Doamna Stanca 

(n. a doua jumătate a sec. XVI – d. 1603) a fost soția lui Mihai Viteazul. Tradiția
spune că s-au căsătorit în biserica din localitatea Proieni, județul Vâlcea, în anul 1584.
Impreuna cu sotul ei, Mihai Viteazul, a ctitorit in Bucuresti Manastirea Mihai Voda (1594),
inchinata in 1599, chiar de catre domnitor, Manastirii Simonopetra de la Muntele Athos.
Manastirea Mihai Voda a participat intens la istoria secolelor urmatoare: a fost locul de
desfasurare a vietii politice, a unor evenimente militare, a fost resedinta domneasca pentru mai
multi domnitori, spital militar, sediul al Arhivelor Statului, sediul cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul
(1920), a vost victima politicii de reamenajare a Bucurestiului din perioada comunista. Astfel, in
1985, complexul manastirii a fost demolat, reusindu-se sa fie salvate biserica si a turnul-
clopotnita ( cu pretul mutarii din locatia initiala, astazi acest loc ce a martorul a mai bine de 400
de ani din istoria romanilor poate fi vizitat in strada Sapientei).

Cuprins

 1Familia
 2Doamna Stanca la Făgăraș
 3Cinstirea memoriei Doamnei Stanca
 4În film
 5Note

Familia[modificare | modificare sursă]
Doamna Stanca era fiica unei jupânese Neacșa, călugărită sub numele de Maria, a avut un frate
Dragomir, boier mare în vremea lui Matei Basarab și era nepoată, de frate sau de soră, a marelui
ban Dobromir dintre 1568-1581. Tatăl ei era, probabil, un jupân Stan. Ea a avut moștenire satele
Cârstienești (Vâlcea) și Poiana.[1]

Doamna Stanca la Făgăraș[modificare | modificare sursă]

Stăpân ocazional al Cetății Făgărașului, Mihai Viteazul dăruiește Doamnei Stanca în
anul 1600 atât castelul, cât și domeniul Făgărașului. El se va retrage aici după înfrângerea de
la Mirăslău (18/28 septembrie 1600) și tot aici își va adăposti familia, până în 1601.
Doamna Stanca se așază aici cu cei doi copii, Nicolae Pătrașcu și Domnița Florica. Mihai
Viteazul construiește în partea sudică a cetății o biserică pentru familia lui. După lupta de
la Mirăslău, cei trei vor fi ținuți în cetate ca ostatici, iar după uciderea voievodului[2], Doamna
Stanca a stat aici ca roabă.

Cinstirea memoriei Doamnei Stanca[modificare | modificare sursă]

 Bust al Doamnei Stanca, în fața Cetății din Făgăraș (sculptură de Spiridon Georgescu, 1938)

În anul 1938, la propunerea lui Nicolae Iorga, «Gruparea Femeilor Române» filiala Făgăraș, a
luat inițiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca. Statuia a fost realizată în anul 1938 de către
sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974). Pe soclul monumentului este scris:
„Aici a suferit toate umilințele și amenințările, pentru că a cerut dreptate neamului său, chinuită și apoi
veșnic nemângăiata soție a lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca”
. Monumentul se află în fața Cetății din Făgăraș.

 O instituție de învățământ de nivel liceal din Făgăraș îi poartă numele: Colegiul Național

Doamna Stanca.[3]
 O instituție de învățământ de nivel liceal din Satu Mare îi poartă numele: Colegiul Național
Doamna Stanca.[4]
 O stradă din Făgăraș îi poartă numele: strada Doamna Stanca.
 O stradă din București îi poartă numele: strada Doamna Stanca.
 O stradă din Ploiești îi poartă numele: strada Doamna Stanca.
 O stradă din Râmnicu Vâlcea îi poartă numele: strada Doamna Stanca.
 O stradă din Șelimbăr, județul Sibiu îi poartă numele: strada Doamna Stanca.