad / s 2
60* t fr 60*1

v 0.62
t gfr = g
= = 1s
a fr 0.9

2
v  0.62 
J i
redf = δ * J c + 91.5* mc *( ) 2 *η = 1.2*0.02+ 91.5*60*   *0.8
n  2500 
= 0.0245kgm 2

M dfg = 262*0.0245 = 7[Nm ]

M frg = M sg + M dfg = 2+ 7= 9Nm

2 *π * n 2 *3.14 * 2500
Pfri = M ifr * = 9* = 2355 w = 2.35 kw
60 60

Determinare timpului de mers cu viteza constantă

adi * tdi 2 0.3* 22


i
Ddem = = = 0.6m
2 2

adg * tdg 2 0.4 * 22


g
Ddem = = = 0.8 m
2 2

a ifr * t ifr2 0.8*12


D = i
fr = =0.4 m
2 2

a gfr * t gfr2 0.9*12


D frg = = = 0.45 m
2 2

Dcti = d − Ddem
i
(
+Difr 2.5= (0.6 )
− 0.4)+ 1.5 = m

Dctg = d − Ddem
g
(
+D gfr 2.5= (0.8 )
− 0.45)
+ 1.25= m

40
Dcti 1.5
t =
i
ct = =3 s
v 0.6

Dctg 1.25
tctg = = =2s
v 0.62

Energia consumată va fi:

Ei =
1
* 
i
(
 Pdem + Pnec
i
)
* t di
+ Pi
* i
t

 =
nec ct
3.6 *106  2 

1  ( 7327 + 6160) * 2 
= *  +6160*3  =0.008kwh
3.6 *106  2 

Eg =
1
*
 Pdem

g
(
+ Pnec
g
* t dg ) 
+ Pnec* t ct  =
g g

3.6*106  2 

1  ( 1571 + 534) * 2 
= 6
* +534 * 2  =0.0008kwh
3.6 *10  2 

Ec = Ei + E g = 0.008
+ 0.0008
= 0.0088kwh /cicl .funct

2.2. Calculul transportorului elicoidal

Caracteristici tehnice ale transportoarelor elicoidale

Transportoarele elicoidale sunt utilizate pentru transportul materialelor în vrac.

Transportoarele elicoidale mai sunt numite şi transportoare cu melc sau şnecuri . Ele sunt
folosite la transportul materiei prime sau a produselor finite secundare . Instalaţiile de acest fel
41
sunt foarte simple din punct de vedere constructive şi se remarcă prin fiabilitate ridicată ,
întreţinere uşoara şi puţin costisitoare .

Dezavantajul instalaţiei cel mai mare este consumul ridicat de energie . Transportorul
elicoidal asigura o productivitate scăzută şi o distanţa relativ mică de transport .

La. S.C.ZAHĂR CORABIA S.A. se utilizează transportoare cu melc TMΦ800 având


diametrul exterior al elicei melcului de 800 mm .

Caracteristici tehnice:

Tipul transportorului

Simbol Unitate TMΦ800


de
Semnificaţia
măsură

Diametrul exterior D mm 800

Distanţa maximă de transport L m 26.5

Pasul melcului P mm 500

Turaţia arborelui melcului n rot/min 61

Coeficientul de umplere a tubului Ψ - 0.3

Puterea nominală a motorului Pn kw 1.1 ÷ 5.5

2.2.1. Calculul productivităţii orare a transportorului


elicoidal
Productivitatea orară a transportorului elicoidal se va calcula cu relaţia :

Q = 3.6 * q * v [t / h]

unde :

42
q – greutatea repartizată a materialului transportat [ daN / m ] ;

v – viteza de deplasare de-a lungul tubului [ m / s ] ;

q = As * ϕ * γ M 103 daN / m 

unde :

As – aria secţiunii transversale a tubului de transport [m 2 ] ;

ϕ – coeficient de umplere a secţiunii tubului de către materialul transportat ϕ = 0.3 ;

γ M - greutatea volumetrică a materialului transportat daN / m 3 , γ M = 500 daN / m 3 ;

D – diametrul exterior al elicei [m] , D = 0.8 m ;

Viteza de deplasare a materialului în tubul de transport se va calcula în funcţie de pasul şi


turaţia melcului cu relaţia :

p * n m 
v=
60  
s 

unde :

p – pasul melcului [m] p=0.5m;

n – turaţia melcului [ rot / min ] n=61rot/min.

0.5* 61
v= = 0.5 m / s
60

π D2 π *0.82
q = As * ϕ * γ M = *ϕ * γ M = *500*0.3 = 75.36daN / m
4 4

Q = 3.6 * q * v =3.6 * 75.36 * 0.5 =135.6 ≅136 t / h

43
2.2.2. Calculul forţei rezistente care apare la

deplasarea materialului prin tub


Se determină cu relaţia :

FR = W0 * q * L * cos α ± q * L * sin α [daN ]

unde:

w0 - coeficientul rezistenţei la înaintare , w0 =1.2 ;

L - lungimea de transport , L = 26.5 m ;

α - unghiul de înclinare , α = 0 .

FR = w0 * q * L * cosα ± q * L *sin α =1.2 *75.36 * 26.5*1 ±75.36* 26.5* 0 =2397 [daN ]

2.2.3. Calculul puterii motorului necesar

antrenării melcului

Puterea necesară :

FR ⋅ v
Pnec = k D ⋅ [kW]
10 2 ⋅ η T

44
k D =coeficient care ţine seama de rezerva de putere necesară la pornirea transportorului cu

tubul încărcat cu material k D =1.2;

v =viteza de deplasare a materialului in tubul de transport;

ηT =randamentul grupului de acţionare ηT =0,8;

2397 ⋅ 0.5
Pnec = 1.2 ⋅ = 18kw
102 ⋅ 0.8

2.3. Calculul transportorului cu bandă

Reprezintă maşinile cu acţiune cu cea mai mare răspîndire,datorită posibilităţilor multiple de


utilizare a acestor maşini,în procesele de încărcare-descărcare şi de transport intern a mărfurilor.

Sunt folosite la transportul materialelor in vrac la distanţe de caţiva metri până la sute de
metri cu productivităti orare de la câteva t/h pâna la sute de t/h.

2.3.1.Calculul productivităţii orare a transportorului cu


bandă

Productivitatea orară a transportorului cu bandă se va calcula cu relaţia :

Q = 3.6 * q * v [t / h]

q = AS ⋅ ρ M ⋅ k δ [daN/m]

unde:

45
AS – aria necesară a secţiunii transversale prin coloana de material transportat;

k δ − coeficient ce ţine seama de reducerea secţiunii coloanei de material datorită trecerii

materialului pe suprafeţele inclinate kδ =1;

q – greutatea repartizată a materialului [daN/m]

ρM − greutatea volumetrică a materialului [daN/m3]

As se alege in functie de lăţimea benzii de transport B,de unghiul de taluz dinamic al materialului

de pe bandă ϕD si de tipul de suporţi cu role.

Transportoarele cu bandă folosite au bandă plată cu lăţimea benzii de transport de 500 mm.

B=500mm;

ϕD =100;

As=0,0047m2

Greutatea repartizată a materialului va fi:

q = 0.0047 * 600 *1 =2.82 daN / m

Q = 3.6 * q * v [t / h]

unde:

v -viteza de deplasare a benzii [m/s] v =1.2m/s;

Productivitatea orară va fi

Q = 3.6 * 2.82 *1.2 =12.18 ≅13t / h

Greutatea repartizată a benzii se calculează cu relaţia:

qB = 1,1* B ( s1 + 1, 6* i + s2 )[daN / m]

46
unde:

B-lăţimea benzii de transport [mm] B=500mm;

i-numărul de straturi de inserţie i=4;

s1 – grosimea stratului de cauciuc în raport cu faţa benzii care se reazămă pe suporturile cu role
[mm]; s1 =2mm

s2 – grosimea stratului de cauciuc măsurată în raport cu faţa benzii pe care se aşează materialul
transportat [mm]; s2 = 4 mm

1,6- grosimea medie a unui strat de inserţie

qB = 1,1*0,5(2 + 1, 6* 4 + 4) = 6.82daN / m

Greutatea repartizată a rolelor

Se determină greutatea părţii rotative a rolelor cu relaţia:

GR = 10 B + 3[daN ]

unde:

B-lăţimea benzii de transport [m]

GR = 10 ⋅ 0, 5 + 3 = 8daN

Greutatea repartizată pe ramura descărcată va fi :

GR 8
qr1 = = =11.42 daN / m
lr1 0.7

unde:

lr1 =intervalul dintre rolele de rezemareale ramurii încărcate lr1 = 0.7m;

Greutatea repartizată pe ramura încărcată va fi :

47
qr1 11.42
qr 2 = = = 8.15 daN / m
lr 2 1.4

unde:

lr 2 = intervalul dintre rolele de rezemareale ramurii goale lr 2 = 1.4m;

2.3.2. Calculul tensiunilor din banda transportorului


T1 =Tdesf

T2 =T1 + F1 −2 = T desf+ w q( +B q r2 L)= T desf


+ +
0,04*(6.82 = T+ desf 11.97
8.15)*20

T3 = (k inf + 1)T 2= (1+ 0.06)(T desf


+ 11.97)
= 1.06*T +desf 12.69

T4 =T3 + F R3 −4 = (1.06
⋅ T desf+ + w q(+B q r1 )*L
12.69)

= 1.06* Tdesf+ 12.69+ 0.04*(6.82


+ 11.42)*20 = 1,06⋅ Tdesf+ 27.282

T4 = Tinf

Din ecuaţia lui Euler:

K inf ⋅ Tinf = Tdesf ⋅ e µ⋅α

1,1*(1,06 ⋅ Tdesf +27.282) = T desf*2.849

1.16* Tdesf +30.01 = Tdesf *2.849

Tdesf =17,76

T1 = 17.76daN

T2 = 17.76 + 11.97 = 30 daN

T3 = 1.06*17.76 + 12.69 = 32daN

T4 = 1.06*17.76 + 27.282 = 46daN

48
Tinf = 46.1daN

Se determină puterea motorului pentru antrenarea benzii

FT = T4 − T1 = 46 − 18 = 28 daN

k D ⋅ FT ⋅ v 1, 2 ⋅ 28 ⋅1, 2
Pnec = = =0,504 kW
10 2 ⋅η T 102 ⋅ 0,8

kD se introduce datorită faptului că motorul demarează cu banda încărcată cu material.

