Globalizarea

Performantele economice si sociale ale

modelelor regionale de economie (european,
american, asiatic).

ASE, Bucuresti 2021

Facultatea de economie teoretica si aplicata

1
 Cuprins:

Performante economice si sociale

I. Modelul European
Prefata (pag 3)
1.. Politica comerciala (pag 3)
2. Forta de munca ( pag 3)
3. Alte avantaje ale globalizarii (pag 4)
4. dezavantajele globalizarii (pag 5)
5. economiile Europene (pag 6)

II. Modelul Asiatic

Caracterizare generala
1. Modelul Chinez (pag 6)
2. Modelul “tigrilor asiatici” (pag 7)

III. Modelul American

1. Modelul economic de piata (pag 9)
2. Modelul neoamerican ( pag 9)

2
Prefata

Inainte de a incepe acest capitol, consider ca este de bun augur sa prezint termenul de
globalizare. Globalizarea nu are o definitie exacta, pentru ca este un procedeu extrem de
complex, dar in termini mari putem spune despre ea ca reprezinta procesul de integrare
internationala, de pe urma caruia rezulta schimb de opinii, bunuri, servicii sau idei, un proces
multicauzal pentru ca o actiune ce are loc intr-o anumita arie a globului, va avea efecte nu doar la
nivel local, ci asupra tuturor regiunilor. Globalizarea nu aduce dupa ea doar efecte positive, ci
sunt si unele negative, la care trebuie avuta mare grija, pentru a nu fi gestionate gresit, dar mai
multe vom afla in cele ce urmeaza.

I. Modelul European

1. Politica comerciala:
Politica comerciala a Uniunii Europene permite tarilor member o mai puternica putere de
negociere, bazandu-se pe trei tipuri de instrumente
- Antidumping – protejarea producatorilor din Uniunea Europeana de concurenta neloiala
prin stabilirea unor reguli;
- Acorduri comerciale cu tarile din afara Uniunii Europene – fapt ce ajuta la consolidarea
relatiilor comerciale, deschide noi piete si creste oportunitatile comerciale ale
companiilor aflate in Uniune;
- Membru al UE la OMC – organizatia stabileste regulile comerciale international, iar
pentru ca membrii UE apartin ei, organizatia poate negocia in numele lor.
Unul din efectele pozitive ale globalizarii in Uninea Europeana a fost intensificarea
schimburilor comerciale, crescand semnificativ cifra exporturilor. UE este in prezent principalul
partener commercial pentru 80 de tari, fiind una din cele mai avantajoase regiuni in domeniul
comercial. In top, alaturi de UE, se clasifica si SUA impreuna cu China. Pentru a intelege
concret amploarea discutata anterior, exporturile UE reprezinta 15 % din totalul exporturilor
globale. Intre 2000 si 2012 a existat un deficit continuu in comertul de marfuri, valoarea
importurilor fiind mai mare decat cea a exporturilor, insa acest lucru s-a schimbat radical,
urmand ca din anul 2013 lucrurile sa se schimbe radical, existand un surplus de 42 miliarde de
euro, urmand sa creasca constant, ajungand in anul 2017 la suma de 137 miliarde de euro. Cat
despre comertul cu servicii, in 2000, excedentul pentru servicii s-a ridicat la 15 miliarde euro si a
ajuns la 188 miliarde euro in 2017.
2. Forta de munca
Globalizarea creaza locuri de munca, dar poate duce si la pierderea acestora din cauza
concurentei acerbe. Numarul locurilor de munca sunt in legatura directa sau indirecta cu
exporturile. Locurile de munca au crescut de la 21,7 milioane in 2000, la 36 milioane in 2017,

