PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Până la abdicarea forțată a regelui Mihai I, atribuțiile de șef al statului român

au fost deținute și exercitate de rege. Odată cu proclamarea republicii, la 30
decembrie 1947, aceste atribuții au fost preluate de un organ colegial, denumit
Prezidiul republicii. Conform Constituției din 1948, funcția de șef de stat este
încredințată Prezidiului Marii Adunări Naționale, menținut până în 1961, când a fost
înlocuit de Consiliul de Stat.
Funcția propriu-zisă de președinte al republicii a fost creată în anul 1974.
Începând cu 27 decembrie 1989, se instituie funcția de Președinte al Consiliului
Frontului Salvării Naționale, care primea și atribuțiile de șef de stat. La începutul lunii
februarie a anului 1990, organele centrale ale puterii politice se reorganizează, prin
constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), al cărui președinte
preia și atribuțiile de șef de stat.
Persoanele care au deținut funcția de Președinte al României sau echivalent

Data începerii Data terminării

Nume Titlu oficial
mandatului mandatului

21 decembrie
Klaus Iohannis actual președintele României
2014

președinte interimar al
Crin Antonescu 06 iulie 2012 27 august 2012
României

6 decembrie 21 decembrie
Traian Băsescu președintele României
2009 2014

președinte interimar al
Nicolae Văcăroiu 20 aprilie 2007 23 mai 2007
României

20 decembrie 6 decembrie
Traian Băsescu președintele României
2004 2009

20 decembrie 20 decembrie
Ion Iliescu președintele României
2000 2004

Emil 29 noiembrie 20 decembrie

președintele României
Constantinescu 1996 2000

30 octombrie 11 octombrie
Ion Iliescu președintele României
1992 1996

11 octombrie
Ion Iliescu 18 iunie 1990 președintele României
1992

Ion Iliescu 06 februarie 18 iunie 1990 președinte al Consiliului

1990 Provizoriu de Uniune
 Națională

27 decembrie președinte al Consiliului

Ion Iliescu 06 februarie 1990
1989 Frontului Salvării Naționale

Nicolae 22 decembrie președintele Republicii

28 martie 1974
Ceaușescu 1989 Socialiste România

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei

naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează
la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop,
Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi
societate. (Articolul 80 - Constituţia României) 
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât
pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 - Constituţia
României) 
Jurământul Președintelui conform Constituției din 1965, modificate în anul
1974, era următorul:
”Jur să slujesc cu credință patria, să acționez cu fermitate pentru apărarea
independenței, suveranității și integrității țării, pentru bunăstarea și fericirea întregului
popor, pentru edificarea socialismului și comunismului în Republica Socialistă
România! Jur să respect și să apăr Constituția și legile țării, să fac totul pentru
aplicarea consecventă a principiilor democrației socialiste, pentru afirmarea in viața
societății a normelor eticii și echității socialiste! Jur să promovez neabătut politica
externă de prietenie și alianță cu toate țările socialiste, de colaborare cu toate
națiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială, pe baza deplinei egalități în
drepturi, de solidaritate cu forțele revoluționare, progresiste, de pretutindeni, de pace
și prietenie între popoare! Jur că îmi voi face întotdeauna datoria cu cinste și
devotament pentru strălucirea și măreția națiunii noastre socialiste, a Republicii
Socialiste România!”
Actualmente, textul jurământului prevăzut de Constituția în vigoare este
acesta:
”Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și
materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația,
drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența,
unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”
Jurământul se depune în fața celor două camere ale Parlamentului, reunite în
ședință comună. De la acest moment, începe exercitarea mandatului prezidențial.
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data
depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la
depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României
poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83
- Constituţia României) 
 În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid
şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se
bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (Articolul 84 -
Constituţia României)
În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile
Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera
Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi
senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da
Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de
suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi
senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de
suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un
referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 - Constituţia României) 
Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două
treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a
Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare
poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la
cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce
i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele
este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare. (Articolul 96 - Constituţia României) 
Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de
demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al
României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. (Articolul 97 -
Constituţia României) 
Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este
suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita
atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de
preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje
adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza
referendumul. (Articolul 98 - Constituţia României) 
În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se
publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate
în numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai
României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor
diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei, respingerea
agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituiriea stării de asediu sau stării de
urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare,
acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte
acordarea graţierii individuale, se contrasemnează de prim-ministru. (Articolul 100 -
Constituția României)