2.4. Calculul transportorului cu raclete

Caracteristici tehnice ale transportatorului cu raclete

Transportoarele cu raclete reprezintă o categorie importantă de maşini de transportat cu


acţiune continuă , cu sistem de tracţiune flexibil , realizat din unul sau două lanţuri , în circuit
închis .

Pe lanţuri sunt prinse , din loc în loc , raclete , confecţionate din tablă de oţel .

Sistemul purtător este fix şi se realizează sub forma unui jgheab din oţel cu secţiune
dreptunghiulară , semicirculară sau poligonală .

Principiul de functionare constă în deplasarea organului de transport pe fundul unui


jgheab închis. Ramura încărcată a organului de transport este scufundată în material , iar cea
libera este deasupra materialului deplasându-se pe role de susţinere .

Odata cu organul de transport se mişca intreaga cantitate de material ce se află deasupra lui .

49
Tipul transportorului

Simbol Unitate de TL-200


măsură
Semnificaţia

Masa volumetrică a materialului ρm Kg/m3 500

Lungimea totală a transportorului L m 19

Lăţimea jgheabului B mm 200

Înalţimea jgheabului h mm 312

Pasul organului de transport p mm 600

Tipul organului de transport - - lant cu eclise

Viteza de deplasare a organului v m/s 0.3 ÷ 0.6


de transport

2.4.1.Calculul productivităţii orare a transportorului cu


raclete

Productivitatea orară a transportorului cu raclete se calculează cu relaţia:

e
Q = 3.6 * * ρ m * v [t / h]
p

e- volumul de material între două raclete succesive [m3];

e = B j *h j *ψ * p [m 3]

Bj-lăţimea jgheabului [m] Bj=0,2m;

50
hj-înălţimea jgheabului [m] hj=0,312 m;

Ψ- coeficient de umplere a secţiunii jgheabului Ψ=0.7;

ρm-greutatea volumetrică a materialului transportat [daN/m3] ρm=500 daN/m3;

v-viteza de deplasare a sistemului de tracţiune [m/s] v=0,5m/s;

p-distanţa între două raclete [m] p=0,6m;

e = 0.2 * 0.312 * 0.7 * 0.6 =0.0262 m3

Productivitatea orară va fi:

e
Q = 3.6 * * ρ m * v [t / h]
p

0.0262
Q = 3.6 * *500 * 0.5 = 39.3 ≅ 40t / h
0.6

2.4.2. Determinarea puterii motorului de antrenare


Pentru a calcula puterea necesară acţionării maşinii pornim de la relaţia:

Q 40
q= = =37.03 ≅38 daN / m
3.6 * v 3.6 *0.3

unde:

q-greutatea repartizată a materialului [daN/m];

v-viteza de transport [m/s] ;

Forţa de tracţiune totală se calculează cu relaţia:

Ft = q ( w * L cos δ ± L sin δ )[daN ]

51
unde:

w-rezistenţa specifică totală, w=0.9;

L-lungimea totală a transportorului [m] L=19m;

�-unghiul de înclinare, fată de orizontală, al traseului pe care se deplasează materialul �=0 ;

Ft = 38(0.9*19 *1) = 650 daN

Puterea necesară acţionării maşinii va fi:

Ft * v
Pnec = [ kw]
102 *ηT

unde:

-randamentul transmisiei, =0.8;

Ft * v 650*0.5
Pnec = = = 4.06 kw
10 *ηT 100 *0.8
2

2.5. Calculul elevatorului cu cupe

Caracteristici tehnice principale

ale elevatorului

Elevatoarele cu cupe sunt maşini de transportat cu acţiune continuă ce pot deplasa


materiale în vrac pe direcţie verticală sau pe direcţii înclinate cu unghiuri mari faţă de
orizontală . Distanţa maximă de transport este de 50 m .

52
Sistemul purtator pentru materialul transportat în cazul de faţa e constituit dintr-o serie de
cupe realizate din tabla de oţel . Forţa de tracţiune se transmite materialelor transportate prin
intermediul unei benzi elastice de cauciuc cu insertii de fibra textilă .

Cupele se prind de sistemul de tracţiune prin intermediul unor şuruburi sau agrafe de oţel
de formă specială .

Transportul materialelor cu ajutorul elevatorului cu cupe cuprinde următoarele faze :

- umplerea cupelor cu materialul transportat ;


deplasarea cupelor încarcate , pe verticală ( sau pe direcţii apropiate de verticală ) , până la
punctual final ;

- descarcarea ( golirea )cupelor şi evacuarea materialului din elevator .


Încarcarea cupelor reprezintă o verigă importanta în funcţionarea maşinii deoarece , de
aceasta depinde productivitatea de exploatare a instalaţiei . Eficienţa acestor faze se apreciează
cu ajutorul unui coeficient Ψ, de umplere care în cazul evacuarii materialului depinde de turaţia
tamburului de antrenare , de cantitatea de material acumulat în piciorul elevatorului .

În general elevatoarele cu cupe necesită un sistem de alimentare care să asigure un debit


constant de material , ce poate fi o alta maşina cu acţiune continuă , transportor cu lanţ sau
transportor elicoidal .

Umplerea cupelor în cazul de faţă se face prin escavarea directa a materialului din
piciorul elevatorului .

Golirea cupelor se poate face fie centrifugal fie gravitaţional .

53
Tipul evatorului

Simbol Unitate EL-200


de
Semnificaţia
măsură

Debitul maxim Qm t/h 55

Modul de descărcare - - gravitaţional

Viteza de transport v m/s 0,8

Tipul cupelor - - adânci

Pasul cupelor p mm 400

Capacitatea cupelor c dm3 4.25

Înălţimea maximă hm mm H+1650

Puterea nominală Pn kw 4 ÷ 5,5

2.5.1.Calculul productivităţii orare a elevatorului cu cupe


Productivitatea orară a elevatorului cu cupe se determină cu relaţia :

Q = 3.6 * q * v [t / h]

unde:

q – greutatea materialului pe metrul liniar de transportor [daN / m] ;

v – viteza de deplasare a sistemului de trancţiune , v = 3.5 m / s ;

Greutatea materialului pe metrul liniar de transportor se calculează cu formula :

10−3
q= * c *ψ * ρm [daN / m]
p

54
c – capacitatea unei cupe , [dm 3] c=4.25dm3;

p – pasul cupelor , distanţa dintre două cupe successive [m ] p=0.4m ;

ρm - densitatea materialului în vrac [kg / m 3 ] , ρ = 0.7 kg / m 3 ;

ψ - coeficientul de umplere a cupelor ψ = 0.5 ;

10−3
q= * 4.25* 0.5* 0.7 =3.71 daN / m
0.4

Productivitatea orară va fi :

Q = 3.6 *3.71*3.5 = 46.74 ≅47 t / h

2.5.2. Calculul forţei rezistente la umplere


Forţa rezistenţa la umplere a cupelor se determină conform relaţiei :

FRu = ξ * q [daN ]

unde :

ξ - lucrul mecanic specific pentru umplerea cupei 2 ÷ 6[daNm / daN ] ,(aleg ξ = 4daNm / daN
);

q – greutatea materialului pe metrul liniar de transportor 3.71daN / m ;

FRu = ξ * q = 4*3.71 = 14.84daN

55
2.5.3. Calculul puterii necesare mecanismului

de acţionare a lanţului
Forţele din organul de tracţiune

Fig. 2.1.Conturul lanţului elevatorului cu cupe

T1 =Tdesf 180 ÷ 200[daN ] pentru organul de tracţiune costituit din lanţ ;

T2 = kinf * T1 + FR1− 2 [daN ] ;

T3 = T2 + FRu [ daN] ;

cT 4 = T1e µ*α [daN ]

unde :

T1 , T2 , T3 , T4 - tensiunile în punctele 1, 2 , 3, 4 ;

k inf - coeficientul de trecere al lanţului peste tamburul de ghidare , k inf = 1.05 ;

c - coeficientul de siguranţă , c = 1.15 ;

56
µ - coeficientul de frecare lanţ – material , µ = 0.2 ;

α - unghiul de înfaşurare al lanţului pe tambur , α = 180 0 ;

FRu - forţa rezistentă la umplere a cupelor ;

Fr1−2 - forţa rezistentă pe ramura 1-2 şi se calculează cu formula :

Fr1−2 = µ1 * qT * H [daN ] in care:

µ1 - coeficient ce ţine seama de frecarea dintre lanţ şi ramura descarcată µ = 0.1 ;

qT - greutatea organului flexibil ;

H - înălţimea elevatorului , H = 21m .

qT = k T * Q[daN / m] în care:

Q - productivitatea orară de exploatare a utilajului ;

k T - coeficientce ţine seama de rezistenţa la deplasarea sistemului de tracţiune de cu

valori cuprinse între 0.3 ÷0.8 ( aleg kT = 0.6 ) ;

qT = kT * Q = 0.6* 47 = 28.2daN / m

Fr1− 2 = µ1 * qT * H = 0.1* 28.2* 21 = 59.22 daN

T1 = T desf = 180daN

T2 = kinf * T1 + FR 1− 2 = 1.05*180 + 59.22 = 248.22 ≅ 249 daN ;

T3 = T2 + FRu = 248.22 + 14.84 = 263daN ;

cT4 =T1e µ*α⇒ 1.15


T4= 180*1.85
⇒ T=4 ≅
289.56 290daN

Pentru a calcula puterea motorului necesară antrenării se foloseşte relaţia :

57
FR * v
Pnec = [kw ]
10 2 *η T

unde :

FR - forţa rezistentă la rupere , [daN ] ;

FR =T inf − Tdesf = 290


− 180
= 110daN

FR * v 110 *3.5 164


Pnec = = = =4.81 kw
102 *ηT 10 2 * 0.8 80

2.6. Capacităţi de depozitare

S.C. ZAHĂR CORABIA S.A dispune de spaţii de depozitare special amenajate pentru materia
primă si materialele auxiliare şi produsele finite:

-sfecla de zahăr - 12000 t;

-calcar-cocs - 40000 t ;

-păcură – 6500 t;

-spaţii de depozitare zahăr vrac în 3 celule siloz a câte 15000 t fiecare →45000t

-un depozit acoperit pentru o capacitate de depozitare a zahărului brut din import de 14000 t
echipat corespunzator cu mijloace mecanice de descărcare şi manipulare.

58
CAPITOLUL III

CALCULUL CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

59
Un sistem de transport intern şi depozitare care satisface cerinţele din punct de vedere
tehnic nu este suficient dacă pentru realizarea acestora necesită cheltuieli foarte mari cu
întreţinerea şi exploatarea.

Se cauta un compromis între dotarea tehnică şi cheltuielile cu întreţinerea şi exploatarea


sistemului .

Cheltuielile cu întreţinerea şi exploatarea sistemului se împart în :

- cheltuieli fixe ce nu depind de gradul de folosire al utilajului cum ar fi cheltuielile cu


amortismentul maşinilor ;
- cheltuielile variabile ce depind de gradul de folosire al utilajului precum şi cheltuieli cu
reparaţiile , cheltuieli cu energia consumată , cheltuieli cu salarizarea personalului .
.

3.1. Calculul cheltuielilor cu salarizarea personalului

muncitor

La S.C. ZAHĂR CORABIA S.A. se lucrează în 3 schimburi de tură de 8 ore, fiecare echipă
având următoarea componenţă :

Profesia lucrătorului Numărul de lucrători Salariul mediu lunar


pe tură pentru un lucrător [RON]
mecanic 8 620
electromecanic 5 700
electrician 8 750
sudor 3 800
conducător motostivuitor 2 700
manipulant 3 550

Cheltuielile cu salarizarea personalului muncitor în decursul unui an se vor calcula cu relaţia :

60
i
CPM = 12* ∑ ni * si *δ [ RON / an ]
n =1

unde :

ni - numărulde lucrători;

s i - salariul mediu lunar pentru fiecare profesie .

δ -coeficient care ţine seama de cheltuielile suplimentare cu salarizarea:sanatate, accidente şi


boli profesionale,concedii etc. δ =1,4.

Cheltuielile legate de salarizarea personalului în decursul unui an

C = 12(24* 620 + 15*700 + 24* 750 + 9 *800 + 6* 7000 +9 *550) *1.4 =788436 RON/ an
PM

3.2. Calculul cheltuielilor cu energia consumată

de motoarele maşinilor şi utilajelor de ridicat si transportat

Se determină cu formula :

n
1
CEE = ce * ∑ Pi * ti * kip * [ RON / an]
i =1 ηi

unde:

ce-preţul unui kwh energie electric [RON/kwh];

n-numărul motoarelor electrice instalate;

Pi-puterile nominale ale acestor motoare [kw];

ti-numărul anual de ore de funcţionare ale fiecărui motor [ore/an];

61
Pnec
k ip -coeficient de folosire a a puterii instalate k p =
i
;
PN

ηi -randamentul mediu al motoarelor electrice η i = 0.8 ;

Există urmatorul număr de utilaje de transport continuu :

-9 transportoare elicoidale;

-17 transportoare cu bandă;

-2 transportoare cu raclete;

-10 elevatoare;

Rezultă 38 de motoare electrice.

Puterile nominale ale motoarelor sunt:

-transportor elicoidal PN=22kw;

-transportor cu bandă PN=1,1kw;

-transportoare cu raclete PN=7 kw;

-elevator cu cupe PN=5,5 kw;

Coeficientul de folosire a a puterii instalate pentru fiecare utilaj;

18
-transportor elicoidal k p = = 0.8 ;
i

22

0.504
-transportor cu bandă k p = = 0.458 ;
i

1.1

4.06
-transportoare cu raclete k p = = 0.58 ;
i

4.81
-elevator cu cupe k p = = 0.87 ;
i

5.5
62
Întreprinderea funcţioneaza în medie 150 zile/an iar activitatea este continuă asigurată de trei
schimburi.

Perioada de inactivitate este data fie de lipsa materii prime , fie de reparaţii ale maşinilor cu
acţiune continuă .

ti = 150* 24 = 3600ore / an

Cheltuielile cu energia consumată de motoarele instalaţiilor,maşinilor şi utilajelor de ridicat si


transportat vor fi:

1 1
CEE = 0.676*(9* 22*3600*0.8* + 17 *1.1*3600*0.45* +
0.8 0.8
1 1
+2*7 *3600*0.58* + 10*5.5*3600*0.87 * ) = 677711.97ron / an
0.8 0.8

3.3. Cheltuieli cu energia consumată pentru iluminarea

punctelor de lucru

Se determină cu formula:

p
CEI = 10−3 ∑ Φ j * Aj * t j * ce [ RON / an ]
j =1

unde:

2 2 2
Φ j -consumul normat de energie electric pentru iluminarea unui m [w/m ] Φ j =8 w/m ;

A j -mărimea,în m2,a suprafeţelor iluminate;

t j -numărul anual de ore de iluminare pentru fiecare tip de suprafaţă [ore/an];

63
Depozitul pentru sacii de zahăr are urmatoarele mărimi:

-lungimea depozitului L=32 m;

-lăţimea depozitului l=16 m;

A1=L*l [m2];

A1=32*16=512 m2;

Turnul de însăcuire are urmatoarele mărimi:

-lungimea turnului L=9 m;

-lăţimea turnului l=7 m;

A2=L*l [m2];

A2=32*16=63 m2;

Punctele de lucru sunt iluminate 12 ore pe zi timp de 200 de zile pe an.

t1=t2=12*200=2400 h/an

Cheltuieli cu energia consumată pentru iluminarea punctelor de lucru va fi:

CEI = 10 −3 *(8*512*2400+ 8*63*2400)*0.676


= 7463.04RON /an

3.4. Calculul cheltuielilor cu combustibilul

consumat de motostivuitoare

64
Cheltuielile pentru carburantul consumat de motoarele cu ardere internă se determină cu relaţia:

n
Cc = cc * ∑ Pi *ti * k ip *γ i [ RON / an ]
i =1

unde:

cc -costul carburantului consumat [ RON / l ] cc =4,4 [ RON / l ];

Pi -puterile nominale ale motoarelor instalate pe maşini [kw] ;

ti-numărul anual de ore de funcţionare ale fiecărui motor [h/an];

ti=10h/zi*200zile/an=2000 h/an

Pnec ;
k ip -coeficient de folosire a a puterii instalate k p =
i

PN

γ i -consumul specific de carburant [l / kwh ] γ i = 0.35l / kwh ;

Puterile motorului sunt:

-puterea necesară Pnec = 2.07 kw ;

-puterea nominală PN = 32kw ;

Coeficient de folosire a a puterii instalate va fi:

2.07
k ip = = 0.06
32

Cheltuielile pentru carburantul consumat de motoarele cu ardere internă vor fi:

Cc = 4.4* 2*32* 2000*0.06*0.35 = 11827.2 RON / an

Cheltuielile totale cu energia consumată vor fi:

65
CE = C EE + C EI + C c [RON / an ]

CE = 677711.97 + 7463.04 + 11827.2 = 697002.21RON / an

3.5. Calculul cheltuielilor cu amortizarea

instalaţiilor de transport continuu

Cheltuielile anuale de amortizarea investiţiei se vor calcula cu relaţia :

C AM = 0.01* ∑Vi *ai [ RON / an ]

Vk - valoarea utilajului la achiziţie

- transportor elicoidal : Ve = 44000 RON

-transportor cu bandă: Ve = 25000 RON

-transportor cu raclete: Ve = 36700 RON

- elevator cu cupe : VEc = 39000RON

a - valoarea cotei anuale de amortizare este:

- transportor elicoidal a = 12%

-transportor cu bandă: a = 10%

-transportor cu raclete: a = 8%

- elevator cu cupe : a = 10%

66
C AM = 0.01* ∑ Vk * ak = 0.01*(44000 *12 + 25000 *10 +36700*8 +39000*10)
= 14616RON / an

3.6. Calculul cheltuielilor cu amortizarea

motostivuitoarelor

Cheltuielile anuale de amortizarea investiţiei se vor calcula cu relaţia :

C AM = 0.01 * ∑Vk * a k [ RON / an ]

Vk - valoarea utilajului la achiziţie , Vk = 19000 Euro = 69730 RON

a - valoarea cotei anuale de amortizare stivuitorului este a = 12%

C AM = 0.01* ∑Vk *ak = 0.01*69730*12*2= 16735.2RON / an

3.7. Calculul cheltuielilor anuale cu amortizarea

clădirilor sistemului de depozitare

Relaţia de calcul folosită este :

C AM = 0.01 * Vd * a [ RON / an ]

unde :

Vd - valoarea actuală a depozitului ;

67
a - cota anuală de amortizare a depozitului , a = 8% ;

V s = 250000 RON

C AM = 0.01*Vd * a = 0.01* 250000*8 = 20000 RON / an

3.8. Calculul cu reparaţiile curente ale

maşinilor cu acţiune continuă

Costul unei maşini cu acţiune continuă este dificil de apreciat în condiţiile în care aceasta
depinde de dimensiunile maşinii , firma producătoare şi altele .

