Accesul La Educație În Rândul Copiilor de Medii Defavorizate de Sărăcie 2

ACCESUL LA EDUCAȚIE ÎN RÂNDUL COPIILOR DIN MEDII
DEFAVORIZATE DE SĂRĂCIE
-ORĂȘTIE-
Buzdugan Alina
Sălăjan Camelia
Locatie:
Municipiul Orăştie este situat în partea dinspre est a judeţului Hunedoara, la 27 km distanţă de
reşedinţa de judeţ, oraşul Deva. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
municipiului Orăștie se ridică la 18.227 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
din 2002, când se înregistraseră 21.213 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,58%).
Principalele minorități sunt cele de romi (5,42%) și maghiari (1,53%).
SUMAR
Șansele de viitor ale copiilor care cresc în sărăcie pot fi grav afectate. Când vorbim însă despre
sărăcie, tindem să ne gândim la ceva ce a existat în trecut sau se petrece într-o altă parte a lumii.
Din nefericire, sărăcia reprezintă realitatea de zi cu zi în care trăiesc milioane de copii din
societățile europene. Criza financiară și economică care a început în 2008 a afectat grav copiii și
familiile din întreaga Europă, având impact asupra ocupării forței de muncă și a sistemelor de
ajutor social. Numărul copiilor expuși riscului de sărăcie și excluziune socială din Europa
a crescut între 2008 și 2012 cu aproape 1 milion, înregistrând numai într-un singur an, între 2011
și 2012, o creștere de aproape jumătate de milion. 1
Analiză de față vizează cauzele generale și efectele sărăciei și excluziunii sociale asupra copiilor,
arătând că intervențiile statului de redistribuire a resurselor, alături de locurile de muncă (salariile
și condițiile de muncă) au cea mai mare influență asupra sărăciei copiilor. Țările europene în care
inegalitatea cu privire la condițiile de angajare este ridicată și care au sisteme de transferuri
sociale incapabile să redistribuie beneficii către majoritatea copiilor dezavantajați, înregistrează
cele mai ridicate rate de sărăcie și excluziune socială în rândul copiilor. Cel mai frapant aspect al
inegalității este discriminarea cu care se confruntă copiii din simplul motiv că sunt copii. În timp
ce un adult este expus riscului de a cădea temporar în sărăcie sau excluziune socială fără
consecințe majore pe termen lung, pentru copii, efectele negative ale sărăciei temporare pot dura
o viață întreagă. 2
ANALIZA LOCALĂ :
Un asistent social din cadrul Direcției publice de asistență socială Orăștie (DPAS) ne-a explicat
faptul că părăsirea timpurie a școlii (PȘT) are implicații sociale și economice importante. Acesta
este un factor major care contribuie la excluziunea socială ulterioară în viață. Tinerii care
părăsesc prematur școala sunt mai predispuși riscului asociat șomajului sau al celui de a câștiga
mai puțin odată ce găsesc un loc de muncă. Estimările legate de competențe necesare sugerează
că, pe viitor, doar 1 din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de o persoană care a părăsit
timpuriu școala. Iar această problemă generează o serie de costuri publice și sociale, sub forma
unor venituri și a unei creșteri economice mai mici, a unor venituri fiscale mai reduse și a unor
costuri mai ridicate pentru serviciile publice, cum sunt cele din sănătate, justiție și plata
prestațiilor sociale.
1
INS: Rata de să ră cie pe grupuri de vâ rstă și regiuni
2
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Social și Economic European și Comitetul Regiunilor,
Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020, Comisia Europeană, 2011
Cauzele părăsirii timpurii sunt multiple și diverse: lipsa accesibilității în general și a adaptării
rezonabile în învățământ, lipsa tehnologiilor de acces și a tehnologiilor și dispozitivelor asistive
în procesul de învățământ, insuficiența serviciilor de sprijin oferite, lipsa transportului adaptat,
slaba conștientizare a familiei cu privire la importanța dezvoltării potențialului
copilului/tânărului cu dizabilități, atitudini discriminatorii sau negative cu privire la incluziunea
școlară a copiilor și tinerilor cu dizabilități și/sau cerințe eductive speciale și altele (asistent
social, DPAS Orăștie).
POLITICA NAȚIONALĂ:
Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP),