3
crestere evident datorata cresterii exporturilor. Dar asa cum am mentionat, exista si efecte
negative: globalizarea creaza concurenta intre companii, rezultand inchiderea acestora, deci
automat pierderea locurilor de munca. Situatia este mai des intalnita in randul lucratorilor
necalificati, mai exact in sectorele vulnerabile precum sectorul textilelor, prelucrarii pielei si a
materialelor de baza, dar si in sectorul incaltamintelor si sectorul de prelucrare. Pentru a da un
exemplu concret, pandemia cauzata de virusul COVID-19 a destabilizat ocuparea locurilor de
munca; multe companii s-au inchis, iar altele au avut nevoie de mai multi oameni, precum
domeniul farmaceutic. In general rezultatele liberalizarii comertului international sunt pozitive,
insa anumite sectoare pot fi afectate, iar durata perioadei de restabilizare necesara lucratorilor
pentru relocarea in alte sectoare poate diminua beneficiile initiale.
Fondul European de ajustare la globalizare (FEG) finanteaza 60% in politicile de munca
pentru educarea si calificarea muncitorilor, pentru a putea fi realocati in campul muncii.
Proiectele finantate constau in educarea si formarea profesionala, consultanta in cariera, dar si la
ajutarea unui loc stabil de munca.

3. Alte avantaje ale globalizarii

Un mate avantaj al globalizarii consta in importuri. 80 % din importurile din Europa constau
in materii prime, bunuri de capital si componente indispensabile pentru functionarea optima a
economiei europene. Tot odata, datorita importurilor, consumatorii beneficiaza de o gama mai
larga de produse si servicii, deci existand concurenta, automat preturile sunt mai avantajoase.
Drept rezultat al acestor actiuni, nivelul de trai pe cap de locuitor este mai ridicat, cu o putere de
cumparare mai mare. In prezent, majoritatea europenilor, chiar si cei cu venituri scazute, isi pot
permite un telefon mobil, acces la internet, o masina, indifferent de cat de veche sau noua este
plus alte lucruri la care inaintasii lor nu aaveau acces in urma cu ceva timp.
Pe plan social, lumea este strans conectata, aparand tot mai multe oportunitati: calatoriile sunt
mai facile, oameni studiaza si traiesc in orice tara isi doresc, cunosc persoanae noi pe internet,
comunica si importasesc idei noi cu acestea. Tarile pot produce mai mult, o data cu aparitia
noilor tehnologii, valorificand economiile de scara pe pietele mondiale. Concurenta
internationala, actiunile globale de combatere a schimbarilor climatice, cooperarea stiintifica si
schimbul de idei au stimulat creativitatea si au accelerat inovarea.
Pentru a da un exemplu concret de cum apare globalizarea ( este un exemplu mic in
comparative cu cee ace se intampla in lume, dar cu pasi mici se ajunge sus), o data cu cresterea
demografica a aparut si cresterea poluarii, iar pentru a impiedica un dezastru, economiile au
incercat sa caute solutii pentru combatere, conducand astfel la alternatice de combistibili fosili si
sa dezvolte tehnologii bazate pe o energie curata si mai eficienta din punct de vedere al
resurselor, conducand la standarde de mediu mai ridicate.

4
4. Dezavantajele globalizarii
In ultimii ani, multe tari au concurat cu Europa atunci cand vine vorba de sectore ce necesita o
mana de lucru slab calificata: nivelul de trai, de protective sociala si a mediului si faptul ca nu
beneficiaza de aceleasi conditii fiscal sau alte standard ca tarile din Europa a insemnat ca
respectivele tari au putut folosi aceste lucruri in avantajul lor. Rezultatele acestor actiuni nu au
fost intarziate, urmand ca multe fabric isa se inchida, sa se piarda locuri de munca si sa existe o
presiune asupra salariilor. Multe interprinderi si guverne au recurs la practice comerciale
neloiale, facand ca indistria sidellurgica si cea a constructiilor navale din Europa sa aiba de
suferit de pe urma importurilor care au facut obiectul unui dumping. Alte tari se bucura de
volumul exporturilor, dar refuza sa permita accesul interprinderilor straine la economia lor
nationala.
O alta problematic ace trebuie atinsa este fenomenul imigrarii. In general imigrarea accelereaza
cresterea economica a tarii in care acestia ajung, eliminand deficitul cauzat de forta de munca
calificata. Cu toate acestea, daca eforturile de integrare nu tin pasul cu amploarea tot mai mare a
imigrantilor, aceasta situatia va degenera la tensiuni sociale si marginalizare.