S-a stabilit costul acestor utilaje ca o valoare medie atât a dimensiunilor cât şi al preţului
de achiziţie :

- transportor elicoidal : Ve = 44000 RON ;

-transportor cu bandă: Ve = 25000 RON ;

-transportor cu raclete: Ve = 36700 RON ;

- elevator cu cupe : VEc = 39000RON ;

Relaţia de calcul a cheltuielilor anuale cu reparaţiile curente este :

CRC = 0.01* ∑Vi *ri [ RON / an ]

unde :

Vi - valoarea maşinii de tipul ,i’ ;

ri - cota de reparaţii a utilajului de tipul ,i’ .

68
- transportor elicoidal r = 2% ;

-transportor cu bandă: r = 3% ;

-transportor cu raclete: r = 4% ;

- elevator cu cupe : r = 3% ;

CRC = 0.01* ∑Ci *ri = 0.01* (44000*2+ 25000*3


+ 36700*4
+ 39000*3= )4 268
RON an/

3.9. Calculul cheltuielilor cu întreţinerea

şi reparaţiile parcului de stivuitoare

Relaţia de calcul utilizată este următoarea :

C IR = 0.01 * n * C * r [ RON / an ]

unde :

n - numărul de utilaje active , n = 2 ;

C - costul unui utilaj în prezent , C = 19000 Euro / utilaj =69730 RON / utilaj

r - cota procentuală a valorii reparaţiilor în raport cu valoarea totală a utilajului , r = 4% ;

CIR = 0.01* n * C * r = 0.01* 2*69730* 4 = 5578.4 RON / an

3.10. Calculul cheltuielilor cu întreţinerea

69
şi reparaţiile sistemului de depozitare
Relaţia de calcul utilizată este următoarea :

C IR = 0.01 * Vc * r [ RON / an ]

unde :

Vc - valoarea actuală a cladirii ;

r - cota anuală de întreţinere şi reparaţii.

Vc = 250000 RON

r = 2%

CIR = 0.01* 250000 * 2 = 5000 RON / an

Cheltuielile anuale totale vor fi:

CT = CPM + CE + CAM + CIR[ RON / an]

CT = 788436 + 697002.21 + (14616 + 16735.2 + 20000) + (4268 + 5578.4 + 5000) = 1551635.81RON / an

70
CAPITOLUL IV

SOLUŢII PENTRU MODERNIZAREA

SISTEMULUI DE TRANSPORT INTERN ŞI


DEPOZITARE

Soluţia de modernizare

71
4.1. Introducererea stelajelor în depozitul de zahăr

şi introducerea electrostivuitorului

În urma studiului făcut asupra producţiei de zahăr obţinută in ultimii 5 ani se observă o
creştere a acesteia în fiecare an.

Se face o prognoză corespunzătoare producţiei obţinute în ultimii 5 ani folosind funcţia trend
line sau tendinţa general rezultând capacitatea necesară de depozitare în anul 2013.

De aici se observă un necesar de capacitate în 2013 de 35350 de tone de zahăr.

72
Nr. anul Producţia anuală
Crt. [t]
0 2004 10520
1 2005 12951
2 2006 14583
3 2007 16234
4 2008 23076
5 2009 23991,3
6 2010 26830,8
7 2011 29670,3
8 2012 32509,8
9 2013 35349,3
Deoarece se estimează o creştere a producţiei de zahăr este necesară o creştere a
capacităţii de depozitare.

73
Se propune o soluţie de retehnologizare şi modernizare a depozitului de produse finite şi
anume:

-introducere a stelajelor in depozit ceea ce va duce la o creştere a capacităţii de depozitare care


să acopere necesarul de capacitate din 2013

- înlocuirea motostivuitoarelor Desta D12 folosite la manipularea unităţilor de încărcătură cu


electrostivuitoare E12 care au:

- înălţime de ridicare a unităţii de încărcătură mai mare;

-un cost al energiei consumate mai redus decât costul consumului de combustibil folosit la
motostivuitoare;

-un culoar de lucru mai redus ;

- eliminarea noxelor emanate de eşapamentul motorului Diesel în totalitate;

-o productivitate mai mare ;

4.2. Calculul dimensiunilor stelajelor

Dimensiunile stelajelor se vor calcula în funcţie de dimensiunile de bază ale clădirii şi de


caracteristicile electrostivuitorului care va înlocui motostivuitorul actual .

Datele necesare calculului dimensiunilor stelajelor sunt :

- dimensiunile depozitului de saci de zahăr: L = 32m ; l = 16m ;


- spaţiile de siguranţă între pereţii depozitului şi stelaje : l = 1m ;
- înălţimea maximă de ridicare a furcilor : hmax = 4500 mm ;
- dimensiunile unităţii de încărcătură pentru sacii de zahăr:
- Lui × l ui × hui = 1200 × 800 ×1200 .

74
Pentru calculul dimensiunilor unui bloc de stelaj trebuie aflate în primul rând
dimensiunile unei celule de depozitare .

Celula de depozitare este un spaţiu egal cu dimensiunile de gabarit ale unităţii de


încărcătură la cere se adaugă spaţiile de siguranţă dintre structura metalică şi conturul de gabarit
al unitătii de încărcătură .

Fig.6 Celula de depozitare

Dimensiunile celulei de depozitare sunt :

- lungimea unităţii de încărcătură : Lui = 1200 mm ;

- lăţimea unităţii de încărcătură : l ui = 800 mm ;

- înălţimea unităţii de încărcătură : hui = 1200 mm ;

- spaţiu de siguranţă : ε = 100 mm ;

- lungimea celulei de depozitare : Lc = Lui + 2ε = 1200 + 2 * 100 = 1400 mm ;

75
- lăţimea celulei de depozitare : l c = lui + 2 * ε = 800 + 2 *100 = 1000 mm ;

- înălţimea celulei de depozitare : hc = hui + ε = 1200 + 100 = 1300 mm .

Numărul de celule pe verticală se calculează cu relaţia :

h 
N cv =  max  + 1 [celule ]
 hc 

unde :

hmax - înălţimea maximă de stivuire , hmax = 4.5m ;

hc - înălţimea celulei de depozitare , hc =1.3m ;

h   4.5 
N cv =  max  + 1=  + 1= 3+ 1= 4niveluri
 hc   1.3 

Numărul de celule pe orizontală se calculează cu relaţia:

L 
N co =  s 
 Dx  [celule]

unde:

Dx - dimensiunea pe orizontală raportată la suprafaţa laterală a stelajului ce revine unei celule de


depozitare;

Ls – lungimea stelajului;

Ls = l - lc

Ls = 16 – 3,21 = 12,79 m.

l – lăţimea depozitului[m];

76
lc – lăţimea minimă a culoarului de circulaţie[m];

L 
N co =  s  
12, 79 
 
 Dx  =  1  = [12,2] = 12 celule

Numărul de celule din stelaj se calculează cu relaţia:

Ncs = Nc o ∙ Ncv [celule]

Ncs = 12 ∙ 4 = 48 celule

Capacitatea necesara de depozitare :

Qa
C ND = * Td * k d [celule ]
z

unde :

Qa - cantitatea anuală de unităţi de încărcătură realizate , [u.i ] ;

z - numărul anual de zile lucrătoare , z = 240 zile;

Td - timpul mediu de depozitare , Td = 2zile ;

k d - coeficient ce ţine seama de ponderea livrărilor directe , k d = 0.8 .

Qa 60000
C ND = * Td * k d = * 2 * 0.8 = 400 celule
z 240

Capacitatea de depozitare proiectată va fi determinată cu relaţia :

C proiect = N BS * N cs [celule ]

unde :

N BS - numărul de blocuri de stelaj care se calculează cu relaţia :

77
CND 400
N BS = = = 9 blocuri
N cs 48

C proiect =N BS *N cs = 9*48
= 432celule

C ND 400
Coeficientul de utilizare a capacităţii proiectate va fi : γ st = = =0.92
C proiect 432

După introducerea stelajelor va rezulta creşterea capacităţii de depozitare capabilă sa acoperă


necesarul de capacitate şi o mai bună aranjare a unităţilor de încărcătură în depozit.