care evaluează calitatea programelor educaționale și de instruire și autorizează funcționarea
instituțiilor de educație preuniversitare. Această instituție este responsabilă cu monitorizarea
performanței și cartografierea rezultatelor educaționale în relație cu factorii sociali și economici
(sărăcie, origine etnică, statut profesional, etc.), aspecte care sunt importante pentru țintirea
intervențiilor la nivel regional și comunitar.
Inspectoratele Școlare Județene (ISJ), care joacă un rol cheie în reprezentarea MECS la nivel
local și în asigurarea implementării politicilor naționale. ISJ urmăresc inițiativele referitoare la
activitățile de prevenire, intervenție și compensare legate de reducerea PTȘ; asigură
monitorizarea sistematică a planurilor de acțiune agreate, a rezultatelor propuse și asigură sprijin
școlilor în inițiativa lor de a preveni, de a lua măsuri sau de a compensa PTȘ.
Autoritățile administrație publice locale joacă un rol important în suplimentarea finanțării
către școli și funcționează ca parteneri valoroși ai Inspectoratelor Școlare Județene, responsabili
pentru facilitățile școlare și înlăturarea obstacolelor în calea accesului la educație.
Legea 448/2006 Dreptul la învăţătură Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul
acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor
instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
SITUAȚIA REALĂ ÎN ORĂȘTIE
Pentru a înțelege mai bine această problemă, am rugat asistentul social din cadrul DPAS Orăștie
să ne răspundă la câteva întrebări.
“CE MĂSURI AU FOST LUATE ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII ACCESULUI

LA EDUCAȚIE?”
Măsurile de intervenție au scopul de a elimina incidența fenomenului de PTȘ, prin îmbunătățirea

calității educației și a formării profesionale, la nivelul instituțiilor de învățământ, prin acordarea
de sprijin specific elevilor sau grupurilor de elevi aflați în risc de părăsire timpurie a școlii, ca
urmare a semnalelor de avertizare timpurie primite. Aceste măsuri au în vedere toate nivelurile
de învățământ, pornind de la educația și îngrijirea timpurie, până la învățământul secundar
superior, cu accent pe: (i) politici la nivel de școală, care să fie integrate în politicile generale de
dezvoltare a unității (ii) nivelul individual, pentru a dezvolta ‘rezistența’ elevilor la riscul de PTȘ
și pe redresarea dificultăților concrete, care pot fi de natură socială, cognitivă sau emoțională.
Furnizarea de rechizite gratuite pentru a-i pregăti pe copiii cu venituri mici pentru anul școlar.
Programul se li adresează copiilor provenind din familii fără venit în baza legii 126/2002 pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare.
"CARE SUNT PRINCIPALELE MOTIVE DE ABANDON ȘCOLAR?”
Feedback-ul primit în urma consultării cu personalul avizat privind factorii principali care
determină părăsirea timpurie a școlii în zona locală a Orăștiei:
Sărăcia, posibilitățile reduse de angajare și participarea scăzută

la educație a părinților în multe comunități rurale/suburbane;
rata PTȘ ridicată în rândul copiilor romi este, de asemenea,
asociată sărăciei și, în unele cazuri, factorilor culturali
Modul de a percepe beneficiile școlarizării în familie
Nivelul scăzut al venitului per familie, ca o constrângere

financiară pentru a suporta costurile colaterale ale educației, în
special în rândul familiilor sărace și dezavantajate
Sprijinul insuficient pentru elevii aparținând grupurilor

minoritare
”CARE SUNT BENEFICIILE ȘI DEZAVANTAJELE INCLUZIUNII SOCIALE ȘI

ALE LEGILOR?”
Beneficii:
Prin proiectele de mobilitate (fonduri europene), mare parte dintre profesori au avut ocazia să
participe la proiecte internaţionale, aşadar au vizitat şcoli din alte ţări, au interacţionat cu alte
culturi (Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2018. Carierele cadrelor didactice în Europa:
acces, progres și sprijin.). Ca urmare, sunt mai deschişi, au conştientizat ceea ce e de schimbat,
deşi sunt puţini cei care aplică ceea ce au văzut în şcoala lor.
Există studii şi publicaţii diverse (ex. PISA, OECD, UNICEF, IŞE etc), nenumărate cărţi de
specialitate şi resurse (ex. fondurile europene, dar si 200 milioane de euro credit de la Banca
Mondială în proiectul ROSE pentru scoli), care pot fi utilizate pentru a genera schimbări cu
sens/de impact.
Dezavantaje:
În general, sunt priviţi ca o ameninţare de către şcoală şi intră pe „uşa din spate“ a şcolii. Părinţii
sunt învinovăţiţi că nu se implică în educaţia copiilor, ceea ce ridică un zid în calea colaborării
profesorilor cu aceştia.
Implicarea autorităţilor locale în educaţie este o excepţie, adeseori fără obiective clare şi fără o
evaluare a activităţilor derulate şi a rezultatelor obţinute.
Copiii vulnerabili au posibilităţi foarte reduse de a recupera dezavantajele ce ţin de condiţiile
mediului din care provin.
“CE ANUME STĂ ÎN CALEA ÎNDEPLINIRII OBIECTIVULUI LOCAL DE