Parerea europenilor cu privier la Globalizare

Sursa: Bertelsmann Stiftung si Comisia Europeana (2016)

5
 5. Economiile Europene:
Economiile europene se diferentiaza prin:
- Mecanismele regulatorii (piete concurentiale si interventia statului)
- Instrumente si politici guvernamentale
- Relatiile structural diferite intre categoriile de agenti economici
Fundamentarea politicilor economice din cadrul modelului European trebuie sa tina cont de
doua principii esentiale: principiul subsidiaritatii si principiul proportionalitatii. O abordare
economica a subsidiaritatii poate fi analizata cu ajutorul teoriilor economice ale federalismului
sau ale guvernarii multistratificate. Conceptiile care subliliaza ca procesul integrarii economice
trebuie sa duca, in final, la centralizarea functiilor economice este gresita
Viziunea traditionala federalista s-a modificat intr-o abordare mai sectoriala. Scopil principal
este acela de a crea o combinatia puternica intre politica monetara si cea fiscala, care sa poata
depasii socurile asimetrice prin politica fiscala si sa incurajeze expansiunea afacerilor si piata
unica, cu ajutorul politicii monetare.

II. Modelul Asiatic

Daca modelul european de crestere economica este alcatuit din trei elemente, acestea
fiind cresterea economica, libertatea politica si coeziunea sociala, modelul asiatic include doar
cresterea economica si coeziunea sociala, renuntand la libertatea politica. China este tara care
pune cel mai bine in practica acest tip de model, fiind admise dirijismul, interventionismul,
monopartidismul sau autoritarismul. Modelul asiatic este caracterizat prin excluziune, avand
rezonanta ideologica a socialismului, punandu-se mare pret pe controlul deciziei, resurselor si
libertatilor politice.
Ideea unui model asiatic de dezvoltare a luat nastere odata cu cresterea economiilor
„tigru”: Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud si Taiwan, supranumite „Miracolul din Asia de
Est” de catre Banca Mondiala. Acest model a fost supus unor teste riguroase in criza regionala
din 1997, cresterea continua a acestor economii fiind reluata dupa aceasta, regiunea
recuperandu-se rapid.

Regiunea Asiatica a fost in ultimele trei decenii un beneficiar al globalizarii economice,

lucru evident daca urmarim modul in care mai multe tari asiatice au avut o crestere economica
deosebita. Asia este cea mai mare economie regionala din lume si, pe masura ce economiile sale
se integreaza in continuare, are potentialul de a alimenta si forma urmatoarea faza a globalizarii.
Asia este din ce in ce mai mult in centrul economiei mondiale. Pâna in 2040, regiunea ar
putea reprezenta mai mult de jumatate din PIB-ul global si aproximativ 40% din consumul

6
global. Cresterea regiunii devine mai larga si mai durabila pe masura ce economiile sale se
integreaza din ce in ce mai mult.