4.3. Calculul electrostivuitorului propus


Pentru modernizarea parcului de stivuitoare s-a ales electrostivuitorulu E-12 cu următoarele
caracteristici tehnice :

Denumire caracteristici Unitate de Simbol Valoarea


măsură caracteristicilor

Capacitatea nominală de încărcare daN GN 2000

Viteza de deplasare cu încărcătură m/s vdi 4,16

Viteza de deplasare fără încărcătură m/s vdg 4,44

Viteza de ridicare a furcilor cu sarcină m/s vrs 0.7

Viteza de ridicare a furcilor fără sarcină m/s vrg 0.76

Viteza de coborâre a furcilor cu sarcină m/s vcs 0.61

Viteza de coborâre a furcilor fără sarcină m/s vcg 0.56

Puterea nominală a motorului Kw Pn 6

Turţia nominală a motorului rot/min n 2750

Greutatea proprie daN Gut 3100

Coeficient de supraîncărcare - λa 1.5

Capacitatea bateriei V/Ah Cb 47/720

Înălţimea maximă de ridicare a furcilor m hmax 4.5

78
Lungime fără furci mm l1 2325

Lăţimea totală mm l 1070

Lăţimea culoarelor de circulaţie mm lc 3210

4.3.1. Determinarea duratei medii a ciclului de lucru

Durata unui ciclu de manipulare se determină cu relaţia:

n
Tc = ∑ ti [sec]
i =1

Unde :

t i - durata operaţiei elementare i

Pentru a determina durata medie a ciclului de lucru se face media aritmetică a duratelor a trei
cicluri de manipulare:

- pentru cursa cea mai lungă

-pentru cursa medie

-pentru cursa cea mai scurtă

Determinarea duratei ciclului de manipulare pentru cursa cea mai lungă

1.Timpul necesar introducerii furcilor în galeriile paletului

t1 = 4s

2.Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t2 = 2s

3. Ridicarea unităţii de încărcătură la înălţimea de transport HT

HT
t3 = [s ]
vR

79
unde :

vR - viteza de ridicare a furcilor cu sarcină , [ m / s ] .

0.5
t3 = =1s
0.7

4.Durata manevrei de întoarcere a electrostivuitorului

t4 = 4s

5.Deplasarea electrostivuitorului cu încărcătura

d1
t5 = [ s]
vdi

6.5 + 13 + 13
t5 = =8 s
1000
15*
3600

unde:

d1 -distanţa pe care se deplasează electrostivuitorul [m]

vdi -viteza de deplasare încărcat a electrostivuitorului =15 km/h

6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

t6 = 3s

7. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

t7 = 3s

8.Ridicarea încărcăturii la înălţimea de stivuire a mărfii HR

HR
t8 = [ s]
vR

80
4
t8 = =6 s
0.7

9. Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t9 = 2s

10.Timpul necesar scoaterii furcilor din galeriile paletului

t10 = 4s

11.Coborârea furcilor fără încărcătură de la înălţimea de stivuire a marfii HR

HR
t11 = [ s]
vc

4
t11 = = 7s
0.56

unde:

vc -viteza de coborâre fară încărcătură [m/s]

12. Durata manevrei de întoarcere a electrostivuitorului

t12 = 4 s

13.Durata deplasării în stare goală a electrostivuitorului

d1
t13 = [ s]
vdg

6.5 + 13 + 13
t13 = =8s
1000
16 *
3600

unde:

vdg -viteza de deplasare în stare goala a electrostivuitorului=16km/h

81
Durata ciclului de manipulare pentru cursa cea mai lungă:

Tc1

Determinarea duratei ciclului de manipulare pentru cursa medie

1.Timpul necesar întroducerii furcilor în galeriile paletului

t1 = 4s

2.Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t2 = 2s

3. Ridicarea unităţii de încărcătură la înălţimea de transport HT

HT
t3 = [s ]
vR

unde :

vR - viteza de ridicare a furcilor cu sarcină , [ m / s ] .

0.5
t3 = =1s
0.7

4.Durata manevrei de întoarcere a electrostivuitorului

t4 = 4s

5.Deplasarea electrostivuitorului cu încărcătura

d2
t5 = [ s]
vdi

6.5 + 8 + 6.5
t5 = =5 s
1000
15*
3600

82
unde:

d 2 -distanţa pe care se deplasează electrostivuitorul [m]

vdi -viteza de deplasare încărcat a electrostivuitorului =15 km/h

6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

t6 = 3s

7. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

t7 = 3s

8.Ridicarea încărcăturii la înălţimea de stivuire a mărfii HR

HR
t8 = [ s]
vR

1.3
t8 = =2s
0.7

9. Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t9 = 2s

10.Timpul necesar scoaterii furcilor din galeriile paletului

t10 = 4s

11.Coborârea furcilor fără încărcătură de la înălţimea de stivuire a marfii HR

HR
t11 = [ s]
vc

1.3
t11 = = 2s
0.56

unde:

83
vc -viteza de coborâre fară încărcătură [m/s]

12. Durata manevrei de întoarcere a electrostivuitorului

t12 = 4 s

13.Durata deplasării in stare goală a electrostivuitorului

d1
t13 = [ s]
vdg

6.5 + 8 + 6.5
t13 = =5s
1000
16 *
3600

unde:

vdg -viteza de deplasare in stare goală a electrostivuitorului=16km/h

Durata ciclului de manipulare pentru cursa medie:

Tc2

Determinarea duratei ciclului de manipulare pentru cursa cea mai


scurtă

1.Timpul necesar introducerii furcilor în galeriile paletului

t1 = 4s

2.Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t2 = 2s

3. Ridicarea unităţii de încărcătură la înălţimea de transport HT

84
HT
t3 = [s ]
vR

unde :

vR - viteza de ridicare a furcilor cu sarcină [m/s]

0.5
t3 = =1s
0.7

4.Durata manevrei de întoarcere a electrostivuitorului

t4 = 4s

5.Deplasarea electrostivuitorului cu încărcătura

d3
t5 = [ s]
vdi

6.5 + 3 + 3.5
t5 = =4s
1000
15*
3600

unde:

d 3 -distanţa pe care se deplasează electrostivuitorul [m]

vdi -viteza de deplasare încărcat a electrostivuitorului =15 km/h

6. Rotirea utilajului pe un arc de curbă de 90o

t6 = 3s

7.Coborârea încărcăturii la înălţimea de stivuire a mărfii HR

HR
t7 = [ s]
vC

85
0.5
t8 = = 1s
0.61

8. Timpul necesar rotirii in plan vertical a sistemului de rame cu unghiul α

t9 = 2s

9.Timpul necesar scoaterii furcilor din galeriile paletului

t9 = 4s

10. Durata manevrei de întoarcere a electrostivuitorului

t10 = 4 s

11.Durata deplasării in stare goală a electrostivuitorului

d3
t11 = [ s]
vdg

6.5 + 3 + 3.5
t11 = =3s
1000
16 *
3600

unde:

vdg -viteza de deplasare in stare goală a electrostivuitorului=16 km/h

Durata ciclului de manipulare pentru cursa cea mai scurtă:

Tc3

Durata medie a ciclului de lucru va fi:

Tc1 + T2 + T3 57 + 40 + 34
Tc = = =43.66 ≅ s
44
3 3

Calculul productivităţii orare a electrostivuitorului


86
3600 3600
Qe = * kT = *0.7 = 57.27 ≅ 58ui / h
Tc 44

unde:

kT=coeficient de folosire a electrostivuitorului in timp;

Numărul necesar de electrostivuitoare


Calculul numărului necesar de electrostivuitoare se calculează cu relaţia :

2* Qa * kn * k d
Ns = [ electrostivuitoare]
z * TF * Qe

unde:

2-marfa e manipulată de 2 ori (încărcare şi descărcare din stelaj) ;

Qa -volumul anual de mărfuri intrate în depozit ;

kn -coeficient de neuniformitate (perioade de sărbători), ţine seama de vârfurile din

perioadele

anului kn =1,2;

k d - coeficient ce ţine seama de ponderea livrărilor directe , k d = 0.8 ;

TF -timpul zilnic de funcţionare a depozitului ;

Qe -productivitatea orară de exploatare a electrostivuitorului ;

2* 60000*1.2* 0.8
Ns = = 0.82 ≅1electrostivuitor
240 *10*58

87
Pentru manipularea unităţilor de încărcătură este necesar un electrostivuitor .Deoarece în
cazul defectării electrostivuitorului marfa nu mai poate fi manipulată si aranjată în depozit se
propune achiziţionarea a 2 electrostivuitoare Desta E12.

4.3.2. Demararea şi deplasarea electrostivuitorului cu


încărcătură
Calculul forţelor rezistente la rulare:

FR ⋅ v
Pn e c = [kw] ;
1 02⋅ η T

Pnec – puterea necesară pentru antrenarea mecanismului

FR – forţa rezistentă la rulare pe care o întâmpină roţile căruciorului [daN]

v – viteza de deplasare a stivuitorului [m / s] ;

ηT - randamentul transmisiei ; ηT = 0,8

FR = w0 (Gut + Ginc ) [daN]

w0 −coeficientul rezistenţei la rulare , w0 = 0, 02 ;

Gs − greutatea proprie a stivuitorului , Gs = 3100daN ;

Gi − greutatea încărcăturii, Gi = 620daN ;

Fr = w0 (Gs + Gi ) = 0.02*(3100 + 620) = 74.4daN

Fr * v 74.4*3.3
i
Pnec = = = 3.06kw
10 2 *η 100*0.8

88
Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculeaza cu următoarea relaţie :

i
M dem = M si + M di [Nm ]

unde :

M si - cuplul static rezistent redus la arborele motorului , [Nm ] ;

M di - cuplul dinamic ce apare la arborele motorului , [Nm ] .

i i
Pnec Pnec Pi
M si = = = 9.5 * nec
ω 2 *π * n n [Nm ]
60

unde :

Pniec - puterea necesară funcţionării motorului cu viteza constanta , [w] ;

n - turaţia nominală a motorului [rot / min] .

3060
M si = 9.5* = 11Nm
2750

M di = ε * J red
i
[Nm ]

unde :

ε - acceleraţia unghiulară a arborelui motorului , [ rad / s 2 ] ;

i
J red - momentul de inerţie al întregului sistem de acţionare , [kgm 2 ] .