INCLUZIUNEA SOCIALĂ PENTRU EDUCAȚIE? ”
Lipsa actuală a unui consilier pentru grupurile vulnerabile de copii. Momentan în instituția locală
care se ocupă de sprijinul copiilor din medii sărace, defavorizați care au o rată scăzută de acces la
educație, nu există un specialist care să se ocupe de consilierea acestor copii. În ultima perioadă
toți angajații ai DPAS Orăștie s-au ocupat în vederea rezolvării acestor tipuri de probleme,
preluând fiecare cazuri și realizând vizite la domiciliu pentru a identifica și pentru a încerca
rezolvarea problemelor aferente, însă se consideră oportun ca o persoană specializată și avizată
să intervină în aceste tipuri de probleme pentru a instituționaliza mult mai cu succes reușitele
prin care conștientizarea problemelor de către copii și propriile familii să fie mult mai
accentuată.
CONCLUZIE
În România, preocupările privind evaluarea proiectelor sau/și programelor s-au intensificat în
momentul în care instituții publice dar și instituții, organizații private au beneficiat de finanțări
publice pentru a desfășura anumite activități cu impact socio-economic asupra unor comunități,
grupuri, categorii de populație etc. Realizarea procesului de evaluare este în unele cazuri o
condiție prevăzută în contractul de finanțare, caz în care devine o etapă obligatorie a
proiectului/programului sau poate fi manifestarea interesului instituției, organizației de a ști dacă
activitatea desfășurată a avut sau nu efecte, impactul scontat.3
3
www.concordia.org
ANEXE
GRILA 1 - COLECTARE A DATELOR
Implementarea și Legea 448/2006 Dreptul la învăţătură

aplicarea legilor Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 - acordarea de rechizite
şcolare
Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii
Norme și valori
Voluntarii Campaniei Umanitare „Ajută satul”
Asociatia Steaua Betleemului
Sprijin pentru
părinți și îngrijitori Vizitele la domiciliu pentru cei in evidenta DPAS Orastie
Venituri și Ajutorul social pentru familiile sărace

consolidare Alocație pentru copil
economică Alimente pentru cei cu ajutor social
Burse școlare pentru copiii ce provin din medii sărace
Servicii de răspuns Crucea Rosie – filiala Hunedoara
și asistență
Educație și abilități Clasele ROMAGERO, CES
de viață
GRILA 2- ÎNTREBĂRI PENTRU ASISTENTUL SOCIAL DE LA DASP ORĂȘTIE
Cât de gravă este situația de părăsire timpurie a școlii în rândul copiilor ce provin din familii
sărace?
Ce implicații are sărăcia asupra nivelului de școlarizare a copilului?
Ce au făcut autoritățile să sprijine acești copii pentru a nu abandona școala?
Care sunt principalele motive de abandon școlar?
Care sunt beneficiile și dezavantajele incluziunii lor sociale și ale legilor?
Ce anume stă în calea îndeplinirii obiectivului local de incluziunea socială pentru educație?

Accesul La Educație În Rândul Copiilor de Medii Defavorizate de Sărăcie 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Accesul La Educație În Rândul Copiilor de Medii Defavorizate de Sărăcie 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACCESUL LA EDUCAȚIE ÎN RÂNDUL COPIILOR DIN MEDII

Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP),

SITUAȚIA REALĂ ÎN ORĂȘTIE

“CE MĂSURI AU FOST LUATE ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII ACCESULUI

Măsurile de intervenție au scopul de a elimina incidența fenomenului de PTȘ, prin îmbunătățirea

"CARE SUNT PRINCIPALELE MOTIVE DE ABANDON ȘCOLAR?”

Sărăcia, posibilitățile reduse de angajare și participarea scăzută

Modul de a percepe beneficiile școlarizării în familie

Nivelul scăzut al venitului per familie, ca o constrângere

Sprijinul insuficient pentru elevii aparținând grupurilor

”CARE SUNT BENEFICIILE ȘI DEZAVANTAJELE INCLUZIUNII SOCIALE ȘI

“CE ANUME STĂ ÎN CALEA ÎNDEPLINIRII OBIECTIVULUI LOCAL DE

GRILA 1 - COLECTARE A DATELOR

Implementarea și Legea 448/2006 Dreptul la învăţătură

Venituri și Ajutorul social pentru familiile sărace

GRILA 2- ÎNTREBĂRI PENTRU ASISTENTUL SOCIAL DE LA DASP ORĂȘTIE

S-ar putea să vă placă și