1. Modelul Chinei
China este tara care reprezinta cel mai bun exemplu al modelului “capitalismului
sponsorizat de stat”. Guvernul chinez a pus mereu industrializarea pe primul loc, incurajand
exporturile prin mentinerea unei rate scazute a monedei nationale. Acest lucru a dus la existenta
unei balante comerciale excedentare, devenind una dintre cele mai competitive economii la nivel
global.
Urmatoarele caracteristici sunt reprezentative pentru acest model economic:
- Inlocuirea increderii in pietele libere care ar conduce la crestere
economica cu un stat mult mai implicat care sa dicteze directia pe care economia o
urmeaza.
- Absenta libertatii politice
- Utilizarea reformelor treptate in favoarea “Terapiei soc”.
Desi fluxurile fortei de munca, a capitalului si al marfurilor sunt asemanatoare unei
economii de piata libere, guvernul inca detine industriile cheie ale economiei, acestea fiind
utilitatile, transporturile, firmele de telecomunicatii si presa. Acest sistem economic este alcatuit
din trei niveluri: firmele mari detinute de catre guvern, firme mai mici care pot sa fie ori locale,
ori straine, si capitalismul la scara mica.
Economia chineza este rezistenta. In prima jumatate a anului, China a continuat sa
consolideze si sa extinda rezultatele prevenirii si controlului epidemiilor si dezvoltarii economice
si sociale. In al doilea trimestru, PIB-ul a crescut cu 7,9% fata de anul anterior, atingând o
crestere pentru al cincilea trimestru consecutiv. Economia chineza depaseste impactul noii
epidemii de COVID-19, aratând o tendinta de redresare in forma de V, aceasta devine mai
rezistenta si se imbunatateste constant, demonstrând rezistenta si vitalitate puternica.
Rezilienta este generata de o piata interna puternica. China are o populatie de 1,4
miliarde de oameni, printre care peste 400 de milioane cu venituri medii, pe masura ce PIB-ul pe
cap de locuitor depaseste 10.000 de dolari in SUA, China are inca un mare potential pentru
vitalitate economica si spatiu pentru dezvoltare. Acesta nu este doar un motor puternic pentru
dezvoltarea economica a Chinei, ci si o sursa de crestere pentru economia mondiala.
Rezilienta provine dintr-o strategie eficienta de dezvoltare economica. In fata noii situatii
de dezvoltare economica mondiala, China si-a propus sa promoveze formarea unui nou model de
dezvoltare in care ciclurile interne si internationale joaca rolul principal si se promoveaza
reciproc, se deschid catre lumea exterioara intr-un mod global si construiesc un sistem economic
deschis la un nivel superior.
Guvernul central implementeaza o combinatie de planificare pe termen lung si
planificare pe termen scurt pentru a realiza o strategie de dezvoltare economica echilibrata, cu o
crestere stabila si prevenirea riscurilor, fapt care ofera o buna garantie politica pentru cresterea
pietei de consum, implementarea strategiilor inovatoare, imbunatatirea mediului de afaceri si
imbunatatirea vitalitatii pietei.

7
 Rezilienta provine din punctele forte institutionale ale Chinei. China are avantajul
institutional de a mobiliza entuziasmul tuturor sectoarelor si de a concentra resursele pentru
indeplinirea sarcinilor majore. China are capacitati organizationale si de mobilizare puternice si
coeziune nationala, iar nivelul de macro-control se imbunatateste constant, subliniind
sustenabilitatea politicilor si abtinându-se de la o schimbare brusca in operatiunile politice.
Autoritatea Comitetului Central ofera o baza fundamentala pentru dezvoltarea economica, luarea
deciziilor stiintifice si raspunsurile creative ofera o modalitate fundamentala de a transforma
riscurile in oportunitati, iar increderea in sine si imbunatatirea de sine in domeniul stiintei si
tehnologie promoveaza dezvoltarea generala, toate acestea fiind garantii institutionale solide
pentru rezilienta economica a Chinei.

2. Modelul “tigrilor”: Hong Kong, Singapore, Koreea de Sud, Taiwan

Spre deosebire de China, aceste patru economii sunt considerate ca fiind unele dintre cele
mai deschise economii din toata lumea. Hong Kong de exemplu are cel mai mare Indice de
Libertate Economica din lume, dintre tarile dezvoltate. Acest indice tine cont de dimensiunea
guvernului, sistemul legal si securitatea drepturilor de proprietate, stabilitatea monetara,
libertatea schimburilor institutionale si de reglementarile guvernamentale. O pozitie buna in acest
clasament incurajeaza investitiile straine, lucru care se observa in progresele pe care aceste tari
le-au facut in industriile prelucratoare si a electronicelor.
Modelul economic al acestor state este cel mai bine descris ca fiind unul “mixt”, piata si
statul avand roluri egale in guvernare. Internationalizarea productivitatii in statele vecine a dus la
modificarea industriilor si mari performante economice. Corporatiile multinationale sunt atrase
de politicile fiscale convenabile.
Urmatoarele caracteristici sunt reprezentative pentru acest model economic:
- Utilizarea teoriei avantajelor absolute: specializarea industriei doar asupra
bunurilor si serviciilor care necesita calificari inalte.
- Abundenta inevstitiilor straine directe in cadrul acestor economii.
- Aceste economii se axeaza pe export, avand o balanta comerciala excedentara.