2 *π * n
ε= [ rad / s 2 ]
60 * t di

unde :

t di - timpul de demarare al stivuitorului cu încărcătură , [s ] .

89
v
t di = [s ]
ad

unde :

a d - acceleraţia la demarare , ad = 0.3m / s 2 .

v 3.3
tdi = = =11 s
ad 0.3

2 * π * n 2 * π * 2750
ε= i
= =26rad / s2
60 * td 60 *11

2
v 1
J i
= δ * J c + 91 .5 * ( m s + mi ) *   * [ kgm 2 ]
n η
red

unde :

δ - coeficient ce ţine seama de influenţa maselor aflate în mişcare de rotaţie , δ = 1.2 ;

J c - momentul de inerţie al cuplajului , [ kgm 2 ] ;

m s - masa proprie a stivuitorului , ms = 2380kg ;

mi - masa încărcăturii , mi = 620 kg .

2
v 1  3.3  1
J = δ * J c + 91.5*(ms + mi )*( ) 2 * = 1.2*0.02+ 91.5*(3100+ 620) * 
i
* =
η
red
n  2750  0.8
= 0.63kgm 2

M di = ε *J red
i
= 26*0.63= 17Nm

i
M dem =M si + M di = 11
+ 17
= 28Nm

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relaţia :

2 *π * n
i
Pdem = M dem
i
* [w]
60

90
unde :

i
M dem - cuplul rezistent la demarare , [Nm ] :

2 *π * n 2 * π * 2750
i
Pdem = M dem
i
* = 28* = 8059 w =8.05 kw
60 60

Calculul cuplului dinamic datorat acceleraţiei la frânare

M dfi = ε f *J redf
i
[Nm ]

2* π * n 2*π *2750
εf = i
= = 72rad / s 2
60* t fr 60*4

v 3.3
t ifr = i
= = 4s
a fr 0.8

2
v  3.3 
J = δ * J c + 91.5*(ms + mi ) *( ) 2 *η = 1.2 *0.02+ 91.5*(3100+ 620) * 
i
redf  *0.8=
n  2500 
= 0.5005kgm 2

M dfi = 72*0.5005 = 37Nm

M ifr = M si + M dfi = 11+ 37= 48Nm

2 *π * n 2 *3.14* 2750
Pfri = M ifr * = 48* =13816 w =13.81kw
60 60

4.3.3.Demararea şi deplasarea a electrostivuitorului fără


încărcătură

91
Puterea necesară motorului se va calcula cu relaţia :

Fr * v
g
Pnec = [kw ]
10 2 *η

unde :

Fr - forţele rezistente la deplasare , [daN ] ;

v - viteza de deplasare a stivuitorului , [m / s ] ;

ηT - randamentul transmisiei , ηT = 0.8 .

Forţele rezistente la înaintare se calculează cu relaţia :

Fr = w0 * G s [daN ]

unde :

w0 - rezistenţa specifică la înaintare , w0 = 0.02 ;

G s - greutatea proprie a stivuitorului , [daN ] ;

Fr = w0 * Gs = 0.02*3100 = 62daN

Fr * v 62*3.8
g
Pnec = = = 2.94 kw
10 *η 100*0.8
2

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculează cu următoarea relaţie :

g
M dem = M sg + M dg [Nm ]

unde :

M sg - cuplul static rezistent redus la arborele motorului , [Nm ] ;

M dg - cuplul dinamic ce apare la arborele motorului , [Nm ] .

92
g g
Pnec Pnec Pg
M sg = = = 9.5 * nec
ω 2 *π* n n [Nm ]
60

unde :

Pnegc - puterea necesară funcţionării motorului cu viteza constantă , [w] ;

n - turaţia nominală a motorului [rot / min] .

2940
M sg = 9.5* = 11Nm
2750

M dg = ε * J red
g
[Nm ]

unde :

ε - acceleraţia unghiulară a arborelui motorului , [ rad / s 2 ] ;

g
J red - momentul de inerţie al întregului sistem de acţionare , [kgm 2 ] .

2 *π * n
ε= [ rad / s 2 ]
60 * t dg

unde :

t dg - timpul de demarare al stivuitorului fără încărcătură , [s ] .

v
t dg = [s ]
ad

unde :

a d - acceleraţia la demarare , ad = 0.4m /s 2


.

v 3.8
tdg = = =9 s
ad 0.4

2* π * n 2 * π * 2750
ε= g
= =32rad / s2
60 * td 60*9

93
2
v 1
J g
= δ * J c + 91 .5 * ms *   * [ kgm 2 ]
n η
red

unde :

δ - coeficient ce ţine seama de influenţa maselor aflate ăn mişcare de rotaţie , δ = 1.2 ;

J c - momentul de inerţie al cuplajului , J c = 0.02kgm 2 ;

m s - masa proprie a stivuitorului , ms = 2380kg ;

2
v 1  3.8  1
J g
red = δ * J c + 91.5* m s *( ) 2 * = 1.2*0.02 + 91.5*3100 *   * = 0.7kgm 2
n η  2750  0.8

M dg = ε *J red
g
= 29*0.7= 23Nm

g
M dem =M sg + M dg = 11
+ 23
= 34Nm

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relaţia :

2 *π * n
g
Pdem = M dem
g
* [w]
60

unde :

g
M dem - cuplul rezistent la demarare , [Nm ] :

2 *π * n 2 * π * 2750
g
Pdem = M dem
g
* = 34 * = 9786 w = 9.78 kw
60 60

Calculul cuplului dinamic datorat acceleraţiei la frânare

M dfg = ε f *J redf
g
[Nm ]

2* π * n 2*π *2750
εf = g
= = 72rad / s 2
60* t fr 60*4

94
v 3.8
t gfr = g
= = 4s
a fr 0.9

2
v  3.8 
J i
redf = δ * J c + 91.5* ms *( ) 2 *η = 1.2*0.02+ 91.5*3100*   *0.8=
n  2500 
= 0.5345kgm 2

M dfg = 72*0.5345 = 39[Nm ]

M frg = M sg + M dfg = 11+ 39= 50Nm

2 *π * n 2 *3.14 * 2750
Pfri = M ifr * = 50 * =14391.66 w =14.39 kw
60 60

4.3.4. Calculul energiei consumate pentru efectuarea

unui ciclu de funcţionare

Relaţia de calcul utilizata va fi:

Ec = Ei + E g [kwh ]

unde :

E i - energia consumată pentru efectuarea semicursei cu încărcătura , [kwh ] ;

Eg - energia consumată pentru efectuarea semicursei fără încărcătură , [kwh ] .

Ei =
1
*
(
 Pdem
i
+ Pnec
i
)
* t di
+ Pnec
i 
* t cti  [kwh ]
6 
3.6 *10  2 

unde :

95
Pdiem - puterea necesară în perioada de demarare pentru semicursa cu încărcătură , [w] ;

Pneic - puterea necesară deplasării utilajului cu viteza constantă , [w] ;

t cit - timpul de mers cu viteza constantă pentru semicursa cu încărcătură , [s ] .

Determinare timpului de mers cu viteza constantă

Modul de calcul este asemănator pentru cele două tipuri de semicurse , încărcată şi goală .

Se foloseşte următoarea relaţie de calcul :

Dct
t cti = [s ]
v

unde :

Dct - distanţa pe care se deplasează stivuitorul cu viteză constantă , [m] ;

v - viteza cu care se deplasează stivuitorul , [m / s ] .

Dct = d − ( Ddem + D fr ) [m]

unde :

d - distanţa medie de deplasare a stivuitorului , d = 25 m ;

Ddem - distanţa necesară demarării stivuitorului , [m] ;

D fr - distanţa necesară frânării stivuitorului , [m] .

Deoarece Ddem + D fr > d punem condiţia ca D dem + D fr = d

Stare încărcată :

v2 v2 v2 v2
+ = 25m⇒ + = 25m⇒ v= 3.3m / s
2ad 2a f 2*0.3 2*0.8

96
Stare goală:

v2 v2 v2 v2
+ = 25m⇒ + = 25m⇒ v= 3.8m / s
2ad 2a f 2*0.4 2*0.9

Se va folosi viteza de 3.3 m/s pentru deplasarea electrostivuitorului în stare încărcată şi 3.8m/s
pentru deplasarea în stare goală.

adi * tdi 2 0.3*112


i
Ddem = = =18 m
2 2

adg * tdg 2 0.4*92


g
Ddem = = = 17m
2 2

a ifr * t ifr2
D ifr = [m]
2

unde :

a ifr - acceleraţia la frânare cu încărcătură , a ifr = 0.8m / s 2


;

t ifr - timpul necesar frânării stivuitorului cu încărcătură , [s ] ;

a ifr * t ifr2 0.8* 42


Difr = = =7 m
2 2

a gfr * t gfr2
D frg = [m]
2

unde :

a gfr - acceleraţia la frânare fără încărcătură , a gfr = 0.9m / s 2 ;

t gfr - timpul necesar frânării stivuitorului fără încărcătură , [s ] ;

97
a gfr * t gfr2 0.9 * 42
D = g
fr = =8 m
2 2

Dcti = d − Ddem
i
( )
+Difr 25= (18− 7) + 0 =m

Dctg = d − Ddem
g
(+Dgfr 25
= (17
− 8) + 0 =m)

Energia consumată va fi:

Ei =
1
*
 Pdem

i
+ Pnec
i
(
* tdi
+ Pi )
* ti

=
nec ct
3.6 *106  2 

1  ( 8059 + 3060) *11 
= *  + 3060* 0  = 0.0057kwh
3.6 *106  2 

Eg =
1
*
 Pdem

g
+ Pnec
g
* tdg(+ Pg
* tg) 
=
nec ct
3.6 *106  2 

1  ( 9786 + 2940) *9 
= *  + 2940 * 0  = 0.0050kwh
3.6 *106  2 

Ec = Ei + Eg = 0.0057
+ 0.0050
= 0.0107kwh /cicl .funct

4.3.5. Calculul mecanismulului de ridicare

al electrostivuitorului

Stare : “ cu încărcătură ”

98
Se analizează forţele ce acţionează asupra căruciorului port - furcă :

H = H'

T = Gi + Gc + Fr1 [daN ]

Ecuaţia în raport cu centrul O al roţii este:

H * bc ≈ Gi * l + G * l c

Gi * l + G c * l c
H= [daN ]
bc

Gi * l + Gc * l c
Fr1 = 2 * H * ω o = 2 * ω o * [daN ]
bc

unde :

T - tensiunea ce apare în lanţurile de care este prins căruciorul port – furcă ;

Gc - greutatea căruciorului port – furcă , Gc = 55daN ;

Gi - greutatea încărcăturii , Gi = 620daN ;

H, H ' - reacţiuni ;

l - distanţa de la suportul forţei Gi la axa xx’ , l = 0.8 m ;

l c - distanţa de la suportul forţei Gc la axa xx’ , lc = 0.15m ;

bc - distanţa între punctele de contact ale roţilor căruciorului port-furcă , bc = 0.40 ;

ωo - coefientul rezistenţei la rulare , ωo = 0.02

Tensiunea T ce acţionează în lanţ şi forţa rezistentă apărută între ghidajele roţilor .

T
Între tensiunea T şi T , există relaţia : T =
,
[daN ] .
ηa

99
ηa - randamentul angrenajului dintre roţi şi planul pe care se deplasează , ηa = 0.8 .

 1 
F p = T + T , = T * 1 +  [daN ]
 ηa 

Puterea necesară va fi determinată cu relaţia :

Fp * v p
Pnec = [kw ]
102 *ηT

unde :

vp - viteza cu care se deplasează capătul tijei pistonului , se poate exprima în funcţie de


viteza de încărcare .

v r - viteza de ridicare a încărcăturii , vr = 0.7 m / s .

Gi * l + Gc * lc 620 * 0.8 + 55* 0.15


H= = =1261 daN
bc 0.4

Fr1 = 2* H * ωo = 2*0.02*1261 = 51daN

T = Gi + Gc + Fr1 = 620 + 60 + 51 = 726daN

 1  1 
Fp = T * 1+  = 726* 1+ = 1634daN
 ηa   0.8 

vr 0.7
vp = = = 0.35 m / s
2 2

Fp * v p 1634*0.35
Pnec = = = 7.14kw
10 *ηT
2
100*0.8

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculează cu următoarea relaţie :

i
M dem = M si + M di [Nm ]

100
i i i
Pnec Pnec Pnec
M =i
= = 9.5 *
s
ω 2 *π * n n [Nm ]
60

7140
M si = 9.5* = 25 Nm
2750

M di = ε * J red
i
[Nm ]

2 *π * n
ε= [ rad / s 2 ]
60 * t di

v
t di = [s ]
ad

ad = 0.3m / s 2 .

v 0.7
tdi = = =2 s
ad 0.3

2* π * n 2* π * 2750
ε= i
= = 144rad / s 2
60* td 60* 2

2
v 1
i
J red = δ * J c + 91.5 * ( m s + mi ) *   * [ kgm 2 ]
n η

ms = 55kg ; mi = 620 kg .

v 1
i
J red = δ * Jc + 91.5* ( ms + mi ) * ( )2 * =
n η
2
 0.7  1
= 1.2* 0.02 + 91.5* (55 + 620) *  * = 0.029kgm2
 2750  0.8

M di = ε *J red
i
= 144*0.029
= 5Nm

i
M dem =M si + M di = 25
+ =5 30Nm

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relaţia :

101
2 *π * n
i
Pdem = M dem
i
* [w]
60

2* π * n 2 * π * 2750
i
Pdem = M dem
i
* = 30* =8635 w =8.635 kw
60 60

Calculul cuplului dinamic datorat acceleraţiei la frânare

M dfi = ε f *J redf
i
[Nm ]

2* π * n 2*π *2750
εf = i
= = 288rad / s 2
60* t fr 60*1

2
v  0.7 
J = δ * J c + 91.5*(mc + mi ) *( ) 2 *η = 1.2 *0.02+ 91.5*(55+ 620) * 
i
redf  *0.8=
n  2500 
= 0.0301kgm 2

M dfi = 262*0.0301 = 9Nm

M ifr = M si + M dfi = 25+ 9= 34Nm

2* π * n 2 *3.14 * 2750
Pfri = M ifr * = 34 * =9786.33 w =9.78 kw
60 60

Stare : “ fără încărcătură ”

Gi * l + Gc * lc 0 *0.8 + 55* 0.15


H= = =21 daN
bc 0.4

Fr1 = 2* H * ωo = 2* 21*0.02 = 1daN

T = Gi + Gc + Fr1 = 0 +55 +1 = 56 daN

 1  1 
Fp = T * 1+  = 56* 1+ = 126daN
 ηa   0.8 

102
vr 0.76
vp = = = 0.38 m/ s
2 2

Fp * v p 126 * 0.38
Pnec = = = 0.598 kw
10 *ηT2
100 *0.8

Cuplul rezistent în perioada de demarare se calculează cu următoarea relaţie :


g g
Pnec Pnec Pg
M sg = = = 9.5 * nec
ω 2 *π* n n [Nm ]
60

598
M sg = 9.5* = 2 Nm
2750

ad = 0.4m /s 2 .

v 0.76
tdg = = = 2s
ad 0.4

2* π * n 2 * π * 2750
ε= = =144rad / s 2
60* tdg 60* 2

δ = 1.2 ; J c = 0 ; J R = 0.02

ms = 55kg ;

2
v 1  0.76  1
g
J red = δ * J c + 91.5* m s *( ) 2 * = 1.2*0.02 + 91.5*55*   * = 0.024kgm 2
n η  2750  0.8

M dg = ε *J red
g
= 144*0.024= 4Nm

g
M dem = M sg + M dg = 2 + 4 = 6 Nm

Valoarea maximă a puterii în perioada de demarare se determină cu relaţia :

2* π * n 2 * π * 2750
g
Pdem = M dem
g
* =6 * =1727 w =1.727 kw
60 60

103
Calculul cuplului dinamic datorat acceleraţiei la frânare

M dfg = ε f *J redf
g
[Nm ]

2* π * n 2*π *2750
εf = = = 288rad / s 2
60* t gfr 60*1

2
v  0.76 
J i
redf = δ * J c + 91.5* mc *( ) 2 *η = 1.2*0.02+ 91.5*55*   *0.8=
n  2500 
= 0.0245kgm 2

M dfg = 288*0.0245 = 8[Nm ]

M gfr = M sg + M dfg = 2+ 8= 10Nm

2 *π * n 2 *3.14* 2750
Pfri = M ifr * = 10 * = 2878.33 w = 2.87 kw
60 60

Determinare timpului de mers cu viteza constantă

adi * tdi 2 0.3* 22


i
Ddem = = = 0.6m
2 2

adg * tdg 2 0.4 * 22


g
Ddem = = = 0.8 m
2 2

a ifr * t ifr2 0.8*12


D = i
fr = =0.4 m
2 2

a gfr * t gfr2 0.9*12


D frg = = = 0.45 m
2 2

Dcti = d − Ddem
i
(
+Difr 4 = (0.6 )
− 0.4)+ 3 m
=

Dctg = d − Ddem
g
(
+D gfr 4 = (0.8
− 0.45)
+ ) = m
2.75

104
Dcti 3
t =
i
ct = = 5s
v 0.7

Dctg 2.75
tctg = = =4s
v 0.76

Energia consumată va fi:

Ei =
1
* 
i
(
 Pdem + Pnec
i
)
* tdi
+ Pi
* ti

=
nec ct
3.6 *106  2 

1  ( 8635 + 7140) * 2 
= 6
* + 7140 *5  = 0.014kwh
3.6 *10  2 

Eg =
1
*
 Pdem

g
(+ Pnec
g
)
* t dg
+ Pg
* g
t

 =
nec ct
3.6*106  2 

1  ( 1727 + 598) * 2 
= 6
* +598* 4  =0.0013kwh
3.6 *10  2 

Ec = Ei + E g = 0.014
+ 0.0013
= 0.0153kwh /cicl .funct

Prin înlocuirea motostivuitoarelor cu elelectrostivuitoare se observă o reducere a duratei de


parcurgere a unui ciclu rezultând creşterea productivităţii orare de exploatare.

105
4.3.6. Calculul cheltuielilor anuale

pentru exploaterea

construcţiilor şi utilajelor
Modernizarea parcului de stivuitoare propune un set de măsuri ce se vor lua ca urmare a acestei
modernizări :

- achiziţionarea a 2 electrostivuitoare E-12 ;


- angajarea unui electromecanic specializat în întreţinerea electrostivuitorului ;
- lichidarea parcului de motostivuitoare .
În cecea ce priveşte introducerea stelajelor în depozit aceata presupune achiziţionarea
stelajelor .

4.3.6.1. Calculul investiţiilor necesare

Electrostivuitor :

Valoarea unui electrostivuitor E-12 este de VE = 21200Euro = 77804RON .

Invsetiţia necesară va fi :

I = ne * VE [RON ]

n e - numărul de electrostivuitoare , ne = 2electrosti vuitoare

I = ne *VE = 2*77804 = 155608RON

Stelaj :

Costul unei celule de depozitare Vc = 400RON / m .