Intre Uniunea Europeana si Japonia a fost incheiat un acord de comert liber profund si de
larga cuprindere. In anul 2012 aceste regiuni au stabilit o agenda de negocieri foarte ambitioasa
in vederea liberalizarii progresive si reciproce a comertului cu bunuri, servicii si investitii, care
vizeaza eliminarea taxelor vamale si a barierelor netarifare. De asemenea, mai sunt abordate si
alte subiecte asociate comertului, precum achizitiile guvernamentale, aspecte vizând
reglementarile interne, concurenta si dezvoltarea durabila. Rolul acestui acord este de a
impulsiona schimburile comerciale si investitionale dintre UE si Japonia, si sa exercite un efect
benefic asupra comertului mondial. Impreuna, pentru anul 2020, Japonia si Uniunea Europeana
au detinut aproape 20% din PIB-ul mondial.
Tarile din sud-estul Asiei au intreprins reformele intr-un ritm care a lasat oamenilor si
economiei timpul sa se adapteze, au liberalizat piete si si-au diminuat reglementarile, insa tinând

8
cont de interesul general si de capacitatile economiilor lor; au limitat importurile si chiar daca si-
au deschis piata investitorilor straini, ei au impus ca investitiile sa aduca si cunostinte si
tehnologie.

III. Modelul American

Globalizarea reprezinta o indepartare a barierelor din calea comertului, comunicarii si

schimbului cultural. Ideea principala a globalizarii este ca deschiderea mondiala va promovam
bogatia inerenta a tuturor natiunilor. Americanii au abordat globalizarea doar prin dezbaterile
acordului de liber schimb nord-american in 1993 fiind un lider in globalizare pana sa inceapa al
doilea razboi mondial.

1. Modelul economic de piata

Modelul economic de piata american se afla la confluenta a doua mari modele teoretice, si
anume: modelul neoclasic (in acest tip de economie interventia statului este exclusa) si modelul
keynesist (in care interventia statului este acceptata doar ca agent economic. SUA au cea mai

9
mare economie din lume si sunt cel mai mare furnizor si consumator international al unei game
largi de produse si servicii. SUA au o influenta substantiala in politica si in comertul mondial.
Dupa perioada postbelica, ritmul de crestere economica a scazut. Deficitele si restructurarea
economica si sociala din ultimii ani a afectat SUA conducând spre o siguranta fragila conferita
de pozitia sa in vechea ordine politico-economica mondiala si noul sau rol international.

America detine azi o economie bazata pe proprietate si libertate, o economie de piata cu

urmatoarele caracteristici: specializarea firmelor in obtinerea anumitor bunuri, autonomia si
independenta economica a firmei, piata este institutia economica centrala, economia este
puternic monetizata, legaturile economice dintre agentii economici se desfasoara sub forma
tranzactiilor bilaterale de piata, toate bunurile economice imbraca forma de marfa. Economia de
schimb are la baza diviziunea sociala a muncii in care fiecare producator are activitate
diversificata dictata de nevoile pietei. In America tot ceea ce se produce este destinat vânzarii,
comertului. Orice decizie si orice actiune a oricarui agent economic care este pus in fata unei
alternative sunt guvernate de principiul avantajului comparativ.
Firmele americane au autonomie de decizie, aceasta fiind fundamentata pe interesul agentului
economic izvorât din proprietatea privata. Exista extrem de putine capacitati de productie care nu
se afla in proprietatea privata. In timp, amploarea diferitelor forme de proprietate particulara s-a
modificat. Sensul acestor schimbari il constituie reducerea proprietatii particulare individuale si
cresterea celei asociative sub forma societatilor pe actiuni.