N cs = 48celule

I = N BS * L * V st [RON ]

106
N BS - numărul de blocuri de stelaj , N BS = 10blocuri .

I = N BS * N cs *Vc = 10* 48* 400 = 192000 RON

4.3.6.2. Calculul cheltuielilor cu salarizarea personalului

ce deserveşte sistemul
Personalul ce deserveşte parcul de electrostivuitoare este alcătuit din :

-1conducători de utilaj cu salariul de 700 RON / luna ;

-1 electromecanic cu salariul de 700 RON / luna .

i
Csal = 12* ∑ ni * si *δ [ RON / an ]
n =1

unde :

ni - numărul salariaţilor pentru cele "i" profesii ;

s i - salariul mediu lunar pentru fiecare profesie ;

δ -coeficient care ţine seama de cheltuielile suplimentare cu salarizarea δ =1,

i
Csal = 12* ∑ ni * si = 12*( 1*700* +1*700) =16800 RON / an
n =1

4.3.6.3.Calculul cheltuielilor cu exploatarea

107
electrostivuitoarelor şi întreţinerea stelajelor

Relaţia de calcul folosită pentru determinarea cheltuielilor cu exploaterea


electrostivuitoarelor este :

CIR = 0.01* n *V * r [ RON / an ]

unde :

n - numărul de utilaje active , n = 2;

V - costul unui utilaj în prezent , V = 21200 Euro / utilaj =89040 RON / utilaj

r - cota procentuală a valorii reparaţiilor în raport cu valoarea totală a utilajului , r = 12% ;

CIR = 0.01* n * C * r = 0.01* 2*89040*12 = 21369.6 RON / an

Stelajele sunt construcţii metalice de folosinţă îndelungată destinate depozitării unităţilor


de încărcătură paletizată sau pachetizată . Fiind construcţii metalice amplasate în interiorul
spaţiilor de depozitare , stelajele necesită reparaţii minime o perioadă de 5-10 ani de la darea în
folosinţă . Rata anuală de reparaţii va fi stabilită la r = 3% .

C IR = 0.01 * ∑Vst * r [ RON / an ]

CIR = 0.01* ∑Vst *r = 0.01*(192000*3)= 5760RON / an

4.3.6.4. Calculul cheltuielilor cu energia consumată

108
de motoarele electrostivuitoarelor

Relaţia de calcul a cheltuielilor cu energia consumată de motorul electrostivuitorului este :

n
1
CEE = ce * ∑ Pi * ti * kip * [ RON / an]
i =1 ηi

unde :

ce-costul unui kwh energie electric [RON/kwh];

Pi-puterea nominală a motorului [kw];

ti-numărul anual de ore de funcţionare a fiecărui motor[ore/an];

ti=10h/zi*200zile/an=2000 h/an

Pnec
k ip -coeficient de folosire a a puterii instalate k p =
i
;
PN

Puterile motorului sunt:

-puterea necesară Pnec = 3.06 kw ;

-puterea nominală PN = 6 kw ;

3.06
k ip = = 0.51
6

ηi -randamentul mediu al motoarelor electrice η i = 0.8

Cheltuielile cu energia consumată de motorul electrostivuitorului vor fi:

1
CEE = 0.676 * (6* 2000 * 0.51* ) * 2 =10342.8 RON / an
0.8

4.3.6.5. Calculul cheltuielilor cu amortizarea


109
utilajelor şi stelajelor

Cheltuielile anuale de amortizarea investiţiei se vor calcula cu relaţia :

C AM = 0.01 * ∑Vk * a k [ RON / an ]

a - valoarea cotei anuale de amortizare a investiţiei făcute pentru modernizarea parcului


de stivuitoare şi pentru stelaje a fost stabilită la a = 4% .

C AE = 0.01* ∑Vk *ak = 0.01*(89040* 4+ 89040*4)= 7123.2RON / an

C Ast = 0.01* ∑Vst *ak = 0.01*(192000*4)= 7680RON / an

110
CAPITOLUL V

EFICIENŢA ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A

SOLUŢIEI PROPUSE

Soluţia propusă de retehnologizare si modernizare a a depozitului de produse finite


presupune:

111
-introducere a stelajelor in depozit ceea ce va duce la o creştere a capacităţii de depozitare
care să acopere necesarul de capacitate din 2013

- înlocuirea motostivuitoarelor Desta D12 folosite la manipularea unităţilor de încărcătură


cu electrostivuitoare E12 care au:

- înălţime de ridicare a unităţii de încărcătură mai mare;

-un cost al energiei consumate mai redus decât costul consumului de combustibil folosit
la motostivuitoare;

-un culoar de lucru mai redus ;

- eliminarea noxelor emanate de eşapamentul motorului Diesel în totalitate;

-o productivitate mai mare ;

Aceasta solutie presupune:

-achiziţionarea blocurilor de stelaje;

-achiziţionarea a doua electrostivuitoare Desta E12;

- angajarea unui electromecanic specializat în întreţinerea electrostivuitoarelor

Investiţiile pentru realizarea acestei solutii sunt urmatoarele:

-achiziţionarea electrostivuitoarelori :

I E = 155608 RON

-achiziţionarea stelajelor:

I s = 192000RON

Investiţiile totale vor fi:

112
IT = 155608 + 192000 = 347608 RON

Cheltuielile pentru această soluţie sunt:

-cheltuielilor cu salarizarea personalului ce deserveşte sistemul

Csal = 16800 RON / an

-cheltuieli cu exploatarea electrostivuitorului şi întreţinerea stelajelor

CIRE = 21369.6RON / an

CIRS = 5760RON / an

-cheltuieli cu energia consumată de motorul electrostivuitorului

CEE = 10342.8 RON / an

-cheltuieli cu amortizarea utilajului şi stelajelor

C AE = 7123.2 RON / an

C AST = 7680 RON / an

Cheltuielile totale vor fi:

CT = 16800 + 21369.6 + 5760 +10342.8 + 7123.2 +7680 = 69075.6 RON

113
Fluxul de venituri şi cheltuieli ( FVC ) :

Profitul obţinut la vânzarea unei tone de zahâr este de 181.5 RON.

FVC = V j − C j [ RON / an ]

unde :

Vj - venitul obţinut în anul j ;

Cj - cheltuielile care apar în anul j .

Se întocmeşte diagrama fluxului de venituri si cheltuieli:

B[RON]

2227603.9

1712234.7

1196865.5

681496.2

83063.4

2009 2010 2011 2012 2013 t[RON]

−347608

I[RON]

114
Venitul actualizat ( VNA )

Evaluarea estimării valorii unui proiect pe baza fluxului de numerar actualizat se poate
realiza şi cu ajutorul valorii nete actualizate sau a venitului net actualizat.

VNA reprezintă diferenţa dinre valoarea actualizată a veniturilor şi valoarea actualizată a


cheltuielilor pe toată durata de viaţă a proiectului

VNA =∑Vj act ( i ) −∑Cg act ( i ) [ RON / an ]


j g

unde :

∑V
j
j act (i ) - valoarea actualizată a veniturilor ;

∑C
g
g act (i ) - valoarea actualizată a cheltuielilor ;

j şi g – indici ai anilor în care apar beneficiile sau cheltuielile actualizate la rata i.

i - rata anuală de actualizare i = 6% .

Actualizarea veniturilor şi cheltuielilor se realizează utilizând factorul de actualizare

( VA ) , de forma :

1
VA =
(1 + i ) n

115
An I RON] B[RON] FVC i=6% VNA i=320% VNA
0.2380
0 347608 83063.4 -264544 0.9433 -249544.9 -62986.8
0.0566
1 0 681496 681496 0.8899 606463.4 38633.57
0.0134
2 0 1196865 1196865 0.8396 1004888.3 16154.65
0.0032
3 0 1712234 1712234 0.7920 1356089.9 5502.577
0.0007
4 0 2227603.9 2227603 0.7472 1664465.6 1704.478
Σ= 3477962.3 -991.535

Rata internă de rentabilitate ( RIR )

Rata interna de rentabilitate este acea rată de actualizare , i , care face ca valoarea netă a
fluxului de numerar să fie egală cu zero .

∑V
j
j act ( i ) −∑Cg
g
act ( i ) =0

Am calculat VNA-ul pentru o rată de actualizare pentru care VNA are valoare pozitivă:
imin = 6% şi pentru o rată de actualizare pentru care VNA are valoare negativă: imax = 320%

RIR = i min + (i max + i min


∑V act ( i min )
)
∑V act ( i min )
+∑ V act ( imax )

116
3477962.3
RIR = 6 + (320 + 6) = 331.9
3477962.3+991.535

Având în vedere că rata internă de rentabilitate are o valoare foarte mare înseamnă că
proiectul suportă o rată a rentabilităţii foarte mare, recuperându-se cu uşurinţă capitalul investit.

Bibliografie

1. Ion Cataramă : Transport industrial – Note de curs : Universitatea Politehnica Bucureşti ;


2. Ion Cataramă : Maşini şi instalaţii de manipulare a mărfurilor – Note de curs :
Universitatea Politehnica Bucureşti ;
3. Ion Cataramă : Teoria generală a maşinilor de ridicat şi transportat , maşini cu acţiune
continuă : Universitatea Politehnica Bucureşti ;
4. Mihaela Popa : Evaluarea proiectelor de investiţii în infrastructura transporturilor ,
Editura BREN , Bucureşti , 2000 ;
5. Mihaela Popa : Economia şi planificarea transporturilor – Îndrumar de proiectare ,
Editura Politehnica PRESS , Bucureşti , 2002 ;

117