2. Modelul neoamerican
Modelul prezent neoamerican al economiei de piata este bazat pe trasaturi diferite precum:
sectorul public este neglijabil si are tendinta de reducere; piata are rolul determinant in circulatia
bunurilor; baza politicilor economice o constituie stimularea ofertei; in deciziile economice
prevaleaza reusita individuala si maximizarea profitului; fiscalitatea este redusa , iar implicarea
directa a statului in viata economica este neglijabila; intreprinderea ca centru al activitatii
economice este considerata bun comercial ca oricare altul; piata financiara si, in primul rând,
bursa are rolul decisiv de barometru al activitatii economice in raport cu alte forma de piata; forta
de munca are o mobilitate foarte ridicata; sistemul de invatamânt elitist, care tinde sa functioneze
dupa regulile pietei, politici economice si un sistem de valori care incurajeaza consumul; gradul
redus de securitate economica in raport cu riscuri cum ar fi: somajul, bolile, saracia.

Acum, la inceput de secol XXI, putem vorbi despre un nou model american de economie sau
despre modelul neoamerican cu urmatoarele trasaturi:
1) sectorul public ce produce bunuri necomerciale este unul neglijabil si are o tendinta de
reducere;
2) piata are un rol determinant in circulatia bunurilor de la producator la consumator, majoritatea
schimburilor derulându-se dupa principiul pietei;
3) baza politicii economice o constituie stimularea ofertei, iar in deciziile adoptate prevaleaza
reusita individuala si maximizarea profitului individual;
4) preturile bunurilor depind de conditiile aleatorii ale pietei;
5) fiscalitatea este redusa, iar implicarea statului in economie este neglijabila;
6) intreprinderea, ca centru al activitatilor economice, este considerata bun comercial ca oricare
altul;

10
7) piata financiara si, in primul rând, bursa au rol decisiv de barometru al activitatii economice in
raport cu alte forme ale economiei de piata;
8) un sistem de invatamânt elitist care tinde sa functioneze dupa regulile pietei;
9) politici economice si un sistem de valori care incurajeaza consumul;
10) grad redus de securitate economica fata de riscuri (somaj, boala, saracie). Protectia sociala
este mai ales o chestiune individuala sau, cel mult, a organizatiilor de caritate.

Important de retinut!
- Modelul European este un model de tip incluziv, care cuprinde libertate politica,
crestere economicaa si coeziune sociala. Modelul Asiatic nu cuprinde libertate
politica si se delimiteaza la a asigura coeziune sociala si crestere economica, in
timp de modelul American sustine libertatea politica si cresterea economica.
- Modelul European: forta de munca ieftina, structura sociala bazata pe valori
culturale; modelul American – capital financiar ieftin, tehnologie ridicata;
modelul Asiatic – forta de munca extrem de ieftina si multa, nivel al educatiei
ridicat
- Modelul European este un model de tranzitie (omogenizeaza fara a distruge);
modelul American este bazat pe o economie de tip casino ( placer pentru
speculatie si risc); modelul Asiatic absoarbe capital in indistriile low-cost cu
valoare adaugata mica, are ca finalitate munca

11
Bibliografie:

1. http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/publicatii/Comert_si_dezvoltare.pdf
2. http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2017/COM_2017_240_RO_ACTE_f.pdf
3. The future of Asia : https://www.mckinsey.com/featured-insights/asia-pacific/the-future-
of-asia-asian-flows-and-networks-are-defining-the-next-phase-of-globalization
4. Beijing Consensus : https://en.wikipedia.org/wiki/Beijing_Consensus
5. Modelul Asiatic: https://ro.scribd.com/document/182387544/Modelul-asiatic
6. Combaterea inegalitatilor:
https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/file_import/european-semester_thematic-
factsheet_addressing-inequalities_ro.pdf
7. The next wave of globalization: Asia in the cockpit:
https://asia.nikkei.com/Spotlight/The-Big-Story/The-next-wave-of-globalization-Asia-in-
the-cockpit
8. Economia Chinei este stabila si se imbunatateste:
http://www.chinaembassy.org.ro/rom/sgzcnew/sghdnew/t1898290.html
9. Globalization Benefits and Challenges: https://velocityglobal.com/blog/globalization-
benefits-and-challenges/
10. https://www.greelane.com/ro/umanistica/probleme/what-is-globalization-3310370/
11. https://core.ac.uk/download/pdf/6294189.pdf
12. https://www.academia.edu/31108622/Economie_Europeana_2